122,933 matches
-
va intra în incapacitate de plată. Se pare ca dupa eforturile financiare ale țării noastre din ultima vreme, ratingul de țară pentru România va crește. Dar marea problemă socială pe care ar trebui s-o rezolve actualul guvern față de așteptările opiniei publice e acel mai bine promis de coaliția la putere înainte de alegerile din '96. Pentru omul obișnuit, nici o creștere a ratingului nu va fi la fel de importantă că propria să constatare că nivelul său de viață a crescut sau a scăzut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]
-
în privința defectelor ori a meritelor cărții. Responsabilitatea îi revine însă în întregime. De aceea, nici nu mă opresc la severele admonestări ale d-lui Schenk. Redactorii revistei veghează exclusiv la respectarea normelor de civilitate. N-au a se amestecă în opinii sau a cenzură judecați. Dl Schenk, în schimb, tocmai aceste norme le încalcă. D-sa nu numai îl pune pe autorul recenziei la colț, în genunchi, pe coji de nucă, dar intentează României literare un proces de intenție de toată
O scrisoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17793_a_19118]
-
la sfîrșitul căreia ne aflăm, este, de la gimnaziu la universitate, luna examenelor: capacitate, admitere, examen de an, licență, masterat. Bacalaureatul bate și el la ușă. Cei interesați și rudele lor iau cunoștință de rezultatul individual: admis, respins ori notă cutare. Opinia publică e hrănita cu statistici: atît la sută, promovați la capacitate, atît la sută, bacalaureați. Simularea unora dintre aceste examene creează panică. Procentul de reușită prea mic îi alarmează atît pe părinți, care-și văd odrasla rămasă cu studiile neterminate
Examene, examene... by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17809_a_19134]
-
înfăptuit reunificarea poporului moldovenesc și, apoi, ca autor al unei românofobe Istorii a RSS Moldovenești afirmă că Moldova e o țară istoric distinctă de România, cu o limbă proprie neromâneasca. Acest Lazarev, azi om bătrîn, continuă să-și susțină aberantele opinii, creînd, în jurul lui, o întreagă școală de istorici, printre care și V. Stați, autorul, în 1994, al unei cărți de sinteză Moldovenii în istorie (semnată cu pseudonimul Petre P. Moldovan), o carte cu adevarat ticăloasa (așa a fost chiar intitulată
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
luptele continuă statornic și îndîrjit. Cu deosebirea că acum nu se desfasoara numai la nivel științific ci și politic, între partidele care se înfrunta în încordata Basarabie a noastră. Autorul cărții pe care o comentez nu are deloc o bună opinie despre atitudinea lui Petre Lucinschi, actualul președinte al Republicii Moldova, prezentîndu-l că un românofob și apropiat românofobilor. Lucrurile sînt, deci, tot încurcate și, repet, nu e de sperat într-o apropiată izbăvire istorică. Multe pagini analitice acorda dl Bruchis militantismului scriitorilor
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
University publică o recenzie nimicitoare, demonstrînd precaritatea surselor și fragilitatea analizelor lui Kaplan, New York Times plasa volumul în cauză între cele zece cele mai importante cărți ale anului 1992. Rar mi-a fost dat să observ un asemenea contrast între opinia savanților și aceea a celor care direcționează curentele culturii de masă. Nu vreau să fiu greșit înțeles: există pasaje memorabile în cartea lui Kaplan, inclusiv în capitolele despre România, Croația și Grecia (eu insumi am scris favorabil despre aceste părți
Pericolul lecturilor prezidentiale by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/17812_a_19137]
-
jumătate de normă, cu o retribuție foarte modestă și intermitenta) la revista cu titlu geminat, Contemporanul - ideea europeană, la a cărei cîrma tocmai ajunsese. M-a asigurat că puteam scrie absolut ce doresc, că nimeni nu se va amestecă în opinia și în litera pe care le voi propune. Cum aș fi putut să -l refuz? De cînd fusesem izgonit, din motive vădit politice, de la revista Familia, adică de 16 (șaisprezece) ani, n-am mai avut dreptul să lucrez în vreo
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
navigheze spre orizontul de așteptare al cititorului de reviste, altul decît acela al cititorului de cărți. Primul vrea să afle repede ce îl interesează și ce nu din sumar, n-are răbdare la texte lungi și compacte, caută informații și opinii concise, nume variate, noutăți, îl atrage o paginație aerisita și ilustrata. Scriitorii din redacția revistei Arca știu bine toate acestea și țin cont de ele că puțini alții (în plus, prezentarea artistică a lui Viorel Simulov și tehnoredactarea lui Călin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17807_a_19132]
-
Scrisoarea... interceptata de intelectualii cu grade ai domnului Constantinescu e departe de toate aceste elucubrații. Acuză de federalizare nu există decît în mintea înfierbîntata a unui președinte rămas în pana de idei și de susținători. Prăbușirea dramatică în sondajele de opinie probabil că l-a împins pe dl Constantinescu să folosească în scopuri electorale modelul verificat al "Scrisorii pierdute" a lui Caragiale. Tare mi-e teamă, însă, ca bumerangul cu care se joacă omul de la Cotroceni se va întoarce cît de
Jogging în tara "Scrisorii pierdute" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17824_a_19149]
-
votat cu Convenția, mizînd pe o schimbare profitabilă. Ciudățenia acestui partid e că pentru a-și putea păstra consistentă electorală de azi, cînd e creditat doar cu voturi teoretice, nu se poate alia cu partidul vedeta al ultimelor sondaje de opinie, PDSR-ul, după alegeri. Dacă ar face acest pas, Alianța ar ajunge la remorca partidului de care s-a rupt, ceea ce n-ar conveni, cu siguranta, actualilor săi susținători care văd în ApR un partid care îi asigură dinspre stînga
Fenomenul APR si clasa de mijloc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17822_a_19147]
-
devin un joc cu focul. Arse, în contactul cu epiderma lumii și artei, degetele postmoderne fumega transparent. Nu mi-am propus, în acest editorial, decît să semnalez o apariție care mi se pare importantă. Mă despart, în această apreciere, de opinia lui Alex. Ștefănescu, probabil, unul dintre primii recenzenți ai studiului (România literară, nr. 21), care a împins gustul postmodern pentru ludic pînă la a afirma că o carte despre postmodernismul lui Cărtărescu ar fi fost nesfîrșit mai valoroasă decît cartea
Axiome pentru uzul postmodernilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17823_a_19148]
-
că se afirmase că unul dintre promotorii "onirismului", în a doua jumătate a deceniului șapte, si ca apoi se stabilise defintiv în Franța. După 1989, petrecându-si timpul mai mult în România decât în patria adoptiva, scriitorul a redevenit pentru opinia publică un om, arțăgos și incomod. Angajat în campanii de revizuire a ierarhiilor literare, în polemici interminabile (inclusiv cu pontifi ai vieții culturale, ca Gabriel Liiceanu) și în alianțe care nu pot avea scopuri pașnice (de exemplu, într-o alianță
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
mănâncă prost, la noi se consumă zilnic informații imprecise sau false. Conștiința publică este intoxicata de multă vreme și nu mai reacționează. Adevărurile nebuloase și minciunile care trec la noi drept informații și participă în mod periculos la metabolismul formării opiniei publice provin din surse diferite (arsenalul de dezinformare al defunctului regim comunist, declarațiile improvizate ale unor lideri de azi, imaginația naivă a unor oameni simpli etc.), dar pe cele mai multe le fabrică, în mod iresponsabil, presa. Iar presa nu mai poate
AFLU DESPRE MINE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17825_a_19150]
-
vedere care merită să fie știut. Nu ne obligă nimeni să-l împărtășim, desi argumentele sînt puternice și atmosfera generală este, cum am arătat, favorabilă acestui fel de a-l privi pe Călinescu. Trebuie să ne deprindem a respecta toate opiniile serioase și care au în spate personalități. În ce mă privește, desi nu-i pot nega d-lui Grigurcu justețea multor observații, bazate, de altfel, pe fapte sau pe citate elocvențe, mă despart de d-sa într-o privința și
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
țării, după îndemnul lui I.C. Brătianu "Îmbogătiti-vă!". P.P. Carp a denunțat constant (nu numai in 1910-1911) această maladie. A fost înfrînt. Dl. Neagu Djuvara a formulat ideea că toată clasa politică românească (inclusiv cea din interbelic) era de origine boiereasca. Opinie nu lipsită de adevăr, chiar dacă unii (că frații Brătianu - Ion și Dimitrie sau Eugeniu Stătescu (erau boiernași de țară) sau precum Gh. Mîrzescu, P. Poni, M. Pherekyde, Ludovic Steege, Const. Stoicescu, N. Voinov, Emil Costinescu nu au avut descendentă boiereasca
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
le deschide noi fronturi de activitate și - cum insistă o parafrază la modă - nimeni n-are dreptul să-i întrebe cum au cîștigat primul miliard." Tabletă lui Romulus Rusan ne amintește de faimosul volum al lui Matei Călinescu, Viața și opiniile lui Zacharias Lichter, scris și publicat în plin comunism, în care hoții aveau, de asemenea, un rol social perfect precizat într-un circuit perfect închis. Cu marea și nefericită deosebire că Matei Călinescu scria despre un sistem totalitar, iar Romulus
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
atunci cînd presa da greș, apar procese cărora le cad victime ziariștii mărunți care nimeresc între schimburile de focuri dintre adevărații adversari. * Fiindcă, dacă tot sîntem la subiectul hoției, în această categorie ar trebui integrați și ziariștii care fură atenția opiniei publice mințind cu bună știință, în calitate de pălmași ai unor minciuni mai mari, despre care uneori nici n-au habar.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
colocvii... Paginile de literatură originală, critică, interviuri, traduceri - se citesc toate cu interes. În orașul luminat electric (și cu fiorii de nebunie aferenți), "Facla" lui Tone arde frumos, bine alimentată cu oxigen. Între gri și Pacepa După ultimul sondaj de opinie, cel realizat de Metro-media, în presa cotidiană au început să apară efecte interesante. Unul dintre ele constă în încercarea de a pune pe făraș actuala coaliție guvernamentală. Altfel spus, presa cotidiană s-a grăbit să afirme că în opinia publică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
de opinie, cel realizat de Metro-media, în presa cotidiană au început să apară efecte interesante. Unul dintre ele constă în încercarea de a pune pe făraș actuala coaliție guvernamentală. Altfel spus, presa cotidiană s-a grăbit să afirme că în opinia publică s-a produs o basculare între CDR și PDSR și că acest din urmă partid se află în fruntea sufragiilor alegătorilor. Dar nici unul dintre cotidiane nu a încercat măcar să explice cititorilor de ce s-a petrecut acest fapt și nici
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
Dar nici unul dintre cotidiane nu a încercat măcar să explice cititorilor de ce s-a petrecut acest fapt și nici de ce dezamăgirea populației față de actuala guvernare s-a transformat în opțiuni de vot față de fostul partid de guvernămînt. Din păcate, sondajele de opinie sînt tratate la noi de o manieră impresionista, nu, așa cum ar trebui, cu ajutorul unor sociologi care să le interpreteze. Așa se face că în ZIARUL FINANCIAR s-a putut vorbi despre un soi de mioritism al alegătorilor care vor capitalism
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
străzii, despre mîncătorii de lebede și altele, importante și ele pentru mecanismul în discuție, ba chiar definitorii, pînă la un punct, al conștiinței autohtone, rușinea de a fi român se manifestă în următoarele mari împrejurări: - apartenența la o minoritate de opinie la un moment dat, de unde generalizarea că poporul român nu e decît majoritatea din acel moment; - rolul de vîrf de lance al unei majorități a cărei existența depinde de acțiunile pregătitoare ale celui care ulterior joacă rolul de vîrf de
Rusinea de ai tăi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17855_a_19180]
-
rolul de vîrf de lance al unei majorități a cărei existența depinde de acțiunile pregătitoare ale celui care ulterior joacă rolul de vîrf de lance și în care sentimentul rușinii e folosit pentru culpabilizarea unei minorități alcătuite din lideri de opinie, cu excesul invers, al rușinii de a fi român majoritar față de o minoritate foarte expresiva, care nu poate fi învinsă decît cu argumente sentimentale; - conștiința de român unic, dacă pot spune așa, în care românului unic i se face rușine
Rusinea de ai tăi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17855_a_19180]
-
tranșant, la întrebarea obsesiva Ce credeti despre societatea românească de azi? Din acest punct de vedere, românul s-ar putea intitula Sfârșit de secol în România. Cu mențiunea însă că valoarea să nu se reduce nici pe departe la curajul opiniei. Este vorba de un roman-roman, de o imagine a unui mod de a trăi transfigurata literar. Augustin Buzura este Augustin Buzura cel dintotdeauna, grav și lucid - grav până la patetism și lucid până la sarcasm. Cartea sa are mai mult dramatism decât
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]
-
În 1943 filosoful Const. Rădulescu-Motru a început să țină un jurnal, care, de abia în 1991, a ajuns la Bibliotecă Academiei. L-a intitulat Revizuiri și adăugiri, avînd intenția să noteze, aici, eventualele tentative de reevaluare a unor lucrări sau opinii. Primele două volume ale acestui jurnal (pentru anii 1943 și 1944) au apărut în ultimii ani, cel de al treilea (cuprinzînd însemnările anului 1945) n-a apărut încă. În schimb, au apărut cele cu însemnările din anii 1946-1947. Cum am
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
Trăia mai mult în Butoiestii natali (unde avea acea sfoară de proprietate), la București ajungînd numai în perioada sesiunilor Academiei sau, în 1947, și în timpul iernii, îngrijindu-se, din vreme, de procurarea combustibilului. Surprind neplăcut, de ce n-aș spune-o?, opiniile sale politice, evidente încă din volumele de început. Era filoantonescian și chiar filohitlerist, condamnînd, încă în 1943, strădaniile Opoziției de a pregăti ieșirea din război și retranșarea țării de partea Națiunilor Unite. Și la 22 august 1947 consideră că regele
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]