15,518 matches
-
a institui în sarcina unei instanțe specializate îndeplinirea unor importante atribuții în materia ocrotirii persoanei fizice, precum și luarea unor decizii sau soluționarea unor probleme legate de viața persoanei fizice. Dat fiind rolul sporit al tutorelui în cadrul măsurilor de ocrotire a persoanei fizice, atribuit acestuia prin dispozițiile titlului III - Ocrotirea persoanei fizice din Codul civil, legiuitorul a apreciat că este necesar să înlocuiască atribuțiile de control ale autorității tutelare, ca instituție administrativă, subordonată autorității publice locale, cu cele ale unei
DECIZIA nr. 200 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299846]
-
să înlocuiască atribuțiile de control ale autorității tutelare, ca instituție administrativă, subordonată autorității publice locale, cu cele ale unei instanțe specializate, respectiv instanța de tutelă. ... 19. Astfel, în prezenta cauză, Curtea reține că instituția curatelei minorului reprezintă o formă de ocrotire a minorului, cu caracter temporar, instituită în cazurile expres reglementate prin lege. Potrivit art. 150 alin. (3) din Codul civil, pentru motive temeinice, în cadrul procedurilor succesorale, notarul public, la cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu, poate numi provizoriu
DECIZIA nr. 200 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299846]
-
dezbaterii succesorale. ... 20. Așa cum a reținut Curtea Constituțională prin Decizia nr. 795 din 4 noiembrie 2020, anterior citată, paragrafele 31 și 32, în condițiile în care legiuitorul a reglementat în mod expres soluționarea cu celeritate a cererilor referitoare la ocrotirea minorilor, nereglementarea normelor de organizare și funcționare a instanței de tutelă lipsește de eficiență scopul legiuitorului instituit prin reglementarea de drept substanțial. Mai mult, Curtea constată că legiuitorul, pentru a pune legislația civilă în materia ocrotirii persoanei fizice în acord
DECIZIA nr. 200 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299846]
-
a cererilor referitoare la ocrotirea minorilor, nereglementarea normelor de organizare și funcționare a instanței de tutelă lipsește de eficiență scopul legiuitorului instituit prin reglementarea de drept substanțial. Mai mult, Curtea constată că legiuitorul, pentru a pune legislația civilă în materia ocrotirii persoanei fizice în acord cu Decizia nr. 795 din 4 noiembrie 2020, a adoptat Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 200 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299846]
-
prin reglementarea de drept substanțial. Mai mult, Curtea constată că legiuitorul, pentru a pune legislația civilă în materia ocrotirii persoanei fizice în acord cu Decizia nr. 795 din 4 noiembrie 2020, a adoptat Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 20 mai 2022, prin care a introdus o nouă paradigmă în materia ocrotirii persoanelor lipsite
DECIZIA nr. 200 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299846]
-
măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 20 mai 2022, prin care a introdus o nouă paradigmă în materia ocrotirii persoanelor lipsite de capacitatea deplină de exercițiu sub forma unui regim juridic guvernat de subsidiaritate, proporționalitate și necesitate, noul regim juridic al tutelei minorilor fiind aplicabil, potrivit art. 171 din Codul civil, și în cazul persoanelor majore ocrotite prin tutelă
DECIZIA nr. 200 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299846]
-
tutelă și nu a mai prevăzut norme exprese pentru organizarea acestora, optând pentru soluția legislativă a organizării în cadrul judecătoriilor a secțiilor sau completurilor specializate pentru minori și familie [(art. 43 alin. (2)] care să îndeplinească atribuțiile legale în materia ocrotirii persoanei fizice. În aceste condiții de modificare a strategiei legiuitorului în privința modului de organizare a instanțelor judecătorești, menținerea sine die în fondul activ al legislației a normei tranzitorii criticate care are în vedere o posibilitate incertă sub aspectul îndeplinirii
DECIZIA nr. 200 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299846]
-
124 din Legea fundamentală privind înfăptuirea justiției, dat fiind faptul că nu asigură o bună administrare a justiției, prin lipsa de corelare cu normele de drept substanțial instituite în Codul civil, precum și cu prevederile Legii nr. 140/2022, care reglementează ocrotirea minorului, permanentizând o situație tranzitorie, respectiv îndeplinirea de către o autoritate administrativă a unor atribuții date prin lege unei instanțe judecătorești. ... 23. Așadar, revine legiuitorului sarcina de a corela dispozițiile legale din Codul civil referitoare la stabilirea competenței de a
DECIZIA nr. 200 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299846]
-
lit. a) din Legea nr. 71/2011 în sensul îndeplinirii atribuțiilor instanței de tutelă și de familie, prevăzute de Codul civil, de către instanțele, secțiile sau, după caz, completurile specializate pentru minori și familie, acestea putând realiza controlul asupra măsurilor de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale. ... 24. Totodată, Curtea reține că norma tranzitorie criticată, prin care s-a delegat competența instanței de tutelă la autoritatea tutelară pentru numirea curatorului special care îl asistă sau îl reprezintă pe minor la
DECIZIA nr. 200 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299846]
-
reprezintă pe minor la încheierea actelor de dispoziție sau la dezbaterea procedurii succesorale. Prin urmare, chiar în lipsa unor instanțe specializate de tutelă, implicarea instanței judecătorești, prin secțiile sau, după caz, completurile specializate pentru minori și familie, conferă măsurii de ocrotire reglementate la art. 150 alin. (3) din Codul civil și la art. 229 alin. (3^2) din Legea nr. 71/2011 garanțiile necesare de imparțialitate și de independență la standardele impuse prin Legea nr. 140/2022. ... 25. Pentru motive care pot urmări degrevarea
DECIZIA nr. 200 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299846]
-
cu reglementarea posibilității exercitării controlului jurisdicțional asupra acestei numiri, întrucât notarul public este învestit să îndeplinească un serviciu de interes public, are statutul unei funcții autonome și oferă garanții de imparțialitate necesare pentru a asigura persoanelor fizice exercițiul drepturilor și ocrotirea intereselor, în conformitate cu legea. În plus, actele notariale sunt supuse controlului judecătoresc potrivit legii spre deosebire de actele autorității tutelare. Un astfel de control este exercitat de lege lata asupra executorului testamentar desemnat de notarul public prin certificatul de
DECIZIA nr. 200 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299846]
-
și pentru a-și exercita, în general, drepturile și libertățile civile, fără ca numirea asistentului să aducă atingere capacității de exercițiu a majorului. Numirea asistentului și încetarea asistenței se înregistrează în Registrul național de evidență a măsurilor de sprijin și ocrotire luate de notarul public și instanța de tutelă, înființat și ținut în acest scop de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România (U.N.N.P.R.). O altă soluție legislativă privește cazul în care la încheierea actului sau la îndeplinirea procedurii notariale participă
DECIZIA nr. 200 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299846]
-
fi preluat mutatis mutandis în cauza de față, date fiind diferențele obiectului de reglementare și evoluția jurisprudenței instanțelor de drept comun, a celei de contencios constituțional și imperativul aplicării jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în interpretarea Convenției în materia ocrotirii și garantării dreptului de proprietate. ... 115. Astfel, beneficiul conținut de norma suspendată și, ulterior, abrogată nu constituie un drept fundamental pe care statul este obligat a-l garanta, ci, potrivit calificării date în jurisprudența Curții Constituționale, reprezintă „beneficii acordate anumitor
DECIZIA nr. 22 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285606]
-
alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea. “ Drepturile și libertățile fundamentale garantate de Constituția României: a) libera circulație; ... b) viața intimă, familială și privată; ... c) libertatea de exprimare; ... d) dreptul la învățătură; ... e) accesul la cultură; ... f) dreptul la ocrotirea sănătății; ... g) libertatea întrunirilor; ... h) munca și protecția socială a muncii; ... i) libertatea economică; ... j) nivelul de trai; ... k) dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. ... Toate aceste drepturi au fost încălcate prin restrângerea exercițiului lor condiționat de vaccinare sau
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
nici la învățătură. ... e) Accesul la cultură Persoanele nevaccinate/netrecute prin boală nu au acces la teatre, la cinematografe, în săli de concerte, la cluburi de lectură etc. Practic, accesul la cultură le-a fost compromis cu desăvârșire. ... f) Dreptul la ocrotirea sănătății ... g) Libertatea întrunirilor ... h) Munca și protecția socială a muncii ... i) Libertatea economică ... j) Nivelul de trai Pentru aceste drepturi solicită a se avea în vedere situația reclamantului X și a oricăror altor persoane aflate în situații similare. ... k
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
adecvate în scopul de a asigura, în sfera jurisdicției lor, accesul echitabil la îngrijiri de sănătate de calitate adecvată“. Astfel, se poate aprecia că măsurile stabilite de autorități în contextul combaterii pandemiei de coronavirus au fost subsumate obligației statului de ocrotire a sănătății publice, fiind adoptate și implementate avându-se în vedere necesitatea asigurării unui just și proporțional echilibru între drepturile și libertățile fundamentale, în ansamblul lor. Toate măsurile au fost luate în limitele legale, având la bază principiul priorității interesului
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
de zile de la data înregistrării acestora. Totodată, Curtea a reținut că măsurile instituite prin dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 sunt tocmai o transpunere a celor statuate în conținutul Legii fundamentale cu privire la garantarea dreptului la ocrotirea sănătății și nu aduc atingere prevederilor art. 34 și 44 din Constituție, întrucât legitimitatea măsurilor instituite prin actul normativ criticat își are fundamentul în prevederile constituționale. ... 15. Curtea a mai reținut că taxa de clawback este o taxă parafiscală, stabilită
DECIZIA nr. 394 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275400]
-
ca obiect instituirea, pe durata stării de alertă declarate în condițiile legii, în vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, a unor măsuri temporare și, după caz, graduale, în scopul protejării drepturilor la viață, la integritate fizică și la ocrotirea sănătății, inclusiv prin restrângerea exercițiului altor drepturi și libertăți fundamentale. (2) Măsurile restrictive de drepturi prevăzute în prezenta lege, precum și, după caz, cele de renunțare sau de relaxare a acestora se dispun cu respectarea principiului egalității de tratament juridic
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
o triplare a ratei de infectare, atât cât a putut fi identificată pe baza testelor medicale efectuate. Raportat la situația medicală, epidemiologică, conform obligației constituționale [art. 34 alin. (2) din Constituție], statul român avea îndatorirea de a lua măsuri pentru ocrotirea sănătății publice, astfel încât măsurile de limitare a răspândirii virusului adoptate în baza Legii nr. 55/2020 și puse în aplicare prin hotărâri de guvern, cum sunt și cele în cauză, aveau caracter necesar. În ceea ce privește semnificația noțiunii de
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
în epoca post-decembristă După restabilirea unei guvernări democratice odată cu Revoluția din 1989, Constituția din anul 1991 a reconsfințit dreptul de proprietate privată (fostul articol 41, în prezent articolul 44), precum și unele garanții tradiționale, cum ar fi: garantarea și ocrotirea proprietății în mod egal de lege, indiferent de titular, și dreptul la o dreaptă și prealabilă despăgubire în cazuri de expropriere pentru motive de utilitate publică. Legea fundamentală include de asemenea o garanție specifică, unică, ce prevede următoarele: "Averea dobândită
PROIECT DE LEGE nr. 906 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275333]
-
mobile de foraj marin (Codul MODU 2009), a autorizat Comitetul să modifice codul, atunci când este cazul, ținând cont de evoluțiile din domeniul proiectării și tehnologiei, în urma consultărilor cu organizațiile competente, luând notă de amendamentele aduse Convenției internaționale pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, 1974, adoptate prin Rezoluția MSC.496(105), ținând seama, în continuare, la cea de-a 105-a sesiune, de amendamentele ulterioare la Codul MODU din 2009, 1 adoptă amendamentele la Codul MODU 2009, al căror text este prevăzut în
REZOLUȚIA MSC.506(105) din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275501]
-
prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și art. 44 alin. (2) teza întâi referitoare la garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate. Din motivarea excepției de neconstituționalitate rezultă că sunt invocate și dispozițiile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitor la dreptul la un proces echitabil și ale art. 1 - Protecția
DECIZIA nr. 420 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275548]
-
ORDIN nr. 1.824 din 3 octombrie 2023 privind publicarea acceptării amendamentelor la Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, așa cum a fost amendată, adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.496(105) a Comitetului de siguranță maritimă din 28 aprilie 2022 EMITENT MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 964 din 25 octombrie
ORDIN nr. 1.824 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275643]
-
în MONITORUL OFICIAL nr. 964 din 25 octombrie 2023 Având în vedere Referatul Direcției transport naval nr. 25.267/1.244 din data de 17.08.2023 de aprobare a Ordinului ministrului transporturilor și infrastructurii privind publicarea acceptării amendamentelor la Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, așa cum a fost amendată, adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.496(105) a Comitetului de siguranță maritimă din 28 aprilie 2022, ținând seama de prevederile art. VIII (b)(vi)(2)(bb) și ale art. VIII
ORDIN nr. 1.824 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275643]
-
adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.496(105) a Comitetului de siguranță maritimă din 28 aprilie 2022, ținând seama de prevederile art. VIII (b)(vi)(2)(bb) și ale art. VIII (b)(vii)(2) din Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare (SOLAS 1974), la care s-a aderat prin Ordonanța Guvernului nr. 53/1999 privind aderarea la unele protocoale și acceptarea unor amendamente la Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, încheiată la Londra la
ORDIN nr. 1.824 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275643]