5,742 matches
-
sistemului. Rezultă un sistem dispers. Denumirea de coloid își are originea în lucrările lui Thomas Graham (1861) și provine de la cuvântul grec „colla” (clei). Graham a propus clasificarea substanțelor în două categorii:cristaloizi, care prin dizolvare dau soluții obișnuite, sisteme omogene și - coloizi, care prin dizolvare formează soluri, în care substanța dizolvată difuzează lent, care nu trec prin membrane semipermeabile și din care substanța dizolvată nu cristalizează. În lucrările lui Staudinger (1922) apare diferențierea clară între coloizii organici și cei anorganici
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ale particulelor din coloizii anorganici (de exemplu coloizii de aur sau sulf), ceea ce explică proprietățile lor cinetice și optice asemănătoare. Împărțirea substanțelor în cristaloizi și coloizi este astăzi depășită. Un cristaloid tipic (de exemplu NaCl) în apă formează un sistem omogen, dar în benzen formează o soluție coloidală. Cerința de bază a formării sistemelor coloidale este insolubilitatea reciprocă a fazelor sistemului. Se poate vorbi de „universalitatea stării coloidale”, în sensul că orice substanță poate fi adusă, în condiții determinate, sub formă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
sistemul devine microsau ultramicroeterogen, proprietățile straturilor superficiale se manifestă tot mai mult, influențând caracterul sistemului în ansamblu. Proprietățile superficiale sunt specifice sistemelor coloidale și prin acestea, ele se deosebesc de sistemele eterogene, cu suprafață de separație mică, sau de cele omogene care nu prezintă suprafețe de separație. 1.1.1. Fenomene de umectare În toate cazurile în care suprafața interfazică este limitată de un perimetru geometric determinat, tensiunea superficială poate fi privită ca o forță ce acționează pe unitatea de lungime
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
mărimi. Pentru a mări suprafața de contact dintre adsorbant și adsorbat, adsorbanții se folosesc sub formă de pulberi. Cei mai mulți dintre ei au o structură poroasă, cu numeroase capilare de forme și dimensiuni diferite. 1.1.2.3. Adsorbția din mediu omogen (soluții) Concentrarea substanțelor dintr-o soluție la suprafața ei de separare se deosebește calitativ de adsorbția din mediu eterogen (cu adsorbanți propriu-ziși). Stratul adsorbant (interfața) are în acest caz dimensiuni neglijabile comparativ cu dimensiunile sistemului. Teoria adsorbției soluțiilor este prima
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
2.2. Prepararea sistemelor disperse ultramicroeterogene Solii sunt sisteme coloidale ultramicroeterogene tipice, în care mediul de dispersie este lichid iar faza dispersă este constituită din mici particule solide. Deoarece solii sunt sisteme intermediare între dispersiile grosiere (eterogene) și cele moleculare (omogene), formarea lor poate avea loc pe două căi: 1 - prin condensarea (aglomerarea) moleculelor sau ionilor dintr-o soluție în particule coloidale, deci prin scăderea gradului de dispersie al sistemului; 2 - prin dispersarea (fragmentarea) particulelor mari în altele tot mai mici
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
schimb, între ionii stratului difuz extern și ionii din mediul de dispersie. Fig. 2.12. Deplasarea fazei lichide Când cel de-al doilea proces este mult mai puternic decât interacțiunea dintre particule, faza dispersă se dizolvă complet, formând un sistem omogen. Dacă procesul de reunire a particulelor are loc sub o formă atenuată, desfășurându-se într-o perioadă îndelungată de timp, poartă numele de coagulare lentă. Această fază de formare a unor „particule primare” este urmată, după formarea unor agregate mai
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
care noua energie бs,l înlocuiește energia suprafeței care a dispărut în acest caz, бs. Etalarea propriu-zisă este întotdeauna cu atât mai mare cu cât suprafața solidă udată este mai rugoasă (aspră). 2. Adsorbția Agenții activi de suprafață formează soluții omogene și se pot adsorbi și la suprafața lichid - gaz (adsorbție omogenă) și la suprafața solid - lichid (adsorbție eterogenă). Adsorbția omogenă modifică tensiunea superficială. Udarea adezivă și udarea de imersie nu sunt influențate decât de adsorbția eterogenă, deoarece singura suprafață care
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
în acest caz, бs. Etalarea propriu-zisă este întotdeauna cu atât mai mare cu cât suprafața solidă udată este mai rugoasă (aspră). 2. Adsorbția Agenții activi de suprafață formează soluții omogene și se pot adsorbi și la suprafața lichid - gaz (adsorbție omogenă) și la suprafața solid - lichid (adsorbție eterogenă). Adsorbția omogenă modifică tensiunea superficială. Udarea adezivă și udarea de imersie nu sunt influențate decât de adsorbția eterogenă, deoarece singura suprafață care rămâne liberă și după stabilirea echilibrului de udare este tocmai interfața
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
atât mai mare cu cât suprafața solidă udată este mai rugoasă (aspră). 2. Adsorbția Agenții activi de suprafață formează soluții omogene și se pot adsorbi și la suprafața lichid - gaz (adsorbție omogenă) și la suprafața solid - lichid (adsorbție eterogenă). Adsorbția omogenă modifică tensiunea superficială. Udarea adezivă și udarea de imersie nu sunt influențate decât de adsorbția eterogenă, deoarece singura suprafață care rămâne liberă și după stabilirea echilibrului de udare este tocmai interfața lichid - solid unde are loc adsorbția eterogenă. Agenții de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
acidului acetic; b = concentrația inițială a etanolului; c = concentrația inițială a apei din amestec; x= concentrația esterului; (c+x) = cantitatea totală de apă din amestec. Toate concentrațiile sunt exprimate în moli/l. Esterificarea se poate realiza fie în cataliză acidă, omogenă, folosind acidul sulfuric drept catalizator, în raport molar de 0,1 - 0,2 față de acidul organic, fie în cataliză eterogenă, folosind o rășină schimbătoare de ioni cu grupări active acide drept catalizator. Se efectuează de obicei la temperatura de reflux
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cilindru gradat de 100 ml se pun 50 cm3 de sol pregătit pentru analizele fizice. Acest lucru presupune mărunțirea și uscarea alternativă la etuvă a solului până când grăuncioarele de sol sunt destul de mici. Pentru a avea o densitate cât mai omogenă, solul se uniformizează prin lovirea fundului cilindrului cu palma. Se adaugă apoi 50 ml de apă, cu ajutorul unei pipete, turnându-se ușor pe lângă pereții cilindrului. Volumul final total (sol + apă) nu va fi de 100 ml, pentru că apa a umplut
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
care are la partea inferioară o sită metalică sau un tifon. Se urmăresc etapele: se cântărește tubul gol uscat; se pune în tub un strat de 10 cm de sol pregătit pentru analizele fizice; se realizează o densitate cât mai omogenă a solului, la fel ca în metoda anterioară; se cântărește tubul cu sol și prin diferență se calculează masa solului luat în experiență; tubul cu sol se introduce într-un pahar cu apă, menținându-l pe un stativ, astfel ca
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
este determinată de o serie de factori ca: porozitatea, substanțele coloidale ce rețin apa suferind o umflare coloidală (humus) și alte componente minerale care favorizează de asemenea reținerea apei (nitrați, NaCl etc.). Capacitatea de reținere a apei pentru unele soluri omogene este:pietrișul mijlociu-7%; nisipul mare 23 %; nisipul mijlociu 47 %;nisipul mărunt 65 %; argila 70 %. Solul cu o mare capacitate de reținere a apei este umed, neaerat, rece și insalubru; el are capacitate de autoepurare redusă. 219 Adsorbția acidului acetic pe
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
izoelectric. Solurile pot fi obținute prin două metode: a) prin dispersarea particulelor mari ale sistemelor eterogene în particule mai mici, de dimensiuni coloidale, proces ce duce la creșterea gradului de dispersie; b) prin condensarea moleculelor sau ionilor dintr-un sistem omogen până la formarea particulelor coloidale, prin scăderea gradului de dispersie al acelui sistem. Formarea solurilor prin condensare poate avea loc prin procedee fizice sau chimice. 1. Procedee fizice: metoda înlocuirii solventului Prepararea solului de parafină Se prepară o soluție de aproximativ
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
vechimea (în medie), dar și prezentarea diferențiată în funcție de diferite variabile relevante, cum ar fi genul, mediul, gradul didactic (cîți subiecți sînt de gen masculin, cîți de gen feminin etc.). Înaintea derulării cercetării, ne vom asigura că lotul de subiecți este omogen în funcție de aceste variabile (de exemplu, dacă lotul de subiecți ar conține doar 5 bărbați și 100 de femei, atunci nu ar fi omogen în funcție de variabila gen, iar rezultatele obținute ar fi valabile în special pentru femei, neputînd generaliza rezultatele pe
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
masculin, cîți de gen feminin etc.). Înaintea derulării cercetării, ne vom asigura că lotul de subiecți este omogen în funcție de aceste variabile (de exemplu, dacă lotul de subiecți ar conține doar 5 bărbați și 100 de femei, atunci nu ar fi omogen în funcție de variabila gen, iar rezultatele obținute ar fi valabile în special pentru femei, neputînd generaliza rezultatele pe întreaga populație de cadre didactice). 2.4.4. Variabile În această etapă vom preciza și operaționaliza variabilele studiului, care sînt variabilele dependente și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
în cadrul interviului de grup este important schimbul de întrebări și răspunsuri între cercetător și participanți, în cazul interviului cu focus grup este valorizată interacțiunea dintre participanți (Morgan, 1997). Focus-grupul poate fi definit ca un grup mic de subiecți (6-12), relativ omogen din perspectiva unor caracteristici relevante pentru tema de cercetare, care discută pe parcursul uneia sau mai multor sesiuni de lucru un subiect bine stabilit (Kreuger, 1988; Agabrian, 2004). El este utilizat pentru a obține date calitative despre atitudini, percepții, opinii ale
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
al desfășurării experimentului, atitudinea experimentatorului trebuie s. fie cît mai firească și umană etc.). În cercetarea educațională, experimentul este utilizat în special pentru a demonstra calitățile unor metode inovatoare de predare învățare sau de evaluare, efectele schimbării curriculumului, efectele grupării omogene, impactul alocării diferite a intervalelor de timp destinate efectiv învățării și rezolvării sarcinilor de învățare etc. Datele obținute într-o investigație privind educația, la fel ca în oricare altă cercetare științifică, de altfel, indiferent de metodele de acumulare a informaților
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
la catod, respectiv 42,4 (extrem oxidant) la anod, evident în cazul sistemului alcătuit din apă, produsul de neutralizare al unui oxidant - oxigenul - cu un reducător - hidrogenul -, adică sistemul în care are sens fizic noțiunea de rH. Atunci când mediul este omogen compozițional, iar secțiunea sa (din punct de vedere geometric) constantă între cei doi electrozi, gradientul de rH este logaritmic [122] (v. fig. 45). Experimente anterioare efectuate cu plante și microorganisme au arătat că dezvoltarea lor este puternic influențată de rH
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
al unei mese. Fructele par a se ordona într-un șir care, mișcându-se parcă, într-un ritm de "pas cu pas", tinde să înconjoare, îmbrățișând ca într-o horă ovalul farfuriei albe în care zece dintre ele sunt grupate omogen prin alăturări de câte două, trei, sau una singură, în partea stângă și care polarizează privirea spectatorului. Pe suprafața dreptunghiulară a pânzei, fără delimitări precise între planuri, asistăm la desfă- șurarea formelor rotunde, ovoidale, ale fructelor și elipsa mare a
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
de a studia cu eficiență o tema complexă, teoretică sau practică, în grup, îmbinând inteligența și efortul individual cu inteligența și efortul grupului. Echipele de cooperare pot fi formate din echipe de elevi cu un nivel de pregătire relativ asemănător (omogen) sau pot fi formate din elevi cu nivele de pregătire diferite (neomogene). Cooperarea este asociată cu experimentul de laborator frontal, unde o echipă de 2-3 elevi primește spre rezolvare o anumită temă experimentală. În acest caz, fiecărui elev i se
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
și auzitori, deficienții auditivi prezentând o Întârziere de un an față de auzitori (vezi Tabelul 3). Mediile cresc progresiv odată cu Înaintarea În vârstă, iar coeficientul de variabilitate (C.V.) scade. Deci, la vârstele mai mari rezultatele sunt mai uniforme, grupul este mai omogen. Conform semnificației diferenței Între medii Între 4 și 5 ani și Între 5 și 6 ani diferențele sunt semnificative. La vârstele mai mari, la auzitori, diferențele dintre medii sunt semnificative (Între vârstele succesive) pe când la surzi s-au constatat diferențe
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
formă de cunoaștere elaborată și Împărtășită social, având un scop practic și concurând la construirea unei realități comune unui ansamblu social". Pentru Flament (1995) RS este un "ansamblu organizat de cogniții relative la un obiect, Împărtășite de membrii unei populații omogene În raport cu acest obiect". Abric (1987) apreciază că RS este “produsul și procesul unei activități mentale, prin care un individ sau un grup reconstituie realul cu care este confruntat și-i atribuie o semnificație specifică". Neculau, A. (2000) formulează o definiție
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
o mai mare permisivitate, cultivând construcțiile inedite și foarte expresive. Proprietățile de structură și de sens fac ca, de cele mai multe ori, să se includă în sfera realizărilor tiparului (Det) N1 de N2 structuri care nu formează totuși un ansamblu unitar, omogen. O distincție fundamentală în interiorul acestei construcții este cea operată de Austin 19802, între tipul figurativ și tipul literal. Clasificarea se dovedește utilă și pentru limba română. A. Tipul figurativ: în interiorul acestei variante, relația predicativă dintre cei doi constituenți se bazează
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
p. 38; footnote> Nu există globalizare acolo unde există comunități teritoriale închise la niveluri locale, regionale sau naționale deoarece, dacă așa ar fi realitatea, lumea ar fi în totalitate mecanică, o sumă de sisteme închise la și doar în interior omogene.„ Integrarea economică regională trebuie să fie înțeleasă ca un factor cheie în procesul de globalizare, pentru că regionalizarea creează cadrul instituțional și politic, însoțind procesul într-o integrare mai profundă și înlătură barierele comerciale.”<footnote Alex E. Fernandez , Jibertoand Andre Mommen
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]