19,332 matches
-
se compară cu groaza trăită pe viu. Oooo, nicidecum. Dar să revenim la războiul civil care nu a mai avut loc fiindcă la conducerea țării a venit Un Comunist cu Față Umană. Acest lucru a fost posibil fiindcă oamenii erau obișnuiți cu fața acestuia, chiar și cei care urau acest regim spuneau că șocul de trecere de la o orânduire la alta, în acest caz, nu era așa de mare încât să se transforme într-un război civil. Deci prima binecuvântare de după
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
făceau așa și pe dincolo, li se spunea voi sunteți ființe cu șapte capete, ei își puneau șapte capete, se uitau apoi în oglindă, imaginea de acolo li se părea stranie, dar ei ridicau din umeri și încercau să se obișnuiască, n-am să spun cu ideea, deoarece nu vreau să fac o cacofonie, se obișnuiau cu cele șapte capete, sau se amăgeau doar, era totuna. Acum, în vremurile noastre, un degeabist este un mare degeabist. El se uită cum alții
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
își puneau șapte capete, se uitau apoi în oglindă, imaginea de acolo li se părea stranie, dar ei ridicau din umeri și încercau să se obișnuiască, n-am să spun cu ideea, deoarece nu vreau să fac o cacofonie, se obișnuiau cu cele șapte capete, sau se amăgeau doar, era totuna. Acum, în vremurile noastre, un degeabist este un mare degeabist. El se uită cum alții fură, cum alții mint, cum alții spun că fac istoria, când toți proștii știu că
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
el. Aide i-a răspuns sec: "Fiindcă nu vreau să mă mărit cu o bancă". S-a stârnit un haz nebun. "Zi mai departe, zi mai departe", strigau și fetele, și băieții bătând cu picioarele în podea. Aide continuă: Ne obișnuim cu băieții noștri cum ne obișnuim cu băncile, nu?" Sala gemea de râsete. Silueta profesorului a apărut în ușă, s-a uitat la hărmălaia din sala de curs, a urcat la catedră, și-a aranjat cărțile într-un șir ordonat
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Fiindcă nu vreau să mă mărit cu o bancă". S-a stârnit un haz nebun. "Zi mai departe, zi mai departe", strigau și fetele, și băieții bătând cu picioarele în podea. Aide continuă: Ne obișnuim cu băieții noștri cum ne obișnuim cu băncile, nu?" Sala gemea de râsete. Silueta profesorului a apărut în ușă, s-a uitat la hărmălaia din sala de curs, a urcat la catedră, și-a aranjat cărțile într-un șir ordonat și a început să-și confecționeze
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
un plâns cu sughițuri, își poartă nevoia ei de a cânta ca pe o cocoașă, ea tot crește în mine, mi-e din ce în ce mai greu să o duc... Săptămâna aceasta a crezut că își pierde mințile. Toți din casă s-au obișnuit să se folosească de ea. Cum o văd că exersează la vioară, cum o întrerup, constată că lipsește ceva, că ar fi bine să... Știe că astfel o enervează și se apucă de treburile casei, iar ei se pot uita
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
să se îngrijească să pună deoparte pentru iarnă mere pădurețe, alune, mure, afine, zmeură. Acestea trebuiau ținute pentru zilele când erau bolnave sau pentru zilele în care gerul îi împiedica pe "oamenii buni" să le aducă de mâncare. Sandei se obișnuise cu acest ritual, merindea adusă de oamenii pe care nu-i văzuse niciodată la față îi prisosea, încât strădaniile ei de a-și completa meniul zilnic se reduceau la o grămăjoară de alune și la una de mere pădurețe. Zmeura
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
folos în caz de război sau de incendii, de la îmbrăcăminte la cărți, adusese și pianul, la care aveau voie să cânte, pe vremea când încă mai trăia mama ei, doar la apusul soarelui. Nu înțelesese niciodată această restricție, dar se obișnuise să nu aibă voie să fie curioasă, pentru unele lucruri trebuia să ai răbdare, răspunsurile vin singure, trebuie doar să fii atentă să le deslușești, la unele întrebări nu e bine să cauți răspunsuri, ele pot fi dureroase, acestea erau
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
droguri, asta nu intra nicicum în capul ei, dar el susținea sus și tare că ba da, este un traficant de droguri, că de fapt aceasta este vocația lui, el nu voia să trăiască asemenea unui cerșetor, așa cum s-au obișnuit ei, nu va accepta un stat care i se cace în cap, doar ei sunt capabili să își proslăvească conducătorul și să îl voteze o mie de ani, "trăiți în minciună, eu de ce n-aș fi criminal, ce aveți voi
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
o țigancă bătrână bolborosea cuvinte neînțelese, punând din când în când mâna pe creștetul unui copil. Văzându-l plecat cu gândurile lui, probabil interesat de ceea ce vedea, bulibașa își lăsă oaspetele să guste în toată plinătatea ei scena, de altfel obișnuită în șatră. Urechea avocatului prinse din zbor doar câteva cuvinte: „De deochi dintre ochi, cât o sta vântu’n gard atâta să stea deochiu-n cap și să fugă prin sat ca un câine turbat...” Alte cuvinte nu mai auzi. Bătrâna
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
căsătoria, sunt puse pe baze trainice cinstea, curățenia trupească și sufletească a celor doi parteneri. Când în cele din urmă zări chipul avocatului, bulibașa îi ieși în cale, însoțit de un ciopor de tineri și tinere, drept gardă, precum se obișnuiește la un comandant de oști când își întâmpină oaspeții la încheierea unui pact de pace și prietenie. Era timpul ca mirii să iasă din corturile lor pentru începerea ceremonialului nunții, cel înscris în legea nescrisă a etniei. - Bine ați venit
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
înflorate. Deasupra covoarelor, se așternură ștergare de borangic ce păreau țesute din raze de soare. Bulibașa îl invită pe avocat să onoreze masa, îmbiindu-l să-și toarne în farfurie primul polonic din cazanul cu șah masasa balanăsa, așa cum se obișnuia a fi cinstit un oaspete ales, care la rândul lui prețuia onoarea ce i se făcea. Petrecerea dură toată ziua. Tineri și bătrâni, femei și fete, secondați de puradei și danci, se întreceau în cântece și dansuri ritmice, însuflețind fără
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
afară din învățământ. În scurtă vreme am suferit o maturizare precoce, iar mătușa Jeni a luat educația mea în serios, dându-mi lecții seara la materiile umaniste. Bineînțeles că nu putea să mă supravegheze tot timpul, căci eram destul de neastâmpărat, obișnuindu mă să plec de acasă fără să-i spun, stând uitat la râul Moldova sau Moldovița la pescuit, în pădure la vânat păsări cu praștia sau cu arcul cu săgeți, sau la fotbal, unde eram titular în echipa de pitici
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
mi s-au fixat în memorie din această perioadă a copilăriei mele de poveste. Bunăoară, căderile de la înălțime, în ciuda faptului că aveam rău de litera „H”, m-au urmărit care de care mai originale și mai periculoase, fără urmări grave. Obișnuiam să ne jucăm „de-a ascunsul” prin podul grajdului cu fân, plăcut mirositor, mai ales dacă era proaspăt, după cosire, zghihuindu-ne și rostogolindu-ne într-o aterizare total amortizată. Odată, când oblonul găurii de la pod nu l-am pus la
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
a aruncat violent din spinare pe prundișul câmpului, de-am văzut steluțe verzi și mi-a țâșnit borșul pe nas. În preajma sărbătorilor de Paște, toată suflarea comunei era angajată în lucrările de primăvară ale pământului, iar în săptămâna mare se obișnuia a se da foc gunoaielor și frunzelor greblate în grădini și curți. Tot în această săptămână sfântă se reînnoia garderoba fiecăruia după posibilitățile financiare ale familiei, căci nu se mergea în noaptea de Înviere fără a purta ceva nou de
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
chiloți, teniși, bascheți, mingi. Această afacere s-a dovedit a fi, după Revoluție, mult mai înfloritoare pentru șmecherii privatizărilor, care au „confundat” industria noastră cu un morman de fiare vechi, punând-o pe chituci. De mic am fost nevoit și obișnuit să-mi câștig bucata de pâine prin angajările sezoniere din vacanțele de vară, în clasele V-VIII, în cadrul CFR-ului la plivit buruieni de pe calea ferată. În perioada liceului, am lucrat la Fabrica de cherestea, la secția de confecționat panouri
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
ținte propuse a fi atinse. În ceea ce privește obiectivele, sunt cunoscute și alte împărțiri sau categorii de obiective. În conformitate cu J.A. Hendrix (1995, pp. 21-26), avem următoarele tipuri de obiective: "Obiective de producție (output) acestea se referă la obiectivele concrete ale muncii obișnuite de relații publice: să fie trimise comunicate sau dosare de presă, să fie organizate conferințe, să fie efectuate prezentări ale instituției etc. În cea-laltă familie intră obiectivele de impact, cele definite ca atare de o campanie de relații publice. Acestea
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
unei evaluări inexacte a situației, sau se poate datora apariției unor situații neprevăzute, unor conjuncturi nefavorabile sau unei dinamici de dezvoltare a unor trend-uri a căror apariție nu a fost sesizată înainte de începerea campaniei. Consilierul PR trebuie să se obișnuiască și cu astfel de situații și să-și asume atât succesul, cât și eșecul. În această ordine de idei, dorim să menționăm faptul că pot exista campanii foarte bine ancorate în realitate și foarte bine organizate și coordonate, dar lipsite
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
fi atât de rău Într un cuvânt!... Era din nou În picioare, În atitudinea lui teatrală, de pozeur, vizibil marcat. Trase aer adânc În piept, strânse pumnii și rosti puternic, sonorizând aerul În felul său, cu care Începusem să mă obișnuiesc: mmoaaarrteee... Cuvântul, grav În deschiderea sa, devenea la mijloc larg precum o apă fără margini, ca mai apoi să se Înnoade Într-un zăngănit de consoane, ca niște săbii Încrucișate, și, spre sfârșit, să se piardă Într-o vocală plată
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
de buze și Îl făceau să deschidă larg ochii, trezindu-l din reverie și aducându-l Înapoi, În camera sa. La ieșirea din clădire, orașul Îl Întâmpină pustiu. Se gândi să meargă prin Cartierul Vechi, Încercând, pe cât posibil, așa cum se obișnuise, să nu respecte traseele vechi. Un roi de gâze minuscule colcăia deasupra sa, dar nu le luă În seamă. I se dezvăluiau străzi Înguste, descărnate de lumina albă. Clădirile dormitau copleșite de căldura după-amiezii, care amorțise totul. Un sentiment straniu
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
găsi Înțepenit În mijlocul camerei, cu privirea fixă, cu gâtul aplecat spre În față, Într-o resemnare fără margini, asemeni condamnatului la spânzurătoare. O amintire din copilărie Îi traversă fugar creierul. Se văzu În vârful dealului cel Înalt, În clopotnița bisericii. Obișnuia să facă asta mereu, fără știrea nimănui, după ce multă vreme contempla de acolo, de sus, frumusețile văilor nesfârșite, străbătute de cele două râuri sclipitoare, casele micuțe, furișate În umbra spinărilor lungi de pământ, turmele de mioare risipite pe nesfârșitul pajiștilor
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Marin Mitică, un prieten de-al său, care-i ținea maică mii mâna Într-a lui și-i ura fericire-n viață și casă de piatră. Iar tata era și el cam turmentat - Îi știu privirea cu care m-a obișnuit multe zile mai apoi... și multe nopți (albe). Am sărit din pat clătinându-mă și, cu ciocanul cel mare, smuls de pe pervazul geamului, m-am repezit asupra părinților mei, care mă priveau surâzători. Am făcut bucăți tabloul, ciobind urât și
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
rău ar fi fost pentru mine. Pentru atitudinea mea „trădătoare”. Pentru lungile noastre dezbateri. Pentru „crezul” nostru comun. Șontâcăind, am ajuns azi dimineață la Turnul Golia. Piciorul aproape că nu mă mai durea, așa că m-am dus să văd, cum obișnuiam În zilele bune, trandafirii. Valeriu mi-a vorbit Întâia dată despre ei, cu mulți ani În urmă. De-atunci, În fiecare vară, Îi vizitez de câteva ori. Sunt cu totul aparte, altfel decât oriunde altundeva. Juri că-s făcuți din
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Un tânăr se interesă de scaunul liber de la masa noastră. I-am spus că-l poate lua, iar el nici măcar nu mia mulțumit (Prost crescutule!). Cerul coborâse foarte jos. Începu să plouă scurt. O ploaie măruntă, deasă. Goanță cânta (așa obișnuia să facă atunci când ploua), iar Libelula se rotea În loc cu mâinile Întinse. Era tare caraghioasă Libelula. Firavă, lunguiață, chiar părea o insectă uriașă. Pistruiatul făcea pipi, iar fetița Îl arăta cu degetul și râdea. Apoi totul se opri. Un pârâit
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
de a-i ajuta pe cei aflați în suferință și puterea de a suporta scene dureroase, uneori cumplite. Să știi că și eu am uneori clipe de îndoială, dar... Tu, ești sigură că ești pregătită pentru asemenea încercări? - Mă voi obișnui, nu crezi? - Răspunsul tău e cam vag, nu sună chiar a convingere, dar poate, cine știe!? Pe drum ai putea să-ți completezi bagajul, adică să ni-l completăm revenea Olga, în spusele ei fiind simulată o doză perceptibilă de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]