1,996 matches
-
instalat un program pentru editare de text). Datorită acestei varietăți de forme de comunicare vom găsi și oamenii specializați în fiecare domeniu în parte. De asemenea, există numeroase și variate subdiviziuni ale acestor domenii ale comunicării, așa cum este studiul comunicării nonverbale, care se concentrează pe limbajul corpului, mimica feței și gesturile pe care oamenii le fac ca să comunice, arie de studiu care este o subdiviziune a comunicării interpersonale. Dar există o serie de domenii care par a nu se potrivi în
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
arată că managerii de la toate nivelurile, liderii organizațiilor mai mici sau mai mari au dificultăți în a transmite cu claritate și concizie ideile; ei provoacă neînțelegeri costisitoare din cauza abilităților modeste pe care le dețin în comunicarea verbală, scrisă și chiar nonverbală. Cercetările în domeniul comunicării în organizații au demonstrat importanța decisivă a abilităților de comunicare pentru conducători. Astfel, în studiile britanice se arată că managerii cheltuiesc din timpul lor de la 66 la 80 de procente în comunicarea verbală. La rândul lor
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
situațiilor interpersonale sunt convorbirea dintre un vânzător și un client, conversația dintre doi prieteni la o ceașcă de cafea sau discuția la un interviu. Realitatea contactului față în față ne arată că această categorie se concentrează pe formele verbale și nonverbale ale comunicării. 3. Comunicarea în grup este comunicarea între membri grupurilor și comunicarea dintre oamenii din grupuri cu alți oameni din afara lor. În acest caz este folositor să facem distincția între grupuri mici și grupuri mari. Grupurile mici sunt diferite
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
mod continuu. Comunicarea, chiar simpla citire a unei reviste, este o activitate, o trăire, un proces. Comunicarea ca proces Ideile, evenimentele sau opiniile sunt transformate în cuvinte și schimbate de la o persoană la alta prin vorbire, iar în cazul comunicării nonverbale, așa cum vom vedea, ea este convertită în mesaje. Așa că atunci când discutăm despre procesul comunicării noi discutăm despre acest flux activ. Ce dorim să facem în continuare este să explicăm ce se întâmplă în procesul comunicării, de ce și în ce mod
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
care utilizează codul. Vorbirea reprezintă o serie de semnale sonore care formează un cod pe care noi îl cunoaștem sub formă de cuvinte rostite. O fotografie a unei persoane reprezintă două forme ale comunicării și două coduri. Unul este codul nonverbal, compus din îmbrăcămintea variată și semnele limbajului corpului pe care noi le vedem reprezentate în imagine. Celălalt este codul imaginii compus din altfel de semne, ca estomparea fundalului sau apropierea sau depărtarea de capul sau de umerii subiectului din fotografie
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
cuvinte, există răspunsuri la mesajele trimise. Datorită acestui lucru, ne corectăm modul în care purtăm conversația potrivit feedback-ului pe care îl obținem de la cealaltă persoană. Canalul care poartă feedback-ul nu trebuie neapărat să fie vorbirea, el poate fi nonverbal, de pildă, o expresie plictisită. Observăm că în figură am schimbat cuvintele "sursă" și "destinație" cu "emițător" și "receptor". Putem decide singuri care noțiuni sunt mai utile. Din motivele prezentate încă la începutul tratării modelelor procesului comunicării, subliniem că pentru
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
un model general al abilităților sociale ale comunicării din care izvorăsc particularitățile comunicării specifice celor trei paliere distincte de desfășurare a ei: interpersonal, grup și organizație. Abilitățile de comunicare în relațiile interpersonale sunt determinate de corectitudinea utilizării formelor verbale și nonverbale ale ei. Astfel, atunci când oamenii discută unul cu altul nu se rezumă doar la transmiterea unor idei; de pildă, ei folosesc limbajul corpului, printre alte forme ale comunicării nonverbale. De asemenea, oamenii se găsesc în mai multe feluri de relații
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
în relațiile interpersonale sunt determinate de corectitudinea utilizării formelor verbale și nonverbale ale ei. Astfel, atunci când oamenii discută unul cu altul nu se rezumă doar la transmiterea unor idei; de pildă, ei folosesc limbajul corpului, printre alte forme ale comunicării nonverbale. De asemenea, oamenii se găsesc în mai multe feluri de relații sociale prieteni, patron și angajat, părinte și copil. De exemplu, discuția cu un prieten despre concediul sau vacanța recentă, trebuie să genereze la ambii parteneri sentimente de satisfacție, bucurie
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
în grup Membri grupului pot folosi anumite abilități de comunicare pentru ca grupul să fie satisfăcut de relațiile dintre ei și de eficiența cu care sarcinile grupului sunt duse la bun sfârșit. Aceste abilități modalitățile de folosire a comunicării verbale și nonverbale valorifică de cele mai multe ori capacitățile individuale pentru realizarea comunicării interpersonale. De exemplu, am spus că relațiile bune dintre indivizi depind de semnele prin care recunosc valoarea și importanța partenerului de dialog, lucru ce reprezintă o adevărată recompensă pentru el. Același
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
membru al grupului este conștient că grupurile sunt prin definiție cooperante. Astfel, comunicarea ce încurajează această cooperare trebuie să fie promovată. În tipurile felurite de discuții știm că în cadrul grupurilor se discută foarte mult anumite expresii însoțite de un comportament nonverbal potrivit facilitează implicarea celorlalți membri ai grupului și, în același timp, îi pot face pe aceștia să se simtă valoroși. Putem folosi expresii precum "Ce părere ai?" sau "Ce crezi despre planul propus?". Constituie o abilitate comunicațională să putem face
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
evaluează înțelegerea corectă a mesajelor transmise sub formă de dispoziții, hotărâri, ordine etc. Figura centrală în circulația informațiilor în cadrul organizației este conducătorul ei. De aceea, el trebuie să înțeleagă și să folosească bine limbajul atât cel verbal cât și cel nonverbal pentru conducerea eficientă a organizației. Fără a înțelege puterea și efectele limbajului, liderul nu poate opera în mod optim pentru a regla și sincroniza eforturile individuale ale subalternilor. În acest sens, el trebuie să fie un vorbitor convingător, un ascultător
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
câștigat în acest fel. Capacitatea de a face față situațiilor conflictuale se leagă cu siguranță de abilitățile de comunicare și de relaționare "cu" și "între" oameni. Înțelegerea modului în care împărtășim înțelesurile situației date, în care folosim limbajul verbal și nonverbal, cum ne percepem unul pe celălalt și cum ne comportăm în grupuri ne ajută în interrelațiile noastre. De asemenea, calitatea relațiilor interpersonale din organizație este un factor cheie pentru succesul gestionării conflictelor. Voința de a avea încredere, de a asculta
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
și subtil: * flexibilitatea adaptarea stilului consilierii la personalitatea fiecărui angajat; * respectul abordarea oamenilor ca indivizi complecși, unici, cu propriul lor set de valori, credințe și atitudini; * comunicarea stabilirea unei comunicări deschise cu oamenii folosind atât limbajul verbal cât și cel nonverbal, desfășurate sub semnul ideii că sfătuitorii eficienți mai mult ascultă decât vorbesc; * sprijinul și empatia încurajarea și înțelegerea subalternilor pe timpul desfășurării dialogului; * motivația implicarea subalternului ca participant activ în consiliere; * scopul dezvoltarea responsabilității angajaților pentru rezolvarea problemelor proprii. Consilierea subordonaților
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
să ne direcționăm munca și comportamentul, permițându-ne să verificăm dacă ne-am atins scopul propus. El ne spune când dispozițiile și instrucțiunile noastre nu sunt înțelese, ne arată că argumentelor avansate le lipsesc relevanța necesară sau evidențiază când comportamentul nonverbal contrazice ceea ce spunem verbal. Gramatica nu ne privește Problemele limbii revin în exclusivitate celui care redactează un document scris sau ține un discurs. Nu ne încredințăm problemele de gramatică secretarei sau altcuiva. Aceștia, de regulă, editează pe computer exact ceea ce
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
sine. * Stilul materialului trebuie să corespundă nevoilor cititorilor sau audienței și de aceea să evităm tentația de a impresiona cu cunoștințele deținute. * Să ne amintim că ne aparține responsabilitatea totală de a face comunicării eficiente. Capitolul 10 COMUNICAREA VERBALĂ ȘI NONVERBALĂ Presupunem că avem șanse mari ca în curând să ținem un discurs. Cum bine știm, perspectiva unor discursuri dă dureri de cap tuturor, mai puțin oratorilor experimentați. Dacă nu avem experiență, fundamentele comunicării verbale prezentate în acest capitol ne vor
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
timpul necesar dobândirii cunoștințelor de bază. Înainte de a lua în calcul aspectele specifice vorbirii în public, este bine să revedem din nou cele șase etape ale comunicări scrise și verbale tratate în capitolul precedent. Ele ne ghidează în continuare. Comunicarea nonverbală Cercetările au arătat un interes deosebit mijloacelor nonverbale de comunicare. Ele estimează că mijloacele verbale nu poartă mai mult de 30-35 % din semnificațiile vehiculate într-un dialog social. De asemenea, numai 7 % din comunicarea unei emoții se realizează prin canalul
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
lua în calcul aspectele specifice vorbirii în public, este bine să revedem din nou cele șase etape ale comunicări scrise și verbale tratate în capitolul precedent. Ele ne ghidează în continuare. Comunicarea nonverbală Cercetările au arătat un interes deosebit mijloacelor nonverbale de comunicare. Ele estimează că mijloacele verbale nu poartă mai mult de 30-35 % din semnificațiile vehiculate într-un dialog social. De asemenea, numai 7 % din comunicarea unei emoții se realizează prin canalul verbal, 55 % se transmite prin canalul vizual și
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
asupra conținutului verbal. Fără îndoială, gesturile, activitatea vizibilă a celui care vorbește au mare valoare de comunicare; ele vehiculează în interacțiunea socială un ansamblu de informații care lipsesc în mesajul verbal propriu-zis. Transferând informația între persoane fără folosirea cuvintelor, comunicarea nonverbală are loc prin mijloacele expresiei faciale, mișcării capului, poziției și mișcării corpului, tonului vocii, îmbrăcămintei și chiar mirosului. Oamenii nu trebuie să fie conștienți că trimit un mesaj pentru a comunica nonverbal, deși unii dintre noi, așa cum sunt actorii, politicienii
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Transferând informația între persoane fără folosirea cuvintelor, comunicarea nonverbală are loc prin mijloacele expresiei faciale, mișcării capului, poziției și mișcării corpului, tonului vocii, îmbrăcămintei și chiar mirosului. Oamenii nu trebuie să fie conștienți că trimit un mesaj pentru a comunica nonverbal, deși unii dintre noi, așa cum sunt actorii, politicienii și vânzătorii folosesc deliberat comunicarea nonverbală ca să creeze efecte speciale. Adesea, receptorul unui mesaj nonverbal nu este conștient de acest lucru, în schimb realizează că simte transmițătorul într-un anumit fel. Mesajele
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
faciale, mișcării capului, poziției și mișcării corpului, tonului vocii, îmbrăcămintei și chiar mirosului. Oamenii nu trebuie să fie conștienți că trimit un mesaj pentru a comunica nonverbal, deși unii dintre noi, așa cum sunt actorii, politicienii și vânzătorii folosesc deliberat comunicarea nonverbală ca să creeze efecte speciale. Adesea, receptorul unui mesaj nonverbal nu este conștient de acest lucru, în schimb realizează că simte transmițătorul într-un anumit fel. Mesajele nonverbale sunt de obicei declarații despre relația imediată. Ele exprimă adesea emoțiile și dezvăluie
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
îmbrăcămintei și chiar mirosului. Oamenii nu trebuie să fie conștienți că trimit un mesaj pentru a comunica nonverbal, deși unii dintre noi, așa cum sunt actorii, politicienii și vânzătorii folosesc deliberat comunicarea nonverbală ca să creeze efecte speciale. Adesea, receptorul unui mesaj nonverbal nu este conștient de acest lucru, în schimb realizează că simte transmițătorul într-un anumit fel. Mesajele nonverbale sunt de obicei declarații despre relația imediată. Ele exprimă adesea emoțiile și dezvăluie atitudinile oamenilor care sunt aproape unul de altul. Mesajele
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
deși unii dintre noi, așa cum sunt actorii, politicienii și vânzătorii folosesc deliberat comunicarea nonverbală ca să creeze efecte speciale. Adesea, receptorul unui mesaj nonverbal nu este conștient de acest lucru, în schimb realizează că simte transmițătorul într-un anumit fel. Mesajele nonverbale sunt de obicei declarații despre relația imediată. Ele exprimă adesea emoțiile și dezvăluie atitudinile oamenilor care sunt aproape unul de altul. Mesajele nonverbale caracterizează cuvintele folosite de oameni și, deoarece sunt mai puțin sub controlul conștiinței, pot chiar trăda discrepanța
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
nu este conștient de acest lucru, în schimb realizează că simte transmițătorul într-un anumit fel. Mesajele nonverbale sunt de obicei declarații despre relația imediată. Ele exprimă adesea emoțiile și dezvăluie atitudinile oamenilor care sunt aproape unul de altul. Mesajele nonverbale caracterizează cuvintele folosite de oameni și, deoarece sunt mai puțin sub controlul conștiinței, pot chiar trăda discrepanța dintre cuvinte și adevăratele sentimente. Mișcările capului și expresiile faciale dau cele mai multe informații despre tipul de emoție exprimată, iar poziția corpului și încordarea
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
intensitatea sentimentelor. Contactul vizual este important în mod special pentru a semnala schimbările ce intervin în interacțiunile de durată. De asemenea, reciprocitatea contactului vizual poate semnala dorința ca contactul dintre persoane să crească. Considerând ideile discutate pe scurt despre comunicarea nonverbală ca necesare și suficiente, nu ne rămâne decât să tratăm câteva aspecte practice în cazul ținerii unui discurs. Sindromul palmelor transpirate Totdeauna trebuie să fim pregătiți să depășim teama de scenă. Putem începe odată cu primul discurs. Studiem "la rece" primele
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Expresia feței Folosim expresiile feței dar nu exagerăm. Ne comportăm de parcă am fi implicați într-o discuție. Nu este nevoie să zâmbim sau să ne mirăm încontinuu, ci doar atât cât este necesar. Gesturile Reprezintă o altă formă a comunicării nonverbale. Nu este nimic magic în lucrul cu mâinile. Dacă le folosim, o facem natural! Facem ca gestica mâinilor să adauge înțeles cuvintelor noastre. Ajutoare audiovizuale Folosim ajutoare vizuale și audio pentru a ne face mai bine înțeleși. "O fotografie valorează
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]