6,179 matches
-
rămas, toamne cu lacrimi de ploi, nopți fulgerate de vis, iarna tinereții, fulgere de dor, spuza unei iubiri, prin geana zilei te mai văd venind, nimica nu mai e ca altădată'',etc. Poemele de dragoste,,Să vii și mâine'' surprind nevăzutul univers de stări sufletești ale poetului Iulian Patca cu întreaga lor gamă de manifestări. Este o poezie fluentă, transparentă și elegantă, care emoționează prin mesaj și puterea ei sugestivă. Ea ne dezvăluie o fire sensibilă, romantică cu reale diponibilități literare
IULIAN PATCA, UN POET AL IUBIRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364951_a_366280]
-
și de demoni, de barbari și demonițe, de zei și de zeițe ale pământului...când văd și știu cum cad și trec din spațiul sublunar, supus corupției, în spațiul supralunar, și invers proporțional cu pătratul distanței dintre Pământ și fața nevăzută a Lunii...când văd cum cad Îngerii de lumină din Cerul Hyperboreei într-un Cosmos demonizat...cad în sus și în jos si în toate părțile deodată...și credeti-mă și pe mine că nici eu nu mă simt prea
SCRISOAREA NR.144 (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364888_a_366217]
-
erau supuși și neînțelegând care este resortul interior care le dă atâta tărie, i-a întrebat din curiozitate pentru ce suferă ei toate acestea. Și răspunsul lor l-a deconcertat aflând că Dumnezeul Cel Atotputernic, Făcătorul tuturor celor văzute și nevăzute a promis viață veșnică și daruri pe care ochiul nu le-a văzut, urechea nu le-a auzit și la inima omului nu s-au suit pentru toți aceia care-L iubesc pe El. Și atunci, spre stupoarea tuturor i-
SFINŢII MUCENICI ADRIAN ŞI NATALIA de ION UNTARU în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364965_a_366294]
-
Domnului cerurile s-au întărit si cu duhul gurii Lui toată puterea lor” (Ps. 32, 6), “Trimis-a Cuvântul Sau si i-a vindecat pe ei” (Ps. 106, 20)”. Iată! Glasul Domnului dă clipei știre Să fie prinsă viață din nevăzute fire Împletite drăgăstos în ADN, în genom Să crescă templu pentru suflet - OM! Esență profundă, mister adâncit în celest Rămân dincolo de înțelesul rupest Graiurile, ca taina din pântecul matern Cănd pruncul prinde miezul din etern. Născut, puiuțul cuibărit în scutec
GRAIUL MATERN de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365005_a_366334]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > STELELE- MI CĂDEAU Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 2051 din 12 august 2016 Toate Articolele Autorului Mi-ai devenit părtaș al nopții, În care îngeri nevăzuți păzeau, Eu coboram în strana bolții, În marea, unde stelele lipseau. Aveai un somn, ce- nconjura Un alcov pur, elenizat în roș, În stofa timpului, abia râdeai, Iar ochii tăi ardeau, frumoși. Era amorul nevăzut de greu, În beznă, sclipea
STELELE- MI CĂDEAU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366309_a_367638]
-
al nopții, În care îngeri nevăzuți păzeau, Eu coboram în strana bolții, În marea, unde stelele lipseau. Aveai un somn, ce- nconjura Un alcov pur, elenizat în roș, În stofa timpului, abia râdeai, Iar ochii tăi ardeau, frumoși. Era amorul nevăzut de greu, În beznă, sclipea o Afrodită, Ea dispărea, pălind de dorul tău, Și în ninsoarea nopții era sfântă. Se întregea cu scrisul meu, Pierea atunci și vaierul lunatic, Cum piere noaptea într- un hău, Adulmecând sărutul tantric. În finitudini
STELELE- MI CĂDEAU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366309_a_367638]
-
ocrotit și protejat de întâlnirea persoanelor potrivite, care ți-au întretăiat calea. Îi numești oameni înger pentru că reușesc să-ți schimbe cursul vieții și să-ți reaprindă zâmbetul pe buze în momente de cumpănă ale existenței. Realizezi că o mână nevăzută a pregătit totul și a meritat acel potop de lacrimi să curgă din ochii tăi în trecut, deoarece acum mângâierea este atât de dulce și vine de pe aripa unui om înger. Simți cum liniștea te acoperă cu voalul ei ușor
ÎNTÂLNIRILE DESTINULUI... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366332_a_367661]
-
ei, mîncare. Dar ei sînt veseli și nu au habar, De cum va fi și ce-or să facă mîine, Fetița cea cu păr de chihlimbar, Se mulțumește și c-un colț de pîine. Băiatu-i mai tăcut, mai grijuliu, Pe nevăzute, cu mișcări discrete, Chiar dacă într-un mod vădit hazliu, I-a dăruit perechea lui de ghete. E seară, înc-o zi s-a mai sfîrșit, Chiar de-s flămînzi, pun capul să adoarmă, Într-un tîrziu și luna a ieșit, Și
ÎN ORAȘUL CU CASTANI de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366373_a_367702]
-
o șoaptă, de-un tremur, de-un vis neuitat Este chemarea la viață sublimă Ce ne-o dăruiește iubirea din noi Este dorința de împlinire O șoaptă, un tremur, un cântec în doi Aduceri aminte ne poartă departe Spre lumi nevăzute, spre infinit, Prin care lumina mai trece în șoaptă Pătrunsă de-un tremur, de-un vis împlinit Acum a momentul, speranța ce vine Odată cu poarta ce s-a deschis În fața iubirii, în fața luminii Ce zboară în șoaptă, în noapte, în
ULURU (POEME) de LILIANA STOIAN în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366386_a_367715]
-
suntem un neam cu un trecut istoric măreț (nu așa cum încearcă a deturna adevărul un oarecare, foarte la modă printre contestatarii necunoscători ai trecutului nostru, Lucian Boia) de care trebuie să fim mândri, că avem acolo, dar și în prezent (nevăzute însă) modele ca să putem face față debusolării, încercării de răsturnare a scării valorilor, de minimalizare a noastră ca nație, uciderii demnității naționale. Căci de câte ori nu auzim la tineri ,,mă c. în ea de țară”, ca și cum țara, și nu vremelnicii ei
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
mă încurc, adevărurile curg aliniindu-se, dezvelindu-se. Fug aproape de amurg în alt joc, în acela al umbrelor, sunt deja așezată în spatele umbrei ce pare mai înaltă, imit, mă țin după ea, până ce la un colț, mă văd umbrită, părăsită. Nevăzută mi-e umbra din cotitură, joc mai departe singură, prin propria-mi umbră. Veți spune că e prea neagră, că e cenușă? Vă răspund că nu este decât sinceritate. Decât umbra cuvintelor înșirate din vârful peniței sau a cuvintelor goale
HÂRJOANA CU MINE (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366372_a_367701]
-
facă să dezerteze. Știa că dacă n-ar fi reușit să scape și ar fi fost prins, îl aștepta spânzurătoarea, asta era pedeapsa pentru dezertorii din armata imperială. La 27 octombrie 1916, în trecătoarea Tulgheș, a reușit să se facă nevăzut și să se ascundă în scorbura unui fag bătrân, punând în fața ei o creangă stufoasă tot de fag, pe care a tăiat-o cu baioneta de la pușcă. Când a auzit vorbă românească, a ieșit din scorbură cu mâinile ridicate și
PE CINE NU LAȘI SĂ MOARĂ...* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366402_a_367731]
-
frâng! Ma supune sublimul o clipă Atinse, corzile se tânguie, râd In desăvârșire mă pierd cu risipă. Lebedele eterice ale sufletului plutesc Pe lacul de argint, cristal împodobit Cu raze fascinante, nepământesc Răsfrânte-n gând, copleșitor învăluit. Sacră, radiantă lumină nevăzută Se furișează, topește frigul ființei Anotimpuri ale astrelor, nălucă Vin spre mine din era elocinței. Tulburător, mă -nalță dincolo de stele Transfigurându-mă o clipă într-un refren Slavă și Iubire în dans de Sânziene Altarul biruinței lui Handel și Chopin
CONCERT de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366418_a_367747]
-
ca pe un joc de Scrabble, cel puțin în ultimul timp femeia ca pe o linie în acest joc de alungat moartea, lehamitea, ca un epicurean ce sunt cred că fericirea se ascunde în lucrurile mici, mocnește-n atomii minusculi, nevăzuți, în spermatozoizi, așteptând doar să sufli, nu-ți mai zic că mai toate femeile se omoară după Scrabble, dacă n-ai văzut o pasăre colibri dând din aripi n-ai cum să înțelegi, Larrousse e prea mic pentru câtă nevoie
CA SĂ ȘTII de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366421_a_367750]
-
Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 2108 din 08 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Sunt ceea ce sunt. Între atâtea nuanțe răvășitoare pentru eternitate, aleg ce îmi luminează inima. Mi-e sufletul turcoaz bătând azuriu înspre axioma fericirii. Dospește la foc nevăzut plămada lepădării de sine în misterioasa înălțare în firesc. Mărturisesc că uneori, în mijlocul nopții, parcă mă urmăresc fiarele pământului. Parcă păzesc, parcă pândesc, amorțite prezențe mute cu iz de imprevizibilă mișcare. Un șarpe cu cap de pupăză mi s-a
INSOMNIILE TOAMNEI de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366429_a_367758]
-
cel dincolo de somn. un vânător de pace pe apă tulbure tata nu ne ascundea temerea sa că uneori pești cu dinți de foc pot ieși din adâncuri și pot cădea în noi dar el era liniștit el așezase un pod nevăzut mai tare ca oțelul mai tare ca somnul mai tare ca moartea. ca spicele privirea lui niciodată n-a ucis când înțepa privirea lui ca spicele ce leagănă în câmpie soarele. Referință Bibliografică: Tata / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
TATA de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366460_a_367789]
-
atunci când arunci o monedă în sus aceasta cade fie pe-o parte fie pe cealaltă niciodată nu cade cu amândouă părțile-n jos trăim simultan în prezent și existăm în trecut în două lumi paralele ( tecutul devine viitor în lumea nevăzută de-alături! ) mutarea cu viața dintr-o lume în alta nu-nseamnă neapărat moarte ( cum s-ar putea crede! ) ci un nou început... Referință Bibliografică: Avatar / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2349, Anul VII, 06 iunie 2017
AVATAR de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366448_a_367777]
-
fi definit altfel decât ca o himeră ca o pânză invizibilă de păianjen ( aruncată în gol! ) de care atârnăm cu toții paradoxal fără nici un efort printre tot felul de lucruri ( de neânțeles cu înțelegerea noastră redusă la smțuri! ) există o forță nevăzută a luminii și alta a întunericului într-o competiție continuă ( aparent fără sfârșit! ) există particule care apar simultan în mai multe locuri murind și înviind ( precum trupul și mintea! ) există ceva care ne ține între spațiul acesta și timp ( altă
PARANTEZE de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366488_a_367817]
-
la Sucevița cele mai mici dimensiuni din întreaga pictură moldovenească a acestei a doua faze. Dimensiunile mici au înlesnit însă exprimarea în pictura Suceviței, interioară și exterioară, a unui număr impresionant de scene cu „tâlc” legate între ele „prin fire nevăzute ... cel mai complex program iconografic din întreaga ortodoxie medievală”, spune Sorin Ullea. Este concluzia la care a ajuns însă numai după aplicarea timp de câteva decenii a aceleiași metode de studiere exhaustivă și asupra monumentelor bizantine cât și ale școlilor
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
modesta biserică bizantină din satul Kritza (insula Creta). O preocupare deosebită a lui Sorin Ullea a fost modul de construire al spațiului interior, uimitoarea descoperire a marelui istoric de artă austriac Alois Riegel, publicată în 1901: „o entitate abstractă și nevăzută care este baza și punctul de plecare al oricărei arhitecturi, pereții fiind doar cochilia, învelișul acestui spațiu”, talentul constructorului fiind însă cel care determină calitatea spațiului interior religios sau laic: bine sau prost realizat. Cercetarea comparativă în 1965 a acestui
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > NEVĂZUTA MEA PIATRĂ Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 2035 din 27 iulie 2016 Toate Articolele Autorului nevăzuta mea piatră Iar pietrele tac molfăindu-și în gură cuvintele nerostite, nespuse, neplânse și, din diagonalele lumii, aduc muchii tăioase, zimțate cu
NEVĂZUTA MEA PIATRĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366510_a_367839]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > NEVĂZUTA MEA PIATRĂ Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 2035 din 27 iulie 2016 Toate Articolele Autorului nevăzuta mea piatră Iar pietrele tac molfăindu-și în gură cuvintele nerostite, nespuse, neplânse și, din diagonalele lumii, aduc muchii tăioase, zimțate cu care tăiem lutul amorf al trupurilor născute din sfruntate iubiri. Atunci devenim și noi pietre obosite de atâtea
NEVĂZUTA MEA PIATRĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366510_a_367839]
-
cu care tăiem lutul amorf al trupurilor născute din sfruntate iubiri. Atunci devenim și noi pietre obosite de atâtea tăceri. Durerile noastre sunt nervuri desenate în mușchi-mpietriți de-atâta ne-nțelegere, iar cuvinte ne mor născute prematur. Iubito, tu nevăzuta mea piatră, prinde-mă între oasele tale și dă-mi sufletul cuvintelor ca să le sădesc în pietrele vii. . Leonid Iacob Referință Bibliografică: nevăzuta mea piatră / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2035, Anul VI, 27 iulie 2016. Drepturi
NEVĂZUTA MEA PIATRĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366510_a_367839]
-
nervuri desenate în mușchi-mpietriți de-atâta ne-nțelegere, iar cuvinte ne mor născute prematur. Iubito, tu nevăzuta mea piatră, prinde-mă între oasele tale și dă-mi sufletul cuvintelor ca să le sădesc în pietrele vii. . Leonid Iacob Referință Bibliografică: nevăzuta mea piatră / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2035, Anul VI, 27 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
NEVĂZUTA MEA PIATRĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366510_a_367839]
-
Jorj, gentuță știută de toată lumea, unde doctorul ținea stetoscopul, unchiul meu ar fi pus oase de om. Au fost mulaje din gips, desigur, în studenția lui, dar eu m-am depărtat iremediabil și m-am reorientat spre comunicarea pe unde nevăzute. Simțeam că trebuie să spun ceva și o făceam cu responsabilitate. Și jocurile își au rigoarea lor. Atunci învățăm și cum și cât de importantă e respectarea unor reguli. Le-ai încălcat, ești exclus din joc. O frază spuneam mai
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]