3,178 matches
-
s-ar putea să nu-l mai găsească. Că s-ar putea să vadă o bancă goală. Îi era teamă că tati avea să se plictisească sau că ar fi trebuit să plece din nou pentru a-i proteja spatele onorabilului Fioravanti și ar fi putut pleca Înainte ca ea să-i poată vorbi. Și cine știe când avea să-l mai revadă. Ea era Înțepenită În centrul terenului, forțată să alerge după o minge, iar tati putea să dispară Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
pe Antonio să urce: nu avea invitație. El protestă spunând că venise să-și ia fiul. Portarul Îl măsură din cap până În picioare și nu-i păru posibil ca fiul unuia ca acesta să fi fost invitat la petrecerea fiicei onorabilului Fioravanti. Antonio nu era În uniformă - altfel portarul ar fi fost mai puțin pretențios: etajul select al palatului căruia Îi era câine de pază de atâția ani era adeseori Închiriat pentru recepții la care personalitățile erau Însoțite de două sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
se interesă ea, mulțumită că Elio fusese punctual și că venise Înainte ca mamele acestor copii să se simtă neglijate și Înainte ca puștii să Înceapă baby-dansul. Elio trebuia neapărat să cânte karaoke cu Camilla, Îi promisese. La orele 19, onorabilul prezida inaugurarea Aulei Magna a unui liceu al părinților barnabiți, nu-mi amintesc cum se cheamă, răspunse Antonio rece. Eu am liber acum. Valentina prinse un balon de săpun rătăcit și Îl ținu suspendat pe vârful degetului. Era imens, strălucitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
de telefon secret pe care Îl știu doar băieții, avocatul Fioravanti și cei de la Palatul de Justiție, de la Viminale. Îl cunoașteți pe avocatul Fioravanti? E deputat și candidează și de data aceasta, dumneavoastră votați În Roma? E o persoană deosebită, onorabilul, nu plecați urechea la ce se spune, că a corupt judecători și că și-a luat și el partea lui, totu-i doar politică, și știți cum se spune? Cine fură puțin, face pușcărie, iar cine fură mult face carieră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Umbrele lor se cățărau pe ziduri. La un moment dat, Antonio avu impresia că doar umbrele acelea mai rămăseseră din ei, și din el. Apoi ieșiră În față la Montecitorio. De mii de ori În piața aceea Îl lăsase pe onorabilul Fioravanti. De mii de ori Îl așteptase acolo, În mașina albastră, În ploaie. Habar n-avea ce făcea el la Parlament. Avocatului Îi plăcea să repete tuturor că se dedicase politicii din dragoste pentru italieni. Antonio știa că e o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
fi putut folosi. Și nu voia să aibă posibilitatea de a se mai Întoarce. La interfon nu răspunse nimeni. Antonio nu dusese copiii acasă. Petrecerea Camillei se terminase. În față la Palazzo Lancillotti, În piață, ultimii invitați Îl asediau pe onorabilul Fioravanti. Se Îmbrânceau, mișcându-se neliniștiți de la un grup de părinți la altul, pentru a-i agăța pe cei cărora doreau să le fie prezentați sau cărora Își doreau să-și prezinte fiii și prietenii, pe cei cărora Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
zi aveau să le solicite ajutorul pentru aprobarea unor proiecte sau alte favoruri. În jurul lui Elio formau un fel de gard viu, care bâzâia ca un roi de albine. Emma Încercă să-și facă drum spre el, dând din coate. — Onorabile! Onorabile! Îl strigau fotografii, plasați pe ghivecele de flori ca niște babuini. Priviți În partea asta! Elio se supunea, satisfăcut să-și Încheie ziua printr-un succes personal, o zi ce fusese dificilă și amară. Știa că era Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
aveau să le solicite ajutorul pentru aprobarea unor proiecte sau alte favoruri. În jurul lui Elio formau un fel de gard viu, care bâzâia ca un roi de albine. Emma Încercă să-și facă drum spre el, dând din coate. — Onorabile! Onorabile! Îl strigau fotografii, plasați pe ghivecele de flori ca niște babuini. Priviți În partea asta! Elio se supunea, satisfăcut să-și Încheie ziua printr-un succes personal, o zi ce fusese dificilă și amară. Știa că era Într-un stadiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
În dreapta și În stânga, așa cum Îi cereau fotografii și ridică mâna În semn de dezinvoltă binecuvântare. Îi respecta pe muncitori. De altfel, ăsta era aspectul cel mai plăcut al popularității. În ciuda zâmbetului Întins pe față, ca un autocolant, Emma observă că onorabilul avea chipul crispat, nasul lui - deja destul de lung - părea acum mai ascuțit, drept ca un cui. Acesta era omul pe care Antonio Îl proteja de ani de zile. Și când te gândești că atunci când trecuse În serviciul de escorte o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
lui soție rămăsese Înăuntru, pentru a rezolva problema bacșișului. Nu, spuse Întorcându-se spre bunica micuței Carlotta. Aceasta Îi solicitase permisiunea de a-l săruta - și, În timp ce-l cuprinse Într-o Îmbrățișare stângace, Îi spuse vizibil marcată: — Ce emoționată sunt, onorabile, simt că leșin. La televizor nu se vede atât de bine, dar de aproape arătați mult mai tânăr. — Nu l-am văzut, repetă Elio, abandonându-se fără voie Îmbrățișării bunicii Carlotei. Când am sosit, era deja plecat. Am ajuns târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Buonocore. Dumnezeu să vă răsplătească pentru generozitatea dumneavoastră. Apoi, În timp ce-și strângeau mâinile, pe un ton inspirat și profetic, aproape delirant, care Îl uimise, Buonocore Îi adresase pe nepusă masă o altă Întrebare legată de Biblie. Dar dumneavoastră, onorabile, ați Înțeles de ce Dumnezeu i-a cerul lui Avraam să i-l jertfească pe unicul său fiu Isac? Îi trecuse prin gând că Buonocore traversa o criză de identitate religioasă, lucru care de multe ori precedă o convertire, dar cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
ar vrea să-i trezească. Dar ei nu pot să se trezească. Nu mai sunt În camerele acestea goale, sub tavanul acesta jos - au plecat. Agentul simplu Îi Întinde un plic Închis, cu timbru de corespondență prioritară. Scrisoarea este adresată onorabilului avocat Elio Fioravanti, strada Mangili, Roma. Poate conține explicația acestui masacru. Dar, și mai probabil, sunt doar alte cuvinte fără sens, ce nu pot face nici ordine, nici lumină. Pune-o acolo unde ai găsit-o, nu atinge nimic, Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
echipei noastre de volei acum douăzeci și șapte de ani, care În prezent este magistrat al poliției de frontieră, mereu În căutarea justiției și a rațiunilor umane, Înspre care se Îndreaptă toată prietenia mea. Apoi, judecători, polițiști, avocați, carabinieri, profesori, onorabili, operatoare telefonice, writers, studenți, educatoare, doctorițe, maseuze, infirmiere, Îngrijitoare, copii, clovni, antrenori de bodysculpture - prin urmare, toți prietenii mei, toate prietenele mele, dar și cunoscuți și străini. Nu pot să-i amintesc pe toți, căci unora ar trebui să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
terasele din București. Și s-au iubit trupește de două ori. Prima oară, într-o cameră de hotel în insula Rhodos, iar a doua oară, la Mamaia. În ambele situații, lui Andrei i s-a părut că s-a descurcat onorabil. El a fost primul ei bărbat, înduioșat și tandru peste măsură. Legătura a fost scurtă și nedureroasă, apoi au stat ore întregi îmbrățișați. Pe urmă au trecut săptămâni și nici unul nu se mai gândea la sex. Le plăcea să stea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
regelui datorită priceperii mele. Acum văd că mi-ai stricat viața încă de la naștere! Mi-ai măcelărit tatăl când era în plină tinerețe. Tu și frații tăi barbari l-ați omorât și pe bunicul, care, deși canaanit, s-a purtat onorabil. Ai rupt inima bunicii. Ai trădat-o pe sora ta, ai lăsat-o văduvă pe mama și din mine ai făcut un orfan și un proscris. Când eram copil, servitorul bunicii mi-a spus că atunci când o să aflu numele ucigașilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
să nu mai vorbească prostii, apoi, după ce taximetristul a trântit portiera, a mai spus, doar așa, ca pentru ea, turnător împuțit. Cu o zi înainte, mama îmi spălase și-mi călcase uniforma cu mare grijă, ca să arăt cât de cât onorabil, eu i-am zis că degeaba, neagră tot nu se face, tot bleumarin rămâne, de-atâta frecat se spălăcise, și c-ar trebui s-o vopsim cumva în negru, fiindcă auzisem eu că la înmormântări se cade să fii îmbrăcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
barbă și m-am Înscris la Gymnase Club. Barba a fost un semi-succes, era rară și-mi dădea un aer dubios, à la Salman Rushdie; În schimb, mușchii reacționau bine, În câteva săptămâni mi-am făcut deltoizi și pectorali absolut onorabili. Problema, problema nouă, era chiar sexul meu. Astăzi poate părea incredibil, dar În anii 70 mărimea sexului masculin nu conta cu adevărat; În adolescență, am avut toate complexele fizice posibile, cu excepția ăstuia. Nu știu cine a deschis discuția, probabil poponarii; mă rog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
atâtea feluri... Nu-i totuna dacă ți se retează capul cu o secure bine ascuțită sau cu o secure boantă... Și chiar pentru directorul închisorii, n-ar strica, înțelegeți... o mică atenție... dacă vreți un oarecare fast, o execuție mai onorabilă... Pentru că el nu e obligat să participe, dar, cu prezența sa, ar contribui, ar ajuta mult... ARTUR (Furios.): Haimanalelor! Derbedeilor! Nu vedeți un ban! Am să fac o plângere. Adu-mi hârtie și cerneală! GARDIANUL: Să nu faceți asta! Noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
fugit prin ușile de intrare, pe lângă plasatoare, eventual deranjând câte un rând întreg de spectatori în retragerea lor; GRUBI rămâne singur, undeva în sală, se scarpină în cap, încearcă să-și aranjeze ținuta și să afișeze o față cât mai onorabilă; pare că în acel moment îi descoperă pe spectatori și se simte jenat.) GRUBI (Pentru sine.) Ce aiureală! (Către spectatori.) Ce vă uitați așa? (Se șterge cu gesturi apăsate, de năduf, pe față și pe gât.) BRUNO (Privindu-l de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
era cale lungă. S-a răzbunat în felul lui. Scriind. Două romane și un volum de nuvele. Nu avea dreptul să publice o vreme. Era însă membru al Fondului Literar și putea să ia împrumuturi cu care să se descurce onorabil. Avea o căsuță la Cherhana și vara făcea din ea tabără de creație. Uniunea îl plătea sub forma împrumuturilor pentru creație și din iunie până în octombrie avea oaspeți întruna. I-a priit, pentru că după trei ani, când i-au apărut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
întâmplă de fiecare dată, vecinii vor declara că nu și-ar fi imaginat o astfel de situație tragic nici în ruptul capului/capetelor (e drept că mai bea, domnule reporter, din când în când, nu tot timpul, dar părea cetățean onorabil, scriitor, intelectual, primea ziarul dimineața, tundea iarba, scria, a bea câteva pahare nu este o infracțiune într-o comunitate normală...), televiziunile vor căuta cu aviditate prin arborele său genealogic pentru a descoperi vreo rudă îndepărtată cu antecedente penale (un criminal
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
mai vrea niște uischeane sorbite de pe țâțele unor fătuci, deghizat în călău, spre a simți cum vine excitarea întârziată...), pentru a te scoate din viață cu picioarele înainte... - Ce-ați mai văzut? - Nimic, domnule detectiv, pe cuvântul meu de cetățean onorabil (bukake, bukake, nu m-aș mira să ai vreo gonflabilă prin șifonier...) că nu am mai văzut nimic. Fluiera ceaiul pe aragaz și m-am dus să opresc flacăra. Pe urmă l-am turnat în ceașcă, nu mai aveam zahăr
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
mulți ani, aici. Dacă nu aveți un avocat, veți primi unul din oficiu. Închise ochii și se lăsă să alunece, până când nasul mai avu de parcurs doar câțiva milimetri până la apă. Domnilor ofițeri, trebuie să mă credeți, sunt un cetățean onorabil, chiar și scriitorii ratați sunt cetățeni onorabili, nu pot fi excluși din societate, nu pot fi marginalizați. Întrebați-l pe domnul Magician, aici de față. Dânsul poate să confirme tot ceea ce v-am declarat. Liniște. Și dacă nu apare Magicianul
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
avocat, veți primi unul din oficiu. Închise ochii și se lăsă să alunece, până când nasul mai avu de parcurs doar câțiva milimetri până la apă. Domnilor ofițeri, trebuie să mă credeți, sunt un cetățean onorabil, chiar și scriitorii ratați sunt cetățeni onorabili, nu pot fi excluși din societate, nu pot fi marginalizați. Întrebați-l pe domnul Magician, aici de față. Dânsul poate să confirme tot ceea ce v-am declarat. Liniște. Și dacă nu apare Magicianul, atunci când polițiștii mă vor pistona cu întrebări
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
și pe tâmple. Ura umbrelele încă din copilărie și prefera să ajungă ud undeva în loc să se adăpostească sub un astfel de accesoriu. Bănuia că era vorba despre o glumă a unei televiziuni comerciale în căutare de rating pe spinarea cetățenilor onorabili aduși în ipostaze de tot hazul, numai că vremea îl punea pe gânduri. Și nu-și dădea seama pe unde ar fi putut să fie ascunsă o cameră de luat vederi. Înșfăcă ziarul și îl desfăcu cu gesturi care trădau
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]