9,847 matches
-
maximal stabilit de crescător, greu permisibil față de buzunarul modest al cumpărătorului-salariat, îl „ofereai” statului care îl cumpăra la un preț de nimic, de dumping, mult sub valoarea pieței. Plus timpul ocupat cu tranzacția, transportul la piață și chiar la abator, nervii produși de teama repecursiunilor că s-ar putea să nu se încadreze la parametrii ceruți, greutate, bine îngrijit, numărul membrilor din familie contribuitori la o bucată și multe altele... Și cum la noi, „traducerea” se poartă din timpuri imemoriale, „savurarea
MIORIŢA , CONTRACTATĂ !.... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366667_a_367996]
-
Mă sufoc, cu toate că au ferestrele larg deschise. Nu intră nicio adiere de afară și, după cum ai observat, a început să se înnoreze. Cei doi tineri se îndreptară spre sala de spectacole, sub privirile pătrunzătoare ale lui Viorel, ce tremura de nervi. I-a propus Ramonei să meargă și ei la dans, invitație acceptată de soția sa, mai ales că stăteau de atâta timp pe scaun. Petrică și taraful său improvizat scotea râuri de transpirații de pe frunțile dansatorilor. Cei patru tineri abia
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
La terminarea dansului, tinerii i-au aplaudat pe muzicanți și i-au felicitat pentru prestația lor, chiar dacă era modestă ținând cont din ce instrumente era format taraful. În timpul tangoului următor, Mircea a atras spre el trupul tânăr și plin de nerv al Săndicăi, aceasta lăsându-se cu plăcere cuprinsă de brațul puternic al profesorului. Mișcările sale seducătoare, frecarea pulpelor goale de pantalonii lui scoteau broboane de transpirație pe fruntea bărbatului. Cu frunțile apropiate, cu sânii săi frumoși și seducători ce străpungeau
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
Acasa > Literatura > Proza > PASIUNE ȘI FURTUNĂ Autor: Aga Lucia Selenity Publicat în: Ediția nr. 1721 din 17 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului PASIUNI ȘI... PASIUNI Talestri nu închise un ochi toată noaptea. Dimineața se trezi foarte obosită și plină de nervi. Abia aștepta să o certe pe Climene. Avea ditamai discursul pregătit. Când se crăpă de ziuă, urcă pe punte și îl căută pe Eber. Îi ceru să îi dea, urgent, o cameră mai măricică, unde să poată discuta în liniște
PASIUNE ŞI FURTUNĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365552_a_366881]
-
nu dădu niciun răspuns. A doua zi, Talestri află că, de fapt, amazoana buclucașă se cuplase cu un al treilea. Prințesa se enervă inițial, apoi dădu a lehamite din mâini: “Să facă ce vrea! Că mie mi-a tocat destui nervi degeaba!” Câteva zile să se fi scurs, când într-o seară, începu o furtună. Nu părea să fie ceva de temut, dar Eber umbla ca un bezmetic pe punte, cu mâinile în cap. Talestri se retrase devreme în camera ei
PASIUNE ŞI FURTUNĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365552_a_366881]
-
ducea de la Stadion la Râpă. Și astăzi, când mă întorc acasă, îmi reiau obiceiurile copilăriei. Apoi, umblatul desculț este sănătos prin contactul direct cu natura și prin masarea tălpilor picioarelor. Conform acupuncturii orientale în tălpile picioarelor sunt terminali ai unor nervi reprezentând diverse organe, și aceștia trebuiesc excitați, înviorați. Apropo de fotbal, aveam și o echipă, numită, țărănesc aș zice, „Tractorul Bălcești”, la care eram mare chibiț. Jucau pe teren colegi sau prieteni de-ai mei: Sabin al lu' Ghiu, Pleșa
PE VALEA OLTEŢULUI de ALEXANDRU CETĂŢEANU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365576_a_366905]
-
ieșit din încăpere, din prag a mai adăugat: -Stai liniștită și încălzește-te, aici ai prosoape curate și un halat pe care să-l îmbraci când ești gata! Când a revenit în living a găsit pe Mihaela care fierbea de nervi. -Cine este domnule femeia pe care tocmai ai dus-o pe brațe în baie? Nu m-ai spun că era și goală. -Am să-ți povestesc tot. -Ce să-mi povestești mai mult decât am văzut eu? -Lucrurile par așa cum
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ VIII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365667_a_366996]
-
povestesc tot. -Ce să-mi povestești mai mult decât am văzut eu? -Lucrurile par așa cum le-ai văzut, dar realitatea e alta. Mihai încerca să explice situația, e greu să te faci înțeles de o femeie geloasă și plină de nervi. Mai repede potolești un taur în arenă în timpul coridei, decât o femeie rănită în amorul propriu, în propria ei iubire. -Nu mai rămân niciun minut sub același acoperiș cu o femeie de stradă, pentru că numai o femeie de joasă speță
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ VIII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365667_a_366996]
-
cumplit. - Cât e ceasul? - Abia a trecut un sfert de oră, îi răspunse George calm, pescuindu-și creionul cu capătul ronțăit. Putea înțelege de ce picătura de apă devenise un mijloc de tortură. Zău că putea! Sau de ce atunci când ajungeai cu nervii la pământ se spunea că ți s-a umplut paharul. Brusc, se hotărî că în acea seară va sări peste etapa dușului. N-ar mai fi putut suporta să-i mai picure apă în cap, orice fel de formă sau
ULTIMA PICĂTURĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366098_a_367427]
-
placă stricată, repeta de mai multe ori, din toți rărunchii, cântecul său știut și răsștiut de toată lumea. După ce cocoșul înceta din cântat, bietul curcan se dădea de ceasul morții să adoarmă. Găinile erau de părere că stă cam rău cu nervii. Se foia pe leațul din poiată două-trei ore. Când, în sfârșit, adormea și se cufunda în somnul odihnitor, cocoșul începea din nou să cânte, anunțând zorile. - Bă, tu nu ești sănătos la cap! Te omor! Îți pocesc mutra! striga curcanul
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
aceea se întunecă cerul iar vântul bate smulgând viața copacilor cu siluete fantomatice. Frunza are aceeași culoare galbenă ca a feței pământii a omului, o îmbătrânire prematură din cauza grelei suferințe a sufletului întinat unde: Nimicnicia m-a prins pe stradă (Nervi de primăvară). Când fiindul poetului-om era obosit de către umbra omului profan creatorul adormea cu teama de primăvară și atunci auzea un: Vals funebru, depărtat ... (Nervi de primăvară), vals ce îi legăna visurile și îl purta într-un timp dorit
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
prematură din cauza grelei suferințe a sufletului întinat unde: Nimicnicia m-a prins pe stradă (Nervi de primăvară). Când fiindul poetului-om era obosit de către umbra omului profan creatorul adormea cu teama de primăvară și atunci auzea un: Vals funebru, depărtat ... (Nervi de primăvară), vals ce îi legăna visurile și îl purta într-un timp dorit cu iubita lui: Acum, suspină valsul, și mai rar, / O, lasă-mă acum să te cuprind ... / - Hai, să valsăm iubito, hohotind, / După al toamnei bocet mortuar
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
care o face este chiar viitorul meu cuscru și deci membru al familiei noastre româno-americane, ci și că nu prea are legătură efectivă cu incursiunile mele în spațiul înfățișat. Că are o tentă prozaică și adesea declamativă, văduvită de acel “nerv de pelerin” la care v-ați fi așteptat, asta e cu totul întâmplător. Pentru toate aceste neajunsuri ale “jurnalului”, cer cetitorului adept al “senzațiilor tari” să sară aceste pagini, pentru a scăpa de plictisul unei expuneri adormitoare, adesea plată și
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
-mi ești, iubito! Ziua, Euterpe, Nopțile, Erato vine să mă-mbete; Versurile mele, fără tine-s sterpe, Doamnă din rondeluri, doamnă din sonete. Când lipsești, iubito, zac în agonie, E-ntuneric beznă, parcă-s o epavă, Când răsari, în trupu-mi nervii toți învie, Când te strâng în brațe, simt în vene lavă. Coapsele și sânii îți pictez cu gura, Trupu-i ca o pânză,-ntins pe șevalete; Tremură penelul, tremură pictura, Te-aș picta întruna, nuduri și portrete. Sprintenă la minte și
GLOSSĂ MADRIGAL de DAN NOREA în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352280_a_353609]
-
ele căutat... Marafetu ce mai toane mari de filfizon, Roscofetul la mândre se lăuda că-i Tom, Mândrea că-n spadă are cuvinte dulci, De s-ar pune altu-n față, l-ar face fițuici..! Mai lăuda că-i tare la nervi, de-ai apuca, De-ai îndrăzni numai să te iei de el cumva, Că oricum nici un alt motan nu cuteza, La ce ocheade de golan în jur își arunca... Ori, cum toată averea lui era o teacă, Adună de oriunde
MUŞCHETARUL ... FILFIZON. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352298_a_353627]
-
cum înjura de mama focului domnul Vică, urmărit azi de un ghinion năprasnic la table. Merita, deoarece domnul Vică, fost măcelar, era foarte priceput la înjurături, nu se repeta, iar cele peste o sută de kile ce nădușeau abundent din cauza nervilor, acoperite de un maieu, o pereche de, hai, să-l numim short, de culoare incertă și explicabile pete maronii, plus papucii proveniți din niște pantofi mai vechi, călcați pe ștaif, erau un spectacol în sine! Oricum, nu putem afirma că
UN ET ÎN MAHALA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352324_a_353653]
-
îl auzise la un doctor, un navetist care venea de trei ori pe lună la dispensar, timp în care Veruca, pe vremea aceea tânără și tare nurlie era mai mereu consultată două-trei ceasuri de acesta deoarece suferea de ceva cu nervii. Suferința era cauzată de spaima de a dormi singură, fiindcă Aristide, aflat în plină afirmare, era mai mereu în misiuni, să prindă tâlhari, ori se știe că ăștia numai noaptea acționează. Eeee, dar acum, Elfida femeie la casa ei, locuia
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
de inițiați: “Și unde mă aflu, nu știu - / Vai, plopii detună orașul ... Clavirile plâng în pustiu ... ” (Mister, 1965:149), frica o simte profanul. După vis urmează regrete și apoi somnul de odihnă a sufletului obosit de dorințe: “E timpul ... toți nervii mă dor ... / O, vino odată, măreț viitor” (Poemă finală, 1965:151). Bacovia cunoaștea faptul că, după fiecare căutare a ceea ce profanul nu putea să vadă, nevăzutul, trebuia să plece, să uite: “ceea ce nu știe nimeni”. Este o dezvăluire a stării
ANAMNEZA, SENTIMENT AL RETRĂIRILOR ÎN VOLUMUL BACOVIAN CU VOI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352472_a_353801]
-
Din Dragoste!. Până târziu, m-am tot rugat Și Doamne, TU m-ai mângâiat Cu Dragoste! N-am disperat în acești ani, Tratându-i și pe ,,bolovăni” Cu Dragoste! Și pe scârboși și pe vulgari, Îi pun la punct, am nervii țări Și Dragoste. Când întâlnesc lepădături, Mă scap de ei cu vechi ,,figuri” De Dragoste.. . . Iar care sunt prea urâcioși, Îi laud că pe Feti Frumoși Cu Dragoste. De câte ori m-au supărat, Cu-o vorba bună i-am tratat Și
CU DRAGOSTE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351280_a_352609]
-
1965:118). Să fie regretul translatării lumilor și a trecerii timpului teluric, sau convingerea că ...omul a devenit concret.../ În noaptea viforoasă... numai dacă va putea învinge O tristă-ngăduire, sau un humor secret („Plumb de iarnă”, 1965:119). În poezia „Nervi de toamnă” Bacovia se întoarce din drumul său celest și dă un sfat celui care știe să-i înțeleagă și să dezlege codul încifrărilor prin cuvinte: O, tu care vei rătăci ca mine / În culori închise, și amețit la pas
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
caragialesco-filimoniene atât de cunoscute tuturor. Am avut interpretate, așadar, pe scena politică națională foarte multe dintre rolurile consacrate ale literaturii române a secolului al XIX-lea. De la coane Joițichi „ambetate” de-un amor decadent și până la Păturici plimbându-se cu nerv (sau cu nervi) de la un partid la altul, după cum nu conștiința, ci „enteresul” personal și dorința de parvenire le-au dictat, de la Cațavenci cu discursuri penibile, ce înfățișau o realitate ilustră (mai bine zis sinistră) tocmai de la „pașopt” încoace, și
PREŞEDINTE CU REPETIŢIE?! de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351426_a_352755]
-
cunoscute tuturor. Am avut interpretate, așadar, pe scena politică națională foarte multe dintre rolurile consacrate ale literaturii române a secolului al XIX-lea. De la coane Joițichi „ambetate” de-un amor decadent și până la Păturici plimbându-se cu nerv (sau cu nervi) de la un partid la altul, după cum nu conștiința, ci „enteresul” personal și dorința de parvenire le-au dictat, de la Cațavenci cu discursuri penibile, ce înfățișau o realitate ilustră (mai bine zis sinistră) tocmai de la „pașopt” încoace, și până la Dandanachi cu
PREŞEDINTE CU REPETIŢIE?! de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351426_a_352755]
-
la Comitetului Central al Partidului Comunist, scrie că dintre scriitori eu eram cel mai urmărit de securitate și la adresa mea erau expediate la c.c. cele mai multe pâre, „unioniști” de azi învinuindu-mă că aș fi „naționalist”, „proromân”, „antisovietic”: „El e nervul și vocea renașterii naționale. Îmi amintesc cum securitatea punea la cale să-l „cumpere” pe acest redactor-șef răzvrătit de la „Literatura și arta” cu ajutorul organelor de partid. Pe atunci „Literatura și arta” era farul luptei pentru renaștere națională. Atunci eu
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
grăbite. Am cerut mai multor cititori ai revistei „Minimum”, pe care-i cunosc nu de azi, să-mi caracterizeze, de astă dată doar printr-un cuvânt, această publicație. Iată, tot în grabă, un rezultat sintetic și neordonat: Actuală. Bună. Cu nerv. Atrăgătoare. Percutantă. Credibilă. Adevărată. Scrisă clar. Scrisă bine. Conflictuală. Stimulatoare. Inteligentă. Dură. Interesantă. Perfidă. Curajoasă. Insinuantă. Bârfitoare. Parșivă. Sensibilă. Normativă. Decentă. De scandal. De bun simț. Armonioasă. Pasionantă. Pasionată. Pătimașă. De dreapta. De centru. Incomodă. Substanțială. Cu greutate. Colaj. Lipicioasă
AL MIRODAN – UN MONUMENT de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350799_a_352128]
-
Patroana, o doamnă foarte galantă, se-ntinse peste umăr și-l mai sărută o dată . Insul ieși . Ea, mulțumită, se-ntoarse la masă . Ochii-i jucau umezi de bucurie, cum, totdeauna, se-ntâmplă la orice mireasă . Eu, după încă <50>, prinsei nerv și îndrăzni să o întreb : - Nu cumva soțul ? Pare băiat deștept !! - Aaa, nu, domnule . Îl am și pe el, ca și pe alții, client . ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: CLIENTUL / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 702
CLIENTUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 702 din 02 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351634_a_352963]