14,401 matches
-
obiective) și ale notării individualizate. Concretizarea faptică a notării se realizează în funcție și de specificul disciplinelor evaluate. Astfel, în cazul disciplinelor exacte, prezintă un randament mai ridicat notarea după bareme, pe când în cazul disciplinelor umaniste, dă mai mult randament notarea analitică. Notarea după bareme are avantajul că standardizează criteriile măsurării și aprecierii. Ea se bazează pe atribuirea unui punctaj fix pentru fiecare secvență îndeplinită. Soluția este deseori propusă la examene și concursuri. Notarea analitică presupune o compartimentare a cuantumului de
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
ale notării individualizate. Concretizarea faptică a notării se realizează în funcție și de specificul disciplinelor evaluate. Astfel, în cazul disciplinelor exacte, prezintă un randament mai ridicat notarea după bareme, pe când în cazul disciplinelor umaniste, dă mai mult randament notarea analitică. Notarea după bareme are avantajul că standardizează criteriile măsurării și aprecierii. Ea se bazează pe atribuirea unui punctaj fix pentru fiecare secvență îndeplinită. Soluția este deseori propusă la examene și concursuri. Notarea analitică presupune o compartimentare a cuantumului de cunoștințe, deprinderi
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
cazul disciplinelor umaniste, dă mai mult randament notarea analitică. Notarea după bareme are avantajul că standardizează criteriile măsurării și aprecierii. Ea se bazează pe atribuirea unui punctaj fix pentru fiecare secvență îndeplinită. Soluția este deseori propusă la examene și concursuri. Notarea analitică presupune o compartimentare a cuantumului de cunoștințe, deprinderi, atitudini verificate, prin detalierea unor câmpuri de probleme ce urmează a fi apreciate (de pildă, în cazul unei compuneri, se stabilesc anumite punctaje pentru aspecte relativ distincte, cum ar fi fondul
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
Rămân ca probleme delimitarea palierelor achizitive și atribuirea unor mărimi valorice pentru fiecare dintre acestea. De pildă, în cazul evaluării unei compuneri sau a unui eseu, Dumitru Muster și colaboratorii săi (1969) propun următoarea repartizare a punctelor din scala de notare 10-1: I. Pentru fondul lucrării: a) satisfacerea cerințelor de conținut, 0-6 puncte; b) prezentarea conținutului, 0-1 punct. II. Pentru forma lucrării: a) stil și ortografie, 0-1,5 puncte; b) prezentare grafică, 0-1,5 puncte. III. Pentru factorul personal: a) caracter
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
acestuia), unele sublinieri, realizarea unor scheme, tabele și grafice, pentru a pune în valoare unele idei principale și a-i permite corectorului să urmărească mai ușor aceste idei. Când se recurge la citate, este necesar să se indice și sursa. Notării și, implicit, probelor care generează anumite note li se pot acorda însemnele validității, fidelității, sensibilității, obiectivității și aplicabilității. Proba este validă (adică este corectă, valabilă) atunci când exprimă în modul cel mai just obiectul pe care-l măsoară (se referă la
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
avansate de mai mulți evaluatori. Proba este aplicabilă dacă poate fi administrată și interpretată cu ușurință. 4.5. Descriptorii de performanțătc "4.5. Descriptorii de performanță" În învățământul primar, reforma evaluării curente se realizează mai ales în legătură cu schimbarea sistemului de notare. Astfel, s-au produs următoarele schimbări: a) înlocuirea sistemului de notare cifrică prin sistemul de notare cu calificative, bazat pe descriptori de performanță; b) renunțarea la mediile semestriale sau anuale. La celelalte niveluri ale învățământului se vor pune la dispoziția
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
administrată și interpretată cu ușurință. 4.5. Descriptorii de performanțătc "4.5. Descriptorii de performanță" În învățământul primar, reforma evaluării curente se realizează mai ales în legătură cu schimbarea sistemului de notare. Astfel, s-au produs următoarele schimbări: a) înlocuirea sistemului de notare cifrică prin sistemul de notare cu calificative, bazat pe descriptori de performanță; b) renunțarea la mediile semestriale sau anuale. La celelalte niveluri ale învățământului se vor pune la dispoziția profesorilor o serie de criterii unitare de acordare a notelor, pentru
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
4.5. Descriptorii de performanțătc "4.5. Descriptorii de performanță" În învățământul primar, reforma evaluării curente se realizează mai ales în legătură cu schimbarea sistemului de notare. Astfel, s-au produs următoarele schimbări: a) înlocuirea sistemului de notare cifrică prin sistemul de notare cu calificative, bazat pe descriptori de performanță; b) renunțarea la mediile semestriale sau anuale. La celelalte niveluri ale învățământului se vor pune la dispoziția profesorilor o serie de criterii unitare de acordare a notelor, pentru asigurarea coerenței și comparativității acestor
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
unitare de acordare a notelor, pentru asigurarea coerenței și comparativității acestor note la nivelul întregului sistem de învățământ. Din dorința de a crește obiectivitatea și precizia evaluării, s-a pus problema structurării unor referențialuri clare și unice în evaluare și notare. Referențialul evaluativ este constituit dintr-un sistem de referință ușor de circumscris în plan real la nivelul conduitelor expresive ale elevilor. Referențialurile se pot constitui din mai multe elemente (cf. Voiculescu, 2001, pp. 133-134): - referențialuri de activități (în care sistemul
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
situație de evaluare. Performanța așteptată este concepută ca performanța tipică/medie realizabilă în primul rând în condițiile evaluării curente, din clasă (Stoica, 2001, p. 28). Principalele argumente pentru introducerea, adaptarea și utilizarea unor asemenea instrumente calitative în cazul aprecierii și notării curente sunt: - potențialul lor formativ în termeni de înțelegere și modelare a așteptărilor în ceea ce privește performanța dorită; - stimularea capacităților metacognitive și de autoevaluare a demersului individualizat, a performanței, a procesului de învățare în general, ca și a celui de evaluare în
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
modelare a așteptărilor în ceea ce privește performanța dorită; - stimularea capacităților metacognitive și de autoevaluare a demersului individualizat, a performanței, a procesului de învățare în general, ca și a celui de evaluare în mod specific; - creșterea transparenței și a consistenței procesului de apreciere/notare și, prin aceasta, a credibilității deciziei, a judecății de valoare în cazul evaluării curente, cu impact direct în perspectivă și asupra examenelor; - întemeierea în timp a consensului de tip „profesionist” între cei care acționează și ca evaluatori în activitățile curente
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
mai mari de învățare se alocă un timp special pentru evaluarea de tip sumativ. În unele sisteme de învățământ, se pot proiecta perioade speciale pentru realizarea evaluării. 5. Factori ai variabilității aprecierii și notăriitc "5. Factori ai variabilității aprecierii și notării" 5.1. Subiectivismul în practica evaluativă 5.2. Servituțile evaluării 5.3. Puterea predicției în educație 5.4. Efecte perturbatoare în apreciere și notare 5.1. Subiectivismul în practica evaluativătc "5.1. Subiectivismul în practica evaluativă" Practica docimologică scoate în
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
pentru realizarea evaluării. 5. Factori ai variabilității aprecierii și notăriitc "5. Factori ai variabilității aprecierii și notării" 5.1. Subiectivismul în practica evaluativă 5.2. Servituțile evaluării 5.3. Puterea predicției în educație 5.4. Efecte perturbatoare în apreciere și notare 5.1. Subiectivismul în practica evaluativătc "5.1. Subiectivismul în practica evaluativă" Practica docimologică scoate în evidență numeroase disfuncții și dificultăți în evaluarea corectă și obiectivă a rezultatelor școlare. Evaluarea nu are o valoare în sine, ci în raport cu consecințele acesteia
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
5.1. Subiectivismul în practica evaluativă" Practica docimologică scoate în evidență numeroase disfuncții și dificultăți în evaluarea corectă și obiectivă a rezultatelor școlare. Evaluarea nu are o valoare în sine, ci în raport cu consecințele acesteia asupra evoluției elevilor. Idealul obiectivității în notare este afectat de anumite circumstanțe care pot induce variații destul de semnificative, relevate fie la același examinator în momente diferite (variabilitate intraindividuală), fie la examinatori diferiți (variabilitate interindividuală). De altfel, specialiștii acreditează teza conform căreia, întrucât educația este o interacțiune între
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
nu este nici posibil, nici de dorit), ci într-o ancorare responsabilă în actul evaluativ, realizând un optimum între obiectivitate și subiectivitate (a profesorului, dar și a elevului), eliminând ceea ce îndeobște este eroare, deviere grosolană de la normele deontologice. Distorsiunile în notare apar și prin implicarea factorilor de personalitate, atât a celor care țin de profesor, cât și a celor care țin de elevi. Starea de moment, oboseala și factorii accidentali pot favoriza, de asemenea, apariția unor erori în evaluare. Nu mai
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
mai puțin prezent este stilul didactic deficitar (din nepricepere, din necunoaștere, din lipsă de experiență, din rea-voință) care îl poate caracteriza pe profesor. Din acest punct de vedere, se pot distinge mai multe ipostaze ale evaluării defectuoase (cf. Popescu, 1978): - notarea strategică (subaprecierea performanțelor elevilor, cel puțin într-o anumită parte a anului școlar, de obicei la începutul anului sau în timpul primului semestru, pentru a-i ține „în frâu”, sub tensiunea învățării, pentru a-i „motiva” etc.); - notarea-sancțiune (notarea sub limita
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
Popescu, 1978): - notarea strategică (subaprecierea performanțelor elevilor, cel puțin într-o anumită parte a anului școlar, de obicei la începutul anului sau în timpul primului semestru, pentru a-i ține „în frâu”, sub tensiunea învățării, pentru a-i „motiva” etc.); - notarea-sancțiune (notarea sub limita de trecere pornind de la motive care nu au nimic de-a face cu gradul de pregătire: șoptit, absențe, neatenția voluntară etc.); - notarea-speculativă (penalizarea prin scăderea notelor pornind de la elemente neesențiale, periferice ale conținuturilor); - notarea-etichetă (categorizări evaluative care se
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
abia așteaptă să-și „articuleze” elevii (cu note proaste, bineînțeles), să le demonstreze că „nu știu”, că „știu prea puțin” (comparativ cu ei!). Aceștia pun note, paradoxal, când elevii nu știu, și nu atunci când ei știu. Evaluează neștiința, nu știința. Notarea nu trebuie să se transforme într-o instanță „psihanalitică” de deturnare a unor pulsiuni, de tratare a nervilor acumulați. Evaluăm nu pentru a ne „rezolva” pe noi înșine, ci pentru a-i ajuta pe alții. 2. Simptomul obiectivității exagerate. Alți
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
de anihilare a consecințelor acestui efect. Întrebare În ce măsură traseul dumneavoastră profesional a fost „croit” pornind și de la influențele (benefice sau negative) ale unor asemenea predicții? 5.4. Efecte perturbatoare în apreciere și notaretc "5.4. Efecte perturbatoare în apreciere și notare" Cele mai multe împrejurări generatoare de erori și fluctuații în notare privesc activitatea profesorului. Vom analiza succint în continuare situațiile cele mai des întâlnite și efectele perturbatoare. a) Efectul „halo”. Aprecierea se realizează prin extinderea unor calități secvențiale la întreaga conduită didactică
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
dumneavoastră profesional a fost „croit” pornind și de la influențele (benefice sau negative) ale unor asemenea predicții? 5.4. Efecte perturbatoare în apreciere și notaretc "5.4. Efecte perturbatoare în apreciere și notare" Cele mai multe împrejurări generatoare de erori și fluctuații în notare privesc activitatea profesorului. Vom analiza succint în continuare situațiile cele mai des întâlnite și efectele perturbatoare. a) Efectul „halo”. Aprecierea se realizează prin extinderea unor calități secvențiale la întreaga conduită didactică a elevului. Aprecierea unui elev la o anumită materie
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
diferită pe care o manifestă examinatorii. Diferențele se pot evidenția atât la același examinator, pe parcursul anului de învățământ, cât și între evaluatorii de la școli diferite. e) Efectul tendinței centrale. Se manifestă prin conduita profesorului de a evita extremele scalei de notare din dorința de a nu greși și de a nu deprecia elevii. Majoritatea notelor acordate se înscriu în jurul valorilor medii, nerealizându-se o discriminare mai evidentă între elevii medii, pe de o parte, și cei foarte buni sau slabi, pe
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
și până la aplicarea lui efectivă asupra unei populații școlare. Testele docimologice se deosebesc de examene prin faptul că ele presupun omuncă meticuloasă de pregătire, iar secvențele procedurale sunt foarte stricte.Ele permit însă standardizarea condițiilor de examinare, a modalităților de notare, aducând un spor de obiectivitate. În același timp, ele prezintă o triplă identitate: identitatea de conținut, identitatea condițiilor de aplicare și identitatea criteriilor de apreciere. Testele se pot clasifica astfel (cf. Radu, 2001, pp. 241-242): 1. din punctul de vedere
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
de conținut într-un timp scurt; - asigură informații vizând însușirea noțiunilor de bază care permit înțelegerea și aplicarea fiecărui nou conținut de învățare; - se caracterizează printr-o fidelitate ridicată. Pentru această categorie de itemi nu este necesară o schemă de notare detaliată; punctajul se acordă în funcție de marcarea răspunsului corect. Itemii cu alegere duală solicită asocierea unuia sau a mai multor enunțuri cu una din componentele cuplurilor de alternative duale: adevărat/fals, da/nu, corect/incorect. Itemii de tip pereche îi invită
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
timp scurt; - asigură informații vizând însușirea noțiunilor de bază ce permit înțelegerea și aplicarea fiecărui nou conținut de învățare; - solicită un anumit grad de coerență în elaborarea răspunsului, evitându-se ghicirea acestuia. Această categorie de itemi impune o schemă de notare detaliată, punctajul corespunzător acordându-se parțial sau integral, în funcție de elaborarea răspunsului corect. Proiectarea itemilor semiobiectivi prezintă un grad sporit de dificultate, datorită formelor variate de prezentare a răspunsului. Utilizarea în conținutul itemului a graficelor, a diagramelor sau a unor imagini
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
-se parțial sau integral, în funcție de elaborarea răspunsului corect. Proiectarea itemilor semiobiectivi prezintă un grad sporit de dificultate, datorită formelor variate de prezentare a răspunsului. Utilizarea în conținutul itemului a graficelor, a diagramelor sau a unor imagini facilitează elaborarea schemelor de notare. Avantajele itemilor semiobiectivi sunt: - itemii sunt ușor de construit, se pot utiliza diferite forme de comunicare a mesajului premisei (texte, scheme, diagrame, desene, grafice); - acoperă într-un interval de timp scurt un număr însemnat de obiective; - se poate elabora un
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]