3,544 matches
-
destul de ciudat, totuși. Ne vedem mai tîrziu. Mă atinge scurt pe mînă și rămînem amîndoi cu ochii după el, privindu-l cum Își croiește drum printre mese. Încrederea dintre soț și soție e un lucru minunat, remarcă Danny. SÎnteți foarte norocoși. — Taci! Îmi iau nervoasă telefonul. Trebuie să sistez operațiunea definitiv! — Parcă ziceai că ai făcut-o deja. — Am făcut-o! Acum nu știu cîte zile! E o greșeală! Găsesc cartea de vizită a lui Dave Sharpness și formez agitată numărul
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Acum, te rog, mai spune-mi o dată adresa. Stai pe Delamain Road, la numărul 33? Îmi aduc aminte subit că am uitat să-i fac rost Fabiei de ce m-a rugat. Dar mai am timp. O să fie bine. Da. — Ce norocoasă ești, casele alea sînt efectiv uluitoare! Atunci ne vedem acolo, la ora unșpe. Ne vedem atunci! Închid mobilul și respir adînc. O s-apar În Vogue. O să fiu o mămică sexy. Și o să-mi salvez căsnicia. De la: Becky Brandon Pentru: Fabia
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Bloomwood? O să fii o mamă al dracului de bună. — A! mă colorez la față, luată total prin surprindere. Serios? Adică Într-un sens bun? Luke străbate bucătăria și-și pune mîinile cu blîndețe pe burta mea. — Ființișoara asta e foarte norocoasă, șoptește. Doar că nu știu nici un cîntecel, zic posomorîtă. Și n-o să fiu În stare să-l culc. — Să știi că nu e chiar așa mare lucru de capul cîntecelelor de copii, spune Luke. O să-i citesc din FT. Și-
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
a scos pe piață și cecuri cu coperte În alte culori. Becky are un fler ieșit din comun. Becky are idei cum nu mai are nimeni. Mintea ei ajunge În locuri În care nu ajunge nimeni. Și uneori sînt destul de norocos să pot călători spre acele direcții, Împreună cu ea. Privirea lui o Întîlnește pe a mea, blîndă și plină de căldură. — Da, Îi place să cumpere lucruri. Da, face gesturi nebunești. Dar mă face să rîd. Mă face să mă bucur
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cerul 4. Indiferent dacă reușești sau nu să obții („să prinzi”, În limbajul epocii) alimentul căutat, aceste „Înghesuieli disperate” (cum sunt numite cozile de către Victor Felea 5) duc Întotdeauna la observații sumbre cum sunt cele notate În jurnal după o (norocoasă, de fapt) coadă la lapte de către Liviu Antonesei: M-am trezit pe la 3,45 și m-am dus să cumpăr lapte. La ora 4, eram al douăzecilea, deci aveam șanse mari să prind și lapte, și iaurt. Acesta se termina
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de exemplu, În memoria celor care au trecut prin universul concentraționar și reprodusă ulterior. Ruxandra Cesereanu: Nu exclud deloc supraviețuirea prin viața mistică sau religioasă (cred că românii și intelectualii care au supraviețuit astfel au fost niște făpturi binecuvântate și norocoase interior). Rezistența reflexivă mi se pare Însă un termen mai adecvat pentru intelectualul român sub comunism. Mă interesează accepția termenului lui I.D. Sârbu În nuanța În care mă raportez la intelectual și la meditația lui Împotriva comunismului, dar nu prin
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și științele sociale: nu se falsifică rezultatele alegerilor cu scopul de a-l induce în eroare pe un sociolog care analizează aceste date (cineva ar putea, desigur, să facă acest lucru cu alte intenții). Analistul de informații nu este la fel de norocos. În cazul informațiilor secrete, nici chiar cele obținute din surse deschise nu sunt atât de inofensive precum par. Din acest motiv, era informațională (în special volumul mare de informații din surse deschise aflate la dispoziția factorilor de decizie) nu afectează
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
de opinie ilustrează copios realitatea că, în viziunea populară, noii îmbogățiți ai perioadei postcomuniste sunt mai ales beneficiarii ilegalităților comise, iar sursa avuției lor personale este devalizarea avuției naționale. În cel mai bun caz, ei sunt priviți ca fiind deosebit de „norocoși”, în calitate de câștigători ai loteriilor obișnuite sau ai loteriilor mai speciale reprezentate de variațiile politicilor de privatizare. Viziunea capitalistă tradițională, cea care atribuie avuția - și capitalul - unor performanțe speciale în muncă și unor abilități individuale, de tipul disponibilității pentru asumarea de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fostului corp profesoral al școlilor de partid aflat Într-o perioadă de prepensionare sau la pensie se arătă solidar și disponibil să lucreze benevol (ehrenamtlich) În asociațiile apropiate PDS. Elsa B., de exemplu, care consideră că face parte dintre cei norocoși pentru că ieșise la pensie În 1990, primind 800 de mărci germane În plus pentru că soțul ei, decedat, fusese deportat, se aștepta ca această sumă să-i fie retrasă “ În caz de lezare a drepturilor omului” (soțul ei lucrase o vreme
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
al activității de traducător l-a atins cu versiunile la poezii eminesciene, strânse în 1937 în volum și premiate de Academia Română (Premiul „Constantin Hamangiu”). R. excelează - după aprecierea lui Harald Krasser - în tălmăcirea poemelor filosofice (Scrisori ș.a.), fiind mai puțin norocos în alegerea echivalențelor pentru versurile de inspirație folclorică. Traducerile lui și-au păstrat valabilitatea, la ele apelând frecvent cei care alcătuiesc antologii sau ediții în limba germană din lirica lui Eminescu. Traduceri: Vasile Alecsandri, Pastelle..., București, 1904; Emanoil Antonescu, Meister
RICHTER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289282_a_290611]
-
prin simplitate, autorul având capacitatea de a face o fină diferențiere între banalul cotidian și universal. Cu Pietrele acestei case (1975) R. inaugurează un ciclu ce se încadrează în categoria „cronicilor de familie”, care cuprinde și Mansarda colibei (1976), Fratele norocos (1980) și Rușinea familiei (1983). Pe fundalul geografic al Bucovinei, se încearcă o prezentare monumentală a realității. Evenimentele istorice reale sunt îmbinate cu cele ficționale, viața cotidiană a personajelor având o importanță la fel de mare în desfășurarea acțiunii ca și cadrul
RUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289396_a_290725]
-
ca și cadrul social al epocii. Primul roman al acestui ciclu, în care autorul „își deplânge strămoșii dispăruți”, este istoria familiei bucovinene Candrea din satul Ciutacu, un personaj emblematic fiind pădurarul Nicanor Candrea care, alături de ziaristul Hariton Candrea din Fratele norocos, poate fi considerat unul dintre cele mai bine conturate personaje ale lui R. Ceea ce supără este digresivitatea extremă, care face din aceste scrieri veritabile narațiuni în stilul secolului al XVIII-lea. În ciuda inegalităților, textul rezistă prin ingeniozitate și prin arta
RUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289396_a_290725]
-
de atmosferă și de personaje consistente” (Laurențiu Ulici), e totuși un prozator notabil. SCRIERI: Exilul pisicilor, București, 1969; Ultimul monac, Iași, 1973; Focul rece, București, 1973; Pietrele acestei case, București, 1975; Mansarda colibei, Iași, 1976; Datoria umbrei, București, 1977; Fratele norocos, București, 1980; Blana ursului din pădure, București, 1981; Rușinea familiei, București, 1983; Capcana albă, București, 1984; Corabia de piatră, București, 1988; Rapidul 24 spre iubire, București, 1988. Repere bibliografice: Lucian Raicu, „Exilul pisicilor”, RL, 1969, 15; Liviu Leonte, Două cărți
RUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289396_a_290725]
-
1974, 3; Eugen Uricaru, „Focul rece”, ST, 1974, 3; Mirela Roznoveanu, „Pietrele acestei case”, RL, 1976, 12; Titel, Pasiunea, 157-159; Constantin Blănaru, „Mansarda colibei”, CRC, 1976, 36; Iorgulescu, Scriitori, 236-238; Vasile Avram, Exorcizarea epicului, T, 1978, 1; Vasile Avram, „Fratele norocos”, T, 1980, 5; Ioan Holban, Secrete de familie, CRC, 1982, 15; Titel, Cehov, 180-185; Valentin F. Mihăescu, „Capcana albă”, LCF, 1986, 12; Cosma, Romanul, I, 187-189; Ioan Holban, Romanul de dragoste, CRC, 1989, 16; Popa, Ist. lit., II, 893-894; Ulici
RUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289396_a_290725]
-
pentru această carte, pentru numeroasele și fructuoasele discuții care m-au ajutat foarte mult În definirea filosofiei și direcției acestei cărți. Fiecare autor speră să lucreze cu un editor care este colaborator și prieten, Îndemn și suporter entuziast. Mă consider norocos să am un astfel de editor. În final, doresc să-i mulțumesc soției mele, Carol Grunewald, pentru inspirație. Această carte a fost ideea ei. Amândoi am petrecut mult timp făcând naveta Între America și Europa, În decursul anilor Întâlnind o
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
norocul. Toate aceste categorii - investiții, moștenire și noroc - nu necesită munca diligentă și perseverență, genul de calități pe care Franklin le consideră virtuți esențiale pentru a reuși În America. Bănuiala mea este ca mulți dintre tineri cred că vor fi norocoși. Bogăția va veni cumva, fără a trebui ca ei să muncească din greu pentru a o obține. Îmi vine În minte o carte scrisă de fostul critic social Cristopher Lasch - The Culture of Narcissism. Lasch argument că etica consumismului a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
avea cincisprezece minute de faimă, este acum trăită În fiecare seară la posturile americane de televiziune, oameni obișnuiți se așează În față camerelor de luat vederi pentru ca milioane de americani să-i poată vedea trăindu-și viața. Pentru cei câțiva norocoși care reușesc În aceste programe, faima durează puțin, desigur. După apariția pe ecran majoritatea se reîntorc la anonimatul vieții lor de zi cu zi. Dar, pentru milioane de privitori americani, a vedea pe cineva ca și ei devenind faimos, chiar dacă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
moment, menține În viață speranța că așa ceva li se poate Întâmpla și lor, că tot ceea ce le trebuie e doar puțin noroc. Între timp, milioane de privitori pot să trăiască visul american prin substituire, urmărindu-i pe cei, puțin mai norocoși, care izbutesc, convinși că visul este Încă În viață și că le va veni și lor rândul. Mulți critici sociali ar putea argumenta că ceea ce milioane de americani Îmbrățișează nu este visul american, ci fantezia americană. Autenticul vis american combină
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
independenți. Am privit Întotdeauna guvernul ca pe un garantor al drepturilor de proprietate individuală și ne-am ferit de ideea că el trebuie să joace un rol activ În asigurarea bunăstării generale sau a redistribuirii bogăției către cei mai puțin norocoși dintre noi (despre această tema vom discuta pe larg În capitolul 2). Astfel, ca de la Început, americanii au preferat să mențină taxele mici și să limiteze rolul guvernului În comunitate, pentru a optimiza acumularea individuală de bogăție și a asigura
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cum nu toți americanii trec nepăsători pe lângă ceilalți oameni. Acest gen de persoane există. Există totuși milioane de americani care au muncit din greu, au transformat visul american În realitate și care au Împărțit norocul lor cu cei mai puțin norocoși, prin acte de caritate personală și muncă voluntară În interesul comunității. Dar, În același timp, există și un număr crescând de americani, oameni de caracter, care pur și simplu au abandonat visul american. Au crezut. Au continuat să creadă, au
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Marea Britanie -, piața nu este considerată sacrosanctă ca În America. Există opinia potrivit căreia, dacă sunt forțele pieței lăsate libere, sunt deseori inechitabile și, prin urmare, trebuie să fie Îmblânzite. Redistribuirea guvernamentală, sub forma transferurilor și plăților către cei mai puțin norocoși, este considerată un antidot corespunzător pentru capitalismul de piață fără restricții. Acesta este motivul pentru care În Europa conceptul creării democrațiilor sociale - un sistem mixt, care temperează forțele pieței prin intermediul asistenței guvernamentale - a Înflorit după cel de-al doilea război
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
facă ceva cu viața lui În cadrul pieței, cu puțin ajutor social În afară de o educație publică liberă și garantată. Prin contrast, europenii cred că societatea are responsabilitatea să echilibreze darwinismul uneori crud al pieței furnizând suport social pentru cei mai puțin norocoși, pentru ca nimeni să nu rămână În urmă. Ambele visuri au punctele lor forte și slăbiciunile lor. Europenii sunt adesea criticați de americani că nu Își asumă o mai mare responsabilitate pentru destinul lor. Pe de altă parte, americanii sunt adesea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
foarte diferite despre securitate Își găsesc expresia Într-o multitudine de feluri pe piață, În societatea civilă și pe coridoarele guvernului. Europenii sunt În favoarea democrației sociale și a obligației comunității de a-i ajuta pe cei săraci și mai puțin norocoși, În timp ce americanii predică virtuțile autosuficienței și favorizează folosirea pieței pentru a Îmbunătăți existența celorlalți. Pentru europeni, cuvintele lui Karl Marx rezonează Încă: „De la fiecare după cum arată abilitățile sale, fiecăruia corespunzător nevoilor sale”. Americanii Îl preferă pe economistul scoțian Adam Smith
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
le va aduce la suprafața editorială. Acest aspect este esențial și el direcționează întregul flux confesiv al autorului, care nu scrie pentru prezent, pentru publicul dat, ci pentru viitor, către un destinatar necunoscut și trăind într-un timp istoric mai norocos. Curajul lui S. se înfățișează în toată splendoarea lui tragică în aceste pagini de jurnal și corespondență, puse parcă sub deviza „Am trăit periculos, scriu periculos”. Cercul politic-civic se intersectează cu cel literar-artistic, rezultatul fiind o literatură a adevărului, legitimată
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
FESTIVALUL DE TRADIȚII ROMÂNEȘTI DIN LILBURN, GEORGIA Autor: Mara Circiu Publicat în: Ediția nr. 1747 din 13 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului “Toamnă dulce, toamna cu frunzele toate flori.” - George Topărceanu Dacă e toamnă, atunci e sigur festival! Suntem printre norocoșii ce pot spune că în fiecare an, toamna începe pentru noi prin muzică, dans și multă, multă voie-bună! Tradiționalul Festival de Tradiții Românești organizat de Biserică Sfinții Împărați Constantin și Elenă, din Lilburn, Georgia aflat la cea de-a XV
FESTIVALUL DE TRADIŢII ROMÂNEŞTI DIN LILBURN, GEORGIA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381293_a_382622]