2,363 matches
-
sine, abandonarea conversațiilor binevoitoare. S-a instalat tăcerea. Deosebirea era frapantă. Cu câteva ore Înainte traversasem un câmp, dintre Arad și Borș, invadat de pungi de plastic, de peturi, de mizerie cu care se conviețuia confortabil. Și câini vagabonzi pe ogoare, solitari sau În grupuri de asalt, hălăduind bezmetici, probabil Înfometați. Iar asta În partea cea mai civilizată a țării. Mai În interior a fost și mai provocator. La toate parcările, câțiva câini leșinați de foame sau lenevind, sătui, după ce au
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
-și urma pe șantierele construcțiilor socialiste. Împotrivirile au primit riposte extrem de violente. Am ales doar două cazuri din Moldova, din mai multe exemple. La Calomfirești, județul Rădăuți, În 6 august 1949, un țăran e arestat pentru că a dus acasă, de pe ogorul său, doi snopi de orz. Încă nu-și plătise cotele. Două sute de țărani se adună În fața postului de miliție cerând eliberarea lui. Nu-și imaginau că poate fi cineva arestat pentru doi snopi luați de pe ogorul său. Dar se dăduse
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
a dus acasă, de pe ogorul său, doi snopi de orz. Încă nu-și plătise cotele. Două sute de țărani se adună În fața postului de miliție cerând eliberarea lui. Nu-și imaginau că poate fi cineva arestat pentru doi snopi luați de pe ogorul său. Dar se dăduse deja alarma. Apar În sat două camioane cu milițieni, se trage, opt sunt Împușcați, dintre care patru mor. Aceștia sunt luați de acasă, de la familii și Îngropați undeva. Iar familiile celor opt sunt deportate În Dobrogea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cîmpurilor deschise. Această nouă structură permite îmbunătățirea tehnicilor agricole, deosebit de semnificativă în comitatul Norfolk din Marea Britanie, unde le popularizează cîțiva mari proprietari, ca Jethro Tuli sau vicontele de Townshend (supranumit "Lord Turnip" Lordul Nap). Principala inovație constă în renunțarea la ogoarele în pîrloagă din sistemul asolament, pentru a-1 înlocui cu cultivarea plantelor furajere (napi, gulii, trifoi, sparcetă) care ajută la refacerea solurilor și în același timp furnizează hrană pentru animale. Acest sistem joacă un rol important în creșterea recoltelor, mărind
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
nespecialiști. Deplângând pierderea timpurie a unui istoric, care a adus atâtea contribuții valoroase la istoria poporului român, îndeosebi cu privire la domnia lui Ștefan cel Mare și a Bisericii Moldovei, ne exprimăm speranța că alte manuscrise, rămase de pe urma acestui harnic truditor pe ogorul lui Clio, vor putea vedea lumina tiparului, grație devotamentului văduvei autorului și entuziasmului editorialistic al domnului Ion Dumitru, ale cărui ultime tipărituri sunt tot atâtea afirmări culturale majore. George Ciorănescu TĂTARII SAU MONGOLII ȘI ȚĂRILE ROMÂNE ÎN SECOLELE XIII-XVIII „In
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
aerul și produs molime. Vreme îndelungată s-au putut vedea oase în piei înnegrite. Prădarea alimentelor și ridicarea vitelor a lăsat populația, care a mai scăpat prin păduri, fără hrană. Numărul micșorat al locuitorilor nu a putut relua munca pe ogoare mult timp, de teama hoardelor care cutreierau țările, și apoi și din lipsa uneltelor agricole, pierdute sau confiscate. Foametea cumplită, care a urmat timp de trei ani de zile, completată de bolile molipsitoare, a mărit numărul victimelor omenești, încât notițele
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cele care au gustat cât de cât din turtele ofer ite lor, vor fi sănătoase și puternice pentru înmulțire. Nu dădeai turtă la vacă și oi, nu aveai laptele trebuitor. Nu aveai din ce te înfrupta, când te întorceai de la ogor sau de la mină, de oriunde. Și lucrul aces ta nu era de loc bine. Nu prea aveai pe ce pune mâna, ca să-ți ostoiești foamea. Să poți dormi noaptea. Să ai putere de muncă a doua zi. Restul turtelor pregătite
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
noi, zicându-ne „Hristos a înviat” - „Adevărat a înviat”. Cojile de la ouă fiind sfințite la biserică de către părintele nu le aruncam - ar fi păcat - ci le adunam grămăjoară cu grămăjoară, le mărunțeam după ce se zvântau, și le aruncam în brazda ogorului, ca să crească roadă bogată iar parte era amestecată în hrana animalelor și a păsărilor, ca să dea frupt și ouă, după cum o vrea Dumnezeu, adică să fie binecuvântate. La vreme potrivită, noi copiii, ne luam trăistuța și bățul, să ne apărăm
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ulmi și stejari care au rămas de la o pădure ce a fost cândva pe locurile acestea. În spatele casei, spre răsărit, dealul cu climă domoală, un imens gheb care se întindea până în Valea Grecului și care vara era acoperit cu mari ogoare de grâu și porumb, ici acolo punctate de câte un zarzăr ori salcâm, iarna, împărăția lupilor. Cam un an de zile, am trăit în această singurătate la care veneau carele pline cu saci și unde se aduceau poveștile spuse pe lângă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
dăduse învoire pe trei-patru zile la bucuria de a mânca harbuji pe săturate și pescuitul cu undița în Pruteț. Cu cât coboram în valea Prutului, cu atât căldura devenea aproape de nesuferit. După drum domol de aproape trei ore, ajungem la ogorul "nanului", cum îi spuneam eu lui moș Gavrilă. Avea sămănat mult porumb, floarea-soarelui și harbuji, vara fiind bună toate erau mari și frumoase. Cum am ajuns, înainte de toate, am lepădat tot de pe mine și m-am azvârlit în apa călduță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
harbuji, vara fiind bună toate erau mari și frumoase. Cum am ajuns, înainte de toate, am lepădat tot de pe mine și m-am azvârlit în apa călduță a Prutețului. Locul moșului era mărginit de drumul ce mergea cu ocoluri, ținând marginea ogoarelor, la malul Prutului. Spre răsărit era hotărnicit de Pruteț care forma în linie ușor curbă cam două laturi ale pătratului: sălcii și papură multă. Între Pruteț și ogor era un loc gol cu iarbă, larg de câțiva pași. De la drum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Locul moșului era mărginit de drumul ce mergea cu ocoluri, ținând marginea ogoarelor, la malul Prutului. Spre răsărit era hotărnicit de Pruteț care forma în linie ușor curbă cam două laturi ale pătratului: sălcii și papură multă. Între Pruteț și ogor era un loc gol cu iarbă, larg de câțiva pași. De la drum ceva mai în fund și pe malul ridicat, ca o spinare de cal, se afla coliba lângă două stogulețe de fân din prima coasă, loc de ajuns pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
fânului. Să fi dormit puțin și m-am trezit din vis cu războaie și în zgomot, undeva spre nord fulgera întins și după fiecare fulger rămânea pe ochiul închis triunghiul luminat din gura colibei. Tunetul huruia solemn în depărtare, în ogoare, în Pruteț, în sălcii, în toată firea intrase ca un tremur de neliniște, toate pare că erau vii în zbuciumul lor, pare că toate aveau glasuri, în spaimă trecură aproape de pământ păsări. Se făcuse negru de nu vedeai mâna lângă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
dar, să fi fost pe la vremea amiezii, îmi pun un țol pe mine și apuc drumul spre dreapta, trec podețul peste Pruteț și intru în valea Prutului joasă și netedă ca o masă, loc pe care se aflau grădinării și ogoare cu harbuji. Mergeam la niște cunoscuți și rude ale moșului să le cer sfat și hrană. Găsesc doi băietani, aproape flăcăi, stând în colibă și așteptând sfârșitul lumii. Mergând, am observat că haturile erau pline cu apă, intrând din drum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
pipăind cu bețele adâncimea apelor. Dacă nu am fi plecat în ziua aceea, puhoaiele ne-ar fi închis acolo pentru două-trei săptămâni pe ghebul mai înalt unde era coliba. Drum greu până am ieșit din zona inundată, peste tot, drumuri, ogoare, poteci, marile șanțuri de scurgere, întindere de apă oțelie. Când am ajuns la Lunca Banului și de pe un dâmb mai ridicat am privit întreaga vale, cât putea cuprinde ochiul, era numai un întins de ape tulburi. Era o revărsare a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
La granița sovieto-chineză a avut loc un conflict între avioane de luptă sovietice și tancuri chineze dotate cu rachete sol-aer. Agenția TASS a comunicat și ziarul Pravda a scris: "La granița cu China, avioane sovietice pașnice, care împrăștiau îngrășăminte pe ogoare pentru creșterea nivelului de trai al poporului, au fost atacate mișelește de tancuri de luptă chineze, iar avioanele noastre au ripostat ferm". Agenția China Nouă a transmis și ziarul Jen-min-Jibao Vocea poporului a scris: "La granița cu Uniunea Sovietică, tractoare
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
de aur și suflet cald, care a fost și va rămâne pentru noi mereu, profesorul universitar Ion Gugiuman. Exemplul vieții și activității profesorului constituie pilda unei alese conștiințe puse în slujba afirmării învățământului geografic românesc, împunânduse ca un lucrător pe ogorul școlii, căreia i s-a dăruit din plin. Ne vom aminti întotdeauna, cu multă dragoste de marele profesor, mulțumindu-i mereu că a fost pentru noi un model, un ideal de afirmare a personalității noastre. Fotografia alăturată reprezintă o întâlnire
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
profesionale mai amintesc de îndrumarea multor elevi către Facultatea de Geografie, exemplificând doar prin fostul meu elev, Constantin Vasluianu, titularizat în 1993 prin concurs național la Liceul „Cuza-Vodă” din Huși, dascăl desăvârșit al învățământului geografic. Pentru activitatea deosebită desfășurată pe ogorul școlii, am fost de mai multe ori nominalizat ca profesor evidențiat de către Inspectoratul Județean Vaslui. HUȘII AȘEZAREA, ORIGINEA ȘI EVOLUȚIA LOR Prof. Ion Gugiuman 1. Hușii sunt așezați în partea de răsărit a jud(ețuluiă Fălciu, cam în dreptul orașelor Bacău
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
care-și explică rostul apariției sale ca fiind situat într-un punct bine adăpostit de vânturi, cu codrii apropiați drept siguranță vieții din vremurile tulburi ale trecutului său și cu stepa din răsărit, care-i pune la dispoziție pășunile și ogoarele sale. 2. De când datează Hușii? O întrebare a cărui răspuns e destul de greu de formulat. Totuși, bazați pe observațiunile de mai sus cât și pe o serie de amănunte recent descoperite putem spune că începutul acestui oraș este cu mult
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
sau de aceea de pe lângă gospodărie. În afară de aceasta, în cuprinsul acestei zone se află și cea mai mare parte din podgoria Hușilor, de pe coasta Drăslăvățului, de la Dric și de la fundul Șarei și Turbatei. Tot aici, în cuprinsul aceleiași zone, își au ogoarele locuitorii măhălălelor Plopeni, Broșteni, Corni-Unguri și Răești, care în marea lor majoritate duc o viață de agricultori și de podgoreni. Zona târgurilor săptămânale este mai întinsă și cuprinde sate mai numeroase, dar și mult mai depărtate de oraș de cât
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de bârne și cu acoperișul în două ape învălit cu draniță, cu coșare de șipci de brad, cu garduri de scândură și cu fântâni cu roată și acoperiș în fața locuințelor. Aplicând noului teren cumpărat, agricultura îngrijită practicată de ei pe ogoarele pietroase și cu sol sărac din regiunile de munte, coloniștii au reușit să obțină la hectar un randament cu mult superior celui obținut de localnicii care făceau și fac încă o agricultură rudimentară. În timpul liber apoi, unii dintre ei, pricepuți
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și vitele mari fiind mai mult ca la munte, fiecare gospodar colonist își putea mări în voie numărul animalelor domestice. În 1927 însă, apare primul an secetos din cei obișnuiți regiunilor noastre de stepă și silvostepă. Cu toată munca depusă, ogoarele n-au mai rodit ca-n celelalte dăți, viile au rămas pe jumătate sterpe, iar livezile au început să se usuce. Oile și vitele mari, lipsite de pășunea îmbelșugată și de apa limpede a izvoarelor și pâraelor de munte, dogorâte
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
existat la baza acestor reforme agrare și a acestor colonizări alte preocupări și directive decât cele politico-sociale stricto sensu: s-a dat pământul țăranilor pentru a li se atrage simpatia politică, iar aceștia au plecat săși creeze noi sate pentru că ogoarele deveniseră prea mici și pășunea vitelor insuficientă. La fel nu cunoaștem - în limita izvoarelor de informație și a posibilităților de care dispunem - să existe vreun studiu științific despre soarta și evoluția populației colonizate cu aceste ocazii în regiunile de câmpie
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Ziua și-o dedică ucenicilor, noaptea cărților. Urmează același program de asceză fantastică deprins la Athos. Ucenicii, și ei, sunt cu totul absorbiți nu numai de rugăciune, ci și de muncă. Scutită de taxe, mănăstirea se întreține singură, lucrându-și ogoarele, viile, vânzând lucrul de mână al monahilor. În plus, obștea monahală întreține pe propria cheltuială o casă de oaspeți, un spital și oferă găzduire oricui, oricât de mult timp; săracilor și bătrânilor bolnavi, chiar până la sfârșitul vieții. Dar mănăstirea este
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
mai înfloritoare citadelă a Ortodoxiei din estul Europei. Experiența sa de organizator strălucește în crearea unei obști de isihaști la fel de activi pe tărâmul rugăciunii cât și al muncii. Mănăstirea întreține ateliere, case de oaspeți, spital, își administrează și își lucrează ogoarele, viile, livezile, își îngrijește turmele, își asigură traiul sieși și multor altora, aflați în nevoie. Paisie aduce în biblioteca mănăstirii din toate colțurile lumii, cărți dintre cele mai diferite: de la Viețile Sfinților și fragmente din Filocalia, până la tratate de matematică
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]