2,833 matches
-
și tot poetul este cel care apreciază valoarea scrierilor sale și-l îndeamnă spre ceea ce-l va consacra, spre cariera de scriitor. Astfel, în septembrie, Creangă va citi la întâlnirea Junimii din casa lui Iacob Negruzzi, povestea Soacra cu trei nurori. Aceasta va fi publicată în Convorbiri literare la 1 octombrie, apoi, cu o relativă constanță, va continua publicarea la 1 decembrie a Caprei cu trei iezi, la 1 ianuarie 1876 apare Punguța cu doi bani, Dănilă Prepeleac la 1 martie
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
referire la viața ca artă, cele mai relevante, zicem noi, pentru această temă, fie că este vorba de proverbe, zicători și expresii idiomatice sau simple replici ale persoanelor și personajelor din scrierile lui Ion Creangă. * VOL. I SOACRA CU TREI NURORI ( Poveste ) p. 5, r. 16 18 : „și-i râdea inima babei de bucurie când gândea numai cât de fericită are să fie, ajutată de feciori și mângăiată de viitoarele nurori” speranța de a trăi mai ușor și mai bine a viitoarei
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
personajelor din scrierile lui Ion Creangă. * VOL. I SOACRA CU TREI NURORI ( Poveste ) p. 5, r. 16 18 : „și-i râdea inima babei de bucurie când gândea numai cât de fericită are să fie, ajutată de feciori și mângăiată de viitoarele nurori” speranța de a trăi mai ușor și mai bine a viitoarei soacre, dar nu fără nuanțe ironice regăsite în asocierile expresive ale cuvintelor, ce contrazic unele credințe populare potrivit cărora soacrele și nurorile se află în conflict mereu; p. 6
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
ajutată de feciori și mângăiată de viitoarele nurori” speranța de a trăi mai ușor și mai bine a viitoarei soacre, dar nu fără nuanțe ironice regăsite în asocierile expresive ale cuvintelor, ce contrazic unele credințe populare potrivit cărora soacrele și nurorile se află în conflict mereu; p. 6, r. 28 30 : „o ceapă, un usturoi ș-o bucată de mămăligă rece din poliță sunt destul pentru o nevastă tânără ca tine” privarea de la alimentele „mai bune” pe care o impune soacra
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
se află în conflict mereu; p. 6, r. 28 30 : „o ceapă, un usturoi ș-o bucată de mămăligă rece din poliță sunt destul pentru o nevastă tânără ca tine” privarea de la alimentele „mai bune” pe care o impune soacra nurorii are ca scop o așa zisă economisire, inutilă de fapt; această afirmație nu face decât să-i sublinieze avariția ; Textele suport sunt cele din ediția de Opere, apărută la Editura Minerva, București, 1970, sub îngrijirea lui Iorgu Iordan și a
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
zicere populară ce exprimă ironic naivitatea omului „prost” ce poate fi manipulat cu ușurință de către ceilalți ; p. 10, r. 10-11 : „cea mai tânără găsi acum prilej să-i facă pe obraz” nu numai binefacerea dă satisfacții, ci uneori și răzbunarea; nora cea tânără încercă să refacă un oarecare echilibru acțional plătindu-i soacrei cu aceeași monedă; r. 25 : „să vă faceți moarte-n popușoi” chiar dacă minciuna nu e „propovăduită” în mediul rural, de multe ori e soluția multor probleme; în acest
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
tânără încercă să refacă un oarecare echilibru acțional plătindu-i soacrei cu aceeași monedă; r. 25 : „să vă faceți moarte-n popușoi” chiar dacă minciuna nu e „propovăduită” în mediul rural, de multe ori e soluția multor probleme; în acest caz, nora cea mică recomandă mai mult o stare de neutralitate, indiferență, probabil pentru a le proteja sau pentru a se proteja pe sine de eventualele greșeli ale celorlalte nurori; p. 11, r. 37 : „lasă cu limbă de moarte” credința populară potrivit
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
mediul rural, de multe ori e soluția multor probleme; în acest caz, nora cea mică recomandă mai mult o stare de neutralitate, indiferență, probabil pentru a le proteja sau pentru a se proteja pe sine de eventualele greșeli ale celorlalte nurori; p. 11, r. 37 : „lasă cu limbă de moarte” credința populară potrivit căreia ultima dorință înainte de moarte a omului trebuie îndeplinită, face 46 parte dintr-o filozofie de viață bine împământenită la români, filozofie ce le înnobilează destinele. CAPRA CU
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
cei doi legându-se o strânsă prietenie. Frecventează împreună Junimea, unde I. Creangă începe să citească din creațiile proprii (și unde devine, în curând, punct de reper prin anecdotele și pildele sale). Debutează în Convorbiri literare cu Soacra cu trei nurori. 1876. M. Eminescu recomandă Ministerului Instrucțiunii manualele lui I. Creangă, care se vor introduce „în mod obligatoriu” în școli. 26 mai. Raport elogios al poetului privind lucrarea Povățuitoriu la cetire prin scriere după sistema fonetică, avându-l între autori pe
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Răspopă, dar în suflet țiind tot la diaconie” ..................................................... ....19 „Vino, frate Mihai, vino, căci fără tine sunt străin ” .................................................27 „De-acu nu-i mult pân’ departe!” ..................................................... ..................35 Arta de a trăi, în Scrierile lui I. Creangă ...............................,,.................... .......43 Soacra cu trei nurori ( poveste ) ..................................................... .................44 Capra cu trei iezi ( poveste ) ..................................................... ....................46 Punguța cu doi bani ..................................................... ...............................48 Dănilă prepeleac( poveste ).................................................... .........................49 Povestea porcului............................................. ..........................................52 Povestea lui stan pățitul.............................................. .................................53 Povestea lui harap-alb ..................................................... ............................56 Fata babei și fata moșneagului.......................................... ................................62 Ivan turbincă(poveste) ..................................................... ............................63 Amintiri
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
alternează scena cu o alta la fel de dramatică, în care Ghighi este cuprinsă de panică înaintea avortului pe care vrea să-l facă. Nuanța tragică este atenuată însă de mutarea obiectivului pe un alt cadru, în care Petru Anicet îi citește Norei pagini din jurnalul personal, ca într-un joc nevinovat de copii. Și apoi, încetul cu încetul, scenele acestea se pierd în lungul monolog de dinaintea sinuciderii propriu-zise, amestec de ludic și grotesc, de extaz și agonie reunite într o unică și
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
in the Low Countries, în Laura Cruz, Willem Frijhoff (eds.), Myth in History, History in Myth, Leiden, Brill, 2009. Giddens, Anthony, Modernity and Self Identity: Self and Society in the Late Modern Age, Cambridge, Polity Press, 1991. Goff, Jacques le Nora, Pierre, Constructing the Past: essays in historical methodology, Cambridge, Cambrigde University Press, 1985. Goffman, Ervin, The Presentation of Self in Everyday Life, London, Allen Lane, 1969. Goodman, Nelson, Elgin, Catherine Z., Reconceptions in Philosophy and other Arts and Sciences, London
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
lucrările Congresului Internațional "National Images and Stereotypes as Factors of Political Change in East Central Europe" organizat de Academia Regală pentru Artă și Știință din Olanda și Departamentul pentru Studii Rusești și Est Europene al Universității din Amsterdam, Amsterdam, 1994. Nora, Pierre, Kritzman, Lawrence, Goldhammer, Arthur, Realms of memory, vol. I: Conflicts and divisions: rethinking the French past, New York, Columbia University Press, 1996. Nora, Pierre, Les lieux de mémoire, Paris, Gallimard, 1984. Odermatt, Petre, The use of symbols in the drive
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Știință din Olanda și Departamentul pentru Studii Rusești și Est Europene al Universității din Amsterdam, Amsterdam, 1994. Nora, Pierre, Kritzman, Lawrence, Goldhammer, Arthur, Realms of memory, vol. I: Conflicts and divisions: rethinking the French past, New York, Columbia University Press, 1996. Nora, Pierre, Les lieux de mémoire, Paris, Gallimard, 1984. Odermatt, Petre, The use of symbols in the drive for european integration, în J. Th. Leerssen, M. Spiering (eds.), National identity symbol and representation, Yearbook of European Studies, Amsterdam, Rodopi, 1991. Pageaux
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Jean-Luc, 63, 297 Neculau, Adrian, 154, 158, 164, 182, 206, 213, 215, 216, 217, 292, 294, 297 Neumann, Erich, 91, 92, 297 Noelle-Neumann, Elisabeth, 71, 297 Noica, Constantin, 48, 100, 120, 170, 172, 291, 298, 299 Nolte, Hans-Heinrich, 229, 298 Nora, Pierre, 40, 76, 293, 298 Odermatt, Petre, 166, 298 Pageaux, Daniel-Henri, 73, 298 Paivio, Allan, 47, 298 Patočka, Jan, 176, 298 Perez, Juan Antonio, 154, 297 Perkins, T. E., 235, 298 Piaget, Jean, 83, 143, 144, 148, 192, 298 Pieterse
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
J. Geary, Maurice Halbwachs nu a putut vedea parametrii politici ai conturării memoriei colective, considerând că aceasta era o creație naturală a unui grup lipsit de interese, în timp ce istoria era un proces intențional și manipulator. (Ibidem, p. 10). 53 Pierre Nora, Lawrence Kritzman, Arthur Goldhammer, Realms of memory, vol. I: Conflicts and divisions: rethinking the French past, New York, Columbia University Press, 1996; Jacques le Goff, Pierre Nora, Constructing the Past: essays in historical methodology, Cambridge, Cambrigde University Press, 1985. 54 Patrick
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
interese, în timp ce istoria era un proces intențional și manipulator. (Ibidem, p. 10). 53 Pierre Nora, Lawrence Kritzman, Arthur Goldhammer, Realms of memory, vol. I: Conflicts and divisions: rethinking the French past, New York, Columbia University Press, 1996; Jacques le Goff, Pierre Nora, Constructing the Past: essays in historical methodology, Cambridge, Cambrigde University Press, 1985. 54 Patrick J. Geary, op. cit., p. 12. 55 Ibidem, p. 20. 56 Ibidem. 57 Pentru Fentres și Wickham, memoria este "un proces extrem de complex și nu doar un
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
a spațiului locuit de acesta." (Carmen Andraș, Geografiile simbolice, Editura Institutul European, Iași, 2008, p. 10). 167 Ibidem, p. 121. 168 Aspecte evidențiate în studiile: Eric Hobsbawn, Terence Ranger (eds.), The reinvention of tradition, Cambridge, Cambridge University Press, 1983; Pierre Nora, Les lieux de mémoire, Paris, Gallimard, 1984; Pierre Nora, Realms of memory, New York, Columbia University Press, 1996-1998. 169 Hélène Ahrweiller, "L'image de l'autre et les mécanismes de l'altérite", în Rapports: XVIe Congrès international des sciences historiques, Stuttgart
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Editura Institutul European, Iași, 2008, p. 10). 167 Ibidem, p. 121. 168 Aspecte evidențiate în studiile: Eric Hobsbawn, Terence Ranger (eds.), The reinvention of tradition, Cambridge, Cambridge University Press, 1983; Pierre Nora, Les lieux de mémoire, Paris, Gallimard, 1984; Pierre Nora, Realms of memory, New York, Columbia University Press, 1996-1998. 169 Hélène Ahrweiller, "L'image de l'autre et les mécanismes de l'altérite", în Rapports: XVIe Congrès international des sciences historiques, Stuttgart, Vol. I, 1985, pp. 60-67. 170 Ibidem, p. 63
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
acorde un loc mai bun pentru bietul meu exil. Momentul e cum nu se poate mai propice pentru această intervenție afirmă Ovidiu. Augustus și Livia sunt fericiți. Germanicus își demonstrează prematur curajul. Drusus arată o vigoare egală cu noblețea sa. Nurorile, nepoții și fiii nepoților, toți membrii familiei lui Augustus sunt în starea cea mai înfloritoare... Ce contrast strident între această descriere paradisiacă despre bunăstarea familiei imperiale și adevărata situație a fiecărui membru al acestei familie și a prietenilor ei. Cum
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
membrele propriului fiu, Itys ca să-l pedepsească fiindcă o violase pe sora sa, Filomela), nici ca Medeea, fiica lui Aetes (care a tăiat copiii avuți de la Iason ca să se răzbune pe el, când a devenit soțul Creusei), nici ca Danaidele, nurorile lui Egipt (care și-au ucis proprii soți), nici precum Clitemnestra (care și-a ucis soțul, pe Agamemnon, la întoarcerea din Troia, complice fiindu-i Egist, amantul său), nici ca Scilla (care înspăimântă apele siciliene), nici ca vrăjitoarea Circe (mama
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Rada, în calitate de director de proiect în cadrul Institutului de Antropologie ,,Francisc I. Rainer", București. Mulțumim echipei de consultanți experți și de cercetare care au participat la realizarea acestui proiect, și anume: Dr. Albu Adriana, UMF ,,Gr. T. Popa", Iași Dr. Ardelean Nora Miorița Diana, Direcția de Sănătate Publică, Maramureș Dr. Gavăt Florica, UMF ,,Gr. T. Popa", Iași Dr. Glavce Cristiana, Institutul de Antropologie ,,Francisc I. Rainer", București Dr. Hudiță Decebal, UMF ,,Carol Davila", București Dr. Iancu Emilia, Muzeul Județean de Științele Naturii
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
ai putea extrage ceva despre cum se fac cozonacii, care nuanță de ruj de buze te prinde mai bine, cum se scot petele de pe o rufă, ce a mai făcut mătușa Catinca, că soacra lui Axinte nu se împacă cu nora deloc, că o linguriță de miere de allbine luată pe inima goală face piciorul mic, că un măr se mănâncă numai la ora 5 după amiază, că o cură de slăbire este valabilă, dar numai cu un ou la șapte
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
că domnia este un fum, după care vine mazilirea, și că doar averea te face om... — Dar mama dumitale este neam domnesc, nu-i așa? — Eh, da, mama e de neam domnesc. Este, cine poate spune altfel? Dar doamna Maria, noră-sa, cine e? Știu eu? Judecă și dumneata: taică-său, negustor de abale din Rusciuc. Și crezi că se pot răbda una pe alta, nora și soacra? Evlavioasa doamnă Maria nu poate păși cu pace în Mitropolia țării pentru că a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Eh, da, mama e de neam domnesc. Este, cine poate spune altfel? Dar doamna Maria, noră-sa, cine e? Știu eu? Judecă și dumneata: taică-său, negustor de abale din Rusciuc. Și crezi că se pot răbda una pe alta, nora și soacra? Evlavioasa doamnă Maria nu poate păși cu pace în Mitropolia țării pentru că a ctitorit-o ruda soacră-sii, vodă Constantin Șerban Cârnul. Nu poate și nu poate. Atunci ctitorește ea, din bruma de bani ai lui vodă, o
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]