2,408 matches
-
bucată cu bucată. Ce crezi?" Da' parcă-mi ziseseși, și aseară, și mai-nainte, c-ar fi mai multă marfă..." "Păi și normal! Mai am vreo două sute și juma' în altă parte." "Deci, op' sute, cum ar ieși după socoteală." "Op' sute-n cap! Nouă milioane și șase sute dă mii dă leuți. Patru milioane-i ai tăi. Corect?" Vecinul dă din cap a lehamite: "Păi, acu' două săptămâni, cân' vorbirăm prima dată dă lucrarea asta, parcă ziceai ceva dă jumi-juma'. Acu
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
431340 Librăria Noi, str. Hector, nr. 2-4 tel. 0256/220949 Redactor: Livia Iacob Tehnoredactor: Petronela Vlăgea Grafician : George Romeo Hurdubai Bun de tipar: 2009 • Apărut: 2009 • Format 11,00 x 18,00 INSTITUTUL EUROPEAN • Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43 OP 1 C.P. 161 • cod 700107 • Tel. Difuzare: 0788.319462 Fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www.euroinst.ro P.C. JERSILD Eu, gândacul 2 1 3 ANTON MARIN Eu, gândacul 6 7
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Rugină prin nouazeci și ceva): "stați puțin că în Occident nu a crăpat buba, dar ea există" (www.tvr.ro) ( contrargument Răzvan Dumitrescu: Stați puțin că doar partidele angajează firme de PR din străinătate (Realitatea TV,17.IX.2007) ( obiecție: OP: Eu vreau să vă dau un exemplu FC: Numai un... mă scuzați un minut domnu Paler. OP: Da. CP: Da nu sântem ...(două puncte?) FC: Stați puțin! Ca Statele Unite în Emirat [...] T: Domnule, trebuie să intrăm în NATO! MD: Stai
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
www.tvr.ro) ( contrargument Răzvan Dumitrescu: Stați puțin că doar partidele angajează firme de PR din străinătate (Realitatea TV,17.IX.2007) ( obiecție: OP: Eu vreau să vă dau un exemplu FC: Numai un... mă scuzați un minut domnu Paler. OP: Da. CP: Da nu sântem ...(două puncte?) FC: Stați puțin! Ca Statele Unite în Emirat [...] T: Domnule, trebuie să intrăm în NATO! MD: Stai puțin! Baze americane la Constanța (Antena 1, 17.III.2003) ( justificare: CN: Păi n-am apucat să
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
o relație (www.times.ro). D. Stai - în contexte comunicative formale Asemenea lui haideți (care a primit, prin analogie cu verbul, desinența de plural), stați este folosit pentru mai mulți destinatari, dar, mai ales, asociat adresării politicoase prin plural"61. OP: Urmăriți, vă rog, explicațiile pe care le dă un domn colonel la Observatorul Antenei 1 în fiecare seară. T: Dar asta nu înseamnă că televiziunea este partizană într-un fel sau altul. OP: Îmi pare foarte rău. T: Mmm. Stați
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
ales, asociat adresării politicoase prin plural"61. OP: Urmăriți, vă rog, explicațiile pe care le dă un domn colonel la Observatorul Antenei 1 în fiecare seară. T: Dar asta nu înseamnă că televiziunea este partizană într-un fel sau altul. OP: Îmi pare foarte rău. T: Mmm. Stați o secundă! OP: Păi nu l-ar mai invita a doua zi T: Nu! Stați o secundă! Și dumneavoastră sânteți invitat la Antena 1, este invitat și o oficialitate militară, deci nu văd
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
rog, explicațiile pe care le dă un domn colonel la Observatorul Antenei 1 în fiecare seară. T: Dar asta nu înseamnă că televiziunea este partizană într-un fel sau altul. OP: Îmi pare foarte rău. T: Mmm. Stați o secundă! OP: Păi nu l-ar mai invita a doua zi T: Nu! Stați o secundă! Și dumneavoastră sânteți invitat la Antena 1, este invitat și o oficialitate militară, deci nu văd unde ar greși aicea, să spunem ... OP: Nu. A fost
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
Stați o secundă! OP: Păi nu l-ar mai invita a doua zi T: Nu! Stați o secundă! Și dumneavoastră sânteți invitat la Antena 1, este invitat și o oficialitate militară, deci nu văd unde ar greși aicea, să spunem ... OP: Nu. A fost prezentat ca analist al Antenei 1! (Antena 1, 17.III.2003). Cu această valoare (asociată lui "dumneavoastră"), formațiunile în discuție, ca și cele cu hai, au pătruns în româna standard fiind generalizate astăzi în toate registrele comunicării
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
History of the „United Romanian Society” - Istoria „Societății Uniunea Românilor”, scrisă împreună cu Eugene S. Raica și editată în 1995. Au urmat, în 1997 și 1999, două volume intitulate Cuvinte despre românii-americani, foarte bine primite de specialiștii acestei teme. După trei opuri cu caracter autobiografic - Borloveni (1999), Bucureștii. Puccini 4 și împrejurimi (2000) și întâmplări și vise (2001) -, istoricul Alexandru Nămoianu a oferit celor interesați de rezultatele investigațiilor sale încă o carte: în America, la „Vatra Românească” (Editura Minerva, București, 2001, 200
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mai era posibil. Vraja s-ar fi destrămat numai dacă Toamna ar fi fost lăudată. Acest lucru se putea realiza prin recitarea unor poezii, interpretarea unor cântece, executarea unor lucrări plastice și activități gospodărești. SCENARIUL DEMERSULUI DIDACTIC MOMENTELE LECȚIEI OB OP CONȚINUTUL ESENȚIALIZAT ȘI SITUAȚII DE INSTRUIRE EVALUARE 1. Moment organizatoric 2. Captarea atenției 3. Reactualizarea ideilor ancara 4. Anunțarea subiectului și a unor obiective 5. Desfășurarea propriu-zisă a demersului didactic se distribuie materialul didactic pe mesele elevilor, aranjate adecvat pentru
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Elena FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93167]
-
și familiarului accesibil, și nu în cel inaccesibil al unui exotic "dincolo" prezumat". Filosofia are din plin ce face "aici", așa cum ea nu are ce face într-un "dincolo" care îi oferă, ca unică șansă a manifestării propria noastră "aruncare" (op cit, p.137-138). Profesorul român a stabilit astfel și granițele filosofiei, lipsind-o de orice fior metafizic, de orice perspectivă transcendentală, de detașarea, naturalețea și fecunditatea "liberei plutiri", a liberei cugetări. Un singur lucru vreau să mai spun: acest "aici
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
și prefață de Cristina Zarifopol-Illias, p. 92. 131 Apud C. Popescu-Cadem, Titu Maiorescu în fața instanței documentelor, Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2004, p. 248. 132 Const. Bacalbașa, Bucureștii de altădată, vol. IV, Editura Socec, București, 1932, pp. 200-201. 133 C. Popescu-Cadem, op cit., p. 210. 134 Z. Ornea, Viața lui Titu Maiorescu, I, București, 1986, p. 368. 135 C. Popescu-Cadem, op cit., pp. 211-212. 136 M. Eminescu, Opere, X, p. 238. 137 Ibidem, p. 223. 138 Ibidem, p. 264. 139 Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
București, 2004, p. 248. 132 Const. Bacalbașa, Bucureștii de altădată, vol. IV, Editura Socec, București, 1932, pp. 200-201. 133 C. Popescu-Cadem, op cit., p. 210. 134 Z. Ornea, Viața lui Titu Maiorescu, I, București, 1986, p. 368. 135 C. Popescu-Cadem, op cit., pp. 211-212. 136 M. Eminescu, Opere, X, p. 238. 137 Ibidem, p. 223. 138 Ibidem, p. 264. 139 Ibidem, p. 258. 140 Ibidem, p. 260. 141 Apud Ioan Adam, Duiliu Zamfirescu, "guvernator" al Bararabiei, studiu introductiv la Duiliu Zamfirescu
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
și adăugită, trad. din franceză de Șerban Broché. 229 M. Eminescu, Opere, X, Editura Academiei, București, 1989, p. 286. 230 Antonescu se referă la evenimentele din 29-30 iunie 1941, ceea ce va fi numit "pogromul de la Iași". 231 Apud Gheorghe Buzatu, op cit., p. 290. 232 Larry L. Watts, op. cit., p. 125. 233 Ibidem, p. 127. 234 Ibidem, p. 128. 235 Ibidem, p. 166. 236 Ibidem, p. 145. 237 Vasile Șandru, Conexiunea moscovită a problemei Transilvaniei, în "Magazin istoric", nr. 10, 2000
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
și sobrietate specifice marelui compozitor finlandez 417. În Finlanda de la noi de acasă, în 2005, Florian Băiculescu relata deja despre seara de la Ateneul Român dedicată compozitorului finlandez Sibelius. Cel care a ghidat Filarmonica "G. Enescu" în interpretarea poemului simfonic Finlandia, op 26, dar și Simfonia I, op 39, a fost Ioan Horia Andreescu. Sub bagheta sa, piesele de Sibelius "au fost excelent valorificate"418. Despre Simfonia I aflăm că a fost o lucrare compusă la vârsta de 34 de ani, cu
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
417. În Finlanda de la noi de acasă, în 2005, Florian Băiculescu relata deja despre seara de la Ateneul Român dedicată compozitorului finlandez Sibelius. Cel care a ghidat Filarmonica "G. Enescu" în interpretarea poemului simfonic Finlandia, op 26, dar și Simfonia I, op 39, a fost Ioan Horia Andreescu. Sub bagheta sa, piesele de Sibelius "au fost excelent valorificate"418. Despre Simfonia I aflăm că a fost o lucrare compusă la vârsta de 34 de ani, cu "sonorități clasice, cu inflexiuni de Ceaikovski
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
întîlnește mai puțin în pictură decît în sculptură (cu Dubuffet sau cu austriacul Josef Erhardy). De cincisprezece ani încoace asistăm la o adevărată explozie de tendințe și curente care în marea lor majoritate se inspiră din sursele de dincolo de Atlantic. "Op Art", arta cine-tică, "arta săracă", Body Art, Land Art, Happening etc, găsesc în țările cele mai bogate din lume suportul financiar și publicitar de care au nevoie într-o epocă în care piața artei este supusă mai mult ca niciodată
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
109-110. 94. După Nicolae Iorga, Inscripții din bisericile României, vol. I, fasc.1, p. 146. 95. Vezi Literatura română veche, antologie de G. Mihăilă și Dan Zamfirescu, vol. I, București, Editura tineretului, [1969], p. 162-163. 96. Vezi și Nicolae Iorga, op cit., fasc I, p. 149. Pasajul este inspirat evident de formularea dăltuită pe piatra de mormânt a lui Neagoe Basarab, citată și de mine mai sus. 97. Vezi G. Mihăilă, în Literatura română veche, vol. I, p. 157; vezi și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
477; Șarolta Solcan, „Văduva în societatea medievală din țările Române”, în vol. In memoriam profesor Radu Manolescu, Editura Universității din București, București, 2006, p. 228. 19. Nicolae Stoicescu, loc. cit. 20. D.R.H. B. țara Românească, vol. II, pp. 412-416; Șarolta Solcan, op cit., p. 227. 21. DIR. B. țara Românească, veacul XVI, vol. IV, p. 478; D.R.H. B. țara Românească, vol. VIII, București, 1996, p. 306; Șarolta Solcan, Văduva ..., p. 227. 22. DRH. A. Moldova, vol XXII (1634), p. 226, doc. nr. 198 (datat
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
este autoritatea?, traducere de Thomas Kleininger, Editura Humanitas, București, 1992, p. 22. 39 Ibidem, p. 21. 40 Ibidem, p. 24. 41 E. Geissler, Didactica generală, E. Klett Verlag, Stuttgart, 1981, p. 102. 42 Ibidem, pp. 99-100. 43 J. M. Bochenski, op cit., 1992, p. 30. 44 Ibidem, p. 57. 45 Ibidem, p. 38. 46 Ibidem, pp. 43-44. 47 Ibidem, p. 42. 48 J. Dewey, Democrație și educație, traducere de Rodica Moșinschi, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1972, p. 36. 49 Ibidem
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
sintactice ocupate de relativizator se află în Tabelul 3, de unde se poate observa că, în cazul românei, ierarhia accesibilității formulată de Keenan și Comrie se confirmă parțial 15: Poziția sintactică 16 Nr. constr. Procent Ierarhia identificată în corpus: S > OD > OP > OI > AG > AP > NP S 242 67,4% Od 64 17,8% Oi 2 0,6% GPrep Circ 12 3,3% 13% Obprep 35 9,7% Np 1 0,3% A genitival 2 0,6% A prep 1 0,3
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
o mică măsură de trăsăturile particulare ale limbii, de particularitățile morfologice, și se subordonează unor principii universale care țin de capacitatea de procesare, respectiv de receptare a participanților la actul comunicării. Antecedent-relativizator Nr. construcții Nr. / tip procent Tip de joncțiune Op - Op/Od/Oi 67 79 22% OO Oi - Oi 1 Od - Od/Op 11 Op - S 72 126 35% OS Od - S 38 Oi - S 16 S - S 78 98 28% SS Np - S 20 S - Od/Op/Ag 21
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
mică măsură de trăsăturile particulare ale limbii, de particularitățile morfologice, și se subordonează unor principii universale care țin de capacitatea de procesare, respectiv de receptare a participanților la actul comunicării. Antecedent-relativizator Nr. construcții Nr. / tip procent Tip de joncțiune Op - Op/Od/Oi 67 79 22% OO Oi - Oi 1 Od - Od/Op 11 Op - S 72 126 35% OS Od - S 38 Oi - S 16 S - S 78 98 28% SS Np - S 20 S - Od/Op/Ag 21 29
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
subordonează unor principii universale care țin de capacitatea de procesare, respectiv de receptare a participanților la actul comunicării. Antecedent-relativizator Nr. construcții Nr. / tip procent Tip de joncțiune Op - Op/Od/Oi 67 79 22% OO Oi - Oi 1 Od - Od/Op 11 Op - S 72 126 35% OS Od - S 38 Oi - S 16 S - S 78 98 28% SS Np - S 20 S - Od/Op/Ag 21 29 8% SO Np - Op 8 Ag - Ag 1 12 3% AO Ag
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
principii universale care țin de capacitatea de procesare, respectiv de receptare a participanților la actul comunicării. Antecedent-relativizator Nr. construcții Nr. / tip procent Tip de joncțiune Op - Op/Od/Oi 67 79 22% OO Oi - Oi 1 Od - Od/Op 11 Op - S 72 126 35% OS Od - S 38 Oi - S 16 S - S 78 98 28% SS Np - S 20 S - Od/Op/Ag 21 29 8% SO Np - Op 8 Ag - Ag 1 12 3% AO Ag - Od/Op
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]