7,741 matches
-
atribuirea unor elemente de cost activităților respective. Calculația costurilor a încercat să exprime cât mai fidel în costuri divizarea spațială a procesului de realizare a unui produs, dar și realizarea unor grupări de costuri pe baza unor criterii ce serveau optimizării performanțelor. Ambele forme focalizează încă interesul practicienilor actuali. Descompunerea unui proces de producție într-un lanț de activități înseamnă în mod uzual realizarea unei liste a acestora. Lista este o succesiune ce sugerează o relaționare relativ liniară și cronologică, excluzând
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
analitice permite îmbunătățirea procesului și conștientizarea unor diferențe, pozitive sau negative, față de concurenți. Rezultatul se poate concretiza într-o reacție adecvată, ceea ce, în sine, este un fapt pozitiv. O utilizare mai ambițioasă a analizei lanțului valorii poate urmări: a) îmbunătățirea (optimizarea) activităților generatoare de valoare întreprinse de organizația analizată; b) îmbunătățirea corelării funcționale la nivel intern, pentru organizația analizată, a activităților generatoare de valoare; c) identificarea în vederea externalizării a activităților care au contribuții neadecvate la generarea valorii și susținerea strategiei alese
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
ca elemente de bază situația anterioară a firmei, situația unor firme concurente (eventual, a celor mai bine plasate) sau o medie pentru industria de interes. În oricare situație dintre cele anterioare există un grad de relativitate care trebuie acceptat. 6.Optimizarea legăturilor: optimizarea legăturilor dintre diferitele activități necesită o ierarhizare a acestora după impactul presupus asupra generării unor avantaje competiționale. Rezultatul analizei este sintetizat într-un tablou de tipul celui din tabelul 5.4. Uzual, acest tablou conține numai activitățile generatoare
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de bază situația anterioară a firmei, situația unor firme concurente (eventual, a celor mai bine plasate) sau o medie pentru industria de interes. În oricare situație dintre cele anterioare există un grad de relativitate care trebuie acceptat. 6.Optimizarea legăturilor: optimizarea legăturilor dintre diferitele activități necesită o ierarhizare a acestora după impactul presupus asupra generării unor avantaje competiționale. Rezultatul analizei este sintetizat într-un tablou de tipul celui din tabelul 5.4. Uzual, acest tablou conține numai activitățile generatoare de valoare
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
model (modelul potrivirii - Summer et al., 1990). Conform acestora, o strategie „bună” este aceea care exploatează forțele și oportunitățile, neutralizează slăbiciunile și evită amenințările (Hofer și Schendel, 1978; Learned et al., 1979). Calificativul „bun” înseamnă că rezultatul este materializat în optimizarea performanței economice. Optimul apare ca o problemă de decizie monorațională legată de profit. „Potrivirea” între cerințele pieței și resursele necesare firmei implică maximizarea profitabilității, ca unic avantaj competițional disponibil și dezirabil. Cu această schematizare prin care analiza SWOT apare ca
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
care o propune. Dacă se vizează o abordare organizațională, atenția va fi focalizată pe modul în care sunt gestionate resursele, în special oamenii, și pe cel de organizare a lucrului în echipă. Cantitatea de muncă este mare, astfel încât e importantă optimizarea efortului colectiv prin raportare la termenul-limită al analizei. Vor exista etape de pregătire a analizei, ca și etape de fructificare a rezultatelor. Abordarea organizațională ar presupune următoarele etape (Bussiness: The Ultimate Resource, 2002): 1. stabilirea obiectivelor analizei; 2. selectarea participanților
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
în cursurile generale standard. Începând cu lucrarea de referință din 1916 a lui Henry Fayol, triada administrație (cu sensul modern de management) - organizare (ca funcție a managementului) - structură organizațională (ca rezultat al organizării) a concentrat eforturi intense de studiu al optimizării relației pentru care existau sugestii generate de practică. Altfel spus, și practica, și teoria au încetățenit ideea că managementul înseamnă organizare, în sensul de „bună funcționare”. „Buna funcționare”, la rândul său, este, paradoxal, cauză și efect al unei structuri „bune
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
creșterii economice pentru satisfacerea unor nevoi care să contribuie la o bunăstare reală a individului și a societății. 1.1.1. Contextul mondial și european Prin abordarea Managementului Cunoașterii la nivel global, se are În vedere oferirea unei soluții de optimizare a noului model de dezvoltare economică, rezultat din analiza factorilor care au generat criza, și anume, dezvoltarea durabilă bazată pe exploatarea capitalului intangibil și protejarea rezervorului din ce În ce mai sărac al resurselor naturale. Într-o lume În care dezechilibrele economice sunt, prin
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
consolidat la sub 3% cea ce s-a și Întâmplat, Înregistrându-se un deficit de 14,8 miliarde de lei, respectiv 2,52% din PIB. Aici, un rol determinant l-au jucat o mai bună politică de colectare a veniturilor, optimizarea cheltuielilor, inclusiv o mai bună direcționare a asistenței sociale către categoriile sărace și vulnerabile ale societății, controlul stringent al cheltuielilor și alte măsuri. O altă direcție importantă pentru reducerea deficitului este eliminarea arieratelor, tăierea subvențiilor directe sau indirecte pentru Întreprinderile
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
cu scopul de a spori eficiența acestuia. Ea formează partea esențială a psihologiei pedagogice care studiază și educația copilului înainte de școală, dar și la vârsta adulților, întrucât statul se preocupă de o influențare sistematică a tuturor cetățenilor (educația adulților). Urmărind optimizarea instruirii și educației, psihologia școlară este o ramură aplicată, practică, a psihologiei, pe lângă multe altele, cum ar fi: psihologia muncii, psihologia medicală, psihologia judiciară, psihologia sportului etc. Toate urmăresc ca, pe baza unor cercetări de psihologie, să se amelioreze o
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
unei lecții fără o focalizare a conștiinței elevului, fără câștigarea atenției sale. Atenția constă în orientarea și concentrarea activității psihice cognitive asupra unui obiect sau fenomen (termenul „obiect” fiind luat în sensul cel mai larg al cuvântului). Atenția realizează o optimizare a cunoașterii: ea selectează o anume porțiune din câmpul perceptiv, intensificând impresia, asigurându-i și mai multă claritate. Atenția concentrată implică și rapiditatea sesizării unui eveniment așteptat: într-o aglomerație observ mult mai repede sosirea unui prieten dacă urmăresc intenționat
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Editura A92, Iași. • Tucicov-Bogdan, A., Bogdan, T., 1983, „Relația profesor elev și pregătirea psihologică a viitorilor profesori”, in I. Radu (ed.) Psihologia educației și dezvoltării, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București. • Ungureanu, D., 1994, Rezonanța feed-back-ului și nivelul redundanței în optimizarea comunicării școlare orale, teză de doctorat, Universitatea din București. • Vincent, Rose, 1972, Cunoașterea copilului, EDP, București. • Vlăsceanu, M., 1996, „Instituții și organizații”, in A. Neculau (coord.), Psihologie socială. Aspecte contemporane, Polirom, Iași. • Weinstein, C.S., 1991, „The classroom as a social
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
redusă a răspunsurilor din punct de vedere statistic) și elaborare (gradul de detaliere a răspunsurilor). Unele teste incluse în bateria lui Torrance conțin: elaborarea întrebărilor: subiectul examinat scrie toate întrebările pe care le poate concepe, pe baza unei imagini desenate; optimizarea produsului: subiectul enumeră posibilități de transformare a unui animal de jucărie astfel încât copiii să se joace cu ea cu mai mare plăcere; utilizările originale: subiectul enumeră modalități interesante și neobișnuite de întrebuințare a unei cutii de carton; cercuri: subiectul desfășoară
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
un loc central fiindcă, așa cum afirmă Basadur și Hausdorf (1996) în studiul lor despre atitudinile din cadrul comunității oamenilor de afaceri: ...identifică atitudinile managerilor față de capacitatea de inovație... Managerii cu atitudini pozitive pot fi încurajați să participe la activitățile care permit optimizarea concepțiile lor în beneficiul companiei. În schimb, managerii cu atitudini mai puțin pozitive au ocazia să participe la programe de training pentru a-și perfecționa propriile atitudini și abilități. Astfel, înțelegerea și evaluarea acestor noțiuni atitudinale determină creșterea reușitei managerilor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
stresului asupra gândirii creative (Hennessey, 1989; Smith et al., 1990). În scopuri practice, educatorii sunt obligați să își desfășoare activitatea școlară în termene prestabilite, însă trebuie să conștientizeze potențialul lor impact asupra gândirii creative. Apare, în acest context, conceptul de optimizare (Runco și Sakomoto, 1996). Restricțiile și organizarea excesivă au tendința să inhibe gândirea creativă, însă nici cealaltă extremă nu le este recomandată educatorilor. Există, de asemenea, contribuții efective ale cercetării operaționale și unele studii experimentale au folosit, într-adevăr, subiecți
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
este suficientă pentru a explica discontinuitățile din evoluția economiei actuale. Fluxurile de informații, cunoștințe, conexiunile între computere, eliminarea izolării oamenilor caracterizează o lume în schimbare profundă, din evoluția căreia pot fi puse în evidență câțiva atractori, și anume: inovația în locul optimizării, eficiența rețelelor de comunicare, internalizarea necunoscutului (cercetare, incertitudine, risc) dinamism în toate acțiunile umane. Noua economie, apărută de 15 ani este în curs de propagare în întreaga lume, ea fiind definită ca o economie bazată pe cunoștințe și idei, în
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
al tehnicilor de punere în valoare a terenului agricol, accelerat de avansurile tehnologice ale industriei și care explică volumul continuu mai mare de produse agricole pe piețele globale. În consecință, s-a ajuns la reducerea continuă a costurilor de producție, optimizarea structurii producției în funcție de cerințele pieței, predominarea agriculturii de tip industrial cu puternice externalități (sociale, de mediu etc.). S-a urmărit polifuncționalitatea produselor agricole care să poată fi comercializate mai bine. Se au în vedere utilizări nu numai de interes alimentar
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
generațiilor actuale de absolvenți de școală.<footnote Pencea, S., „Atractivitatea României ca țară de destinație pentru relocalizarea serviciilor pe plan global”, Oeconomica, anul V, nr. 4, 2007, pp. 47-59. footnote> Nivelul impozitării în România este foarte ridicat.<footnote Botez, N.D., „Optimizarea costurilor fiscale”, Economistul, nr.13-14, 18 aprilie 2011, pp. 54-55. footnote> Astfel, în medie, 43% din cheltuielile salariale reprezintă obligații fiscale; impozitele totale pe profit și pe dividendele plătite persoanelor fizice duc impozitarea efectivă a profitului la o rată de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
și din conștientizarea dificultății (punerea problemei și acceptarea schimbării) -, probleme care apar în domenii diverse: problema creșterii productivității muncii și a randamentului uman, prin îmbunătățirea metodelor de lucru, contribuind la realizarea instrumentelor și mașinilor, la elaborarea procedeelor de lucru, la optimizarea însușirii meseriei de către lucrătorii tineri; problemele securității munci: reducerea riscului de îmbolnăvire, securitatea corporală, reducerea încordărilor psihice, a monotoniei, a oboselii și a altor factori care fac munca mai periculoasă și mai puțin agreabilă; probleme privind stabilirea cerințelor meseriilor, funcțiilor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
personalitatea umană ca și componentă a sistemelor complexe de muncă, jucând un rol important în soluționarea problemelor din sistemele mari de muncă. Psihologia muncii moderne este orientată spre sistemele complexe și centrată pe activitatea de muncă. Scopul acestei științe este optimizarea tehnică și economică a activității de muncă prin mijloacele psihologice, contribuind totodată la umanizarea muncii umane, atât în folosul societății, cât și cel al individului (A. Papp, T. Perczel, P. Völgyesy, 1976). Figura 1.3.1. Psihologia muncii în sistemul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
români. S-au studiat munca strungarului (G. Zapan, C. Botez, Gh. Iosif, P. Pufan), munca la bandă rulantă (P. Popescu-Neveanu), munca mecanicului de locomotivă (V. Ceaușu, M. Boloș) și a impiegatului de mișcare (V. Ceaușu, M. Mamali). S-au urmărit optimizarea condițiilor de muncă prin studiul muncii în schimburi (P. Popescu-Neveanu, M. Mamali, P. Ene, 1965), a pauzelor, a oboselii și a monotoniei (C. Botez, 1967; M. Mamali, 1968). În 1967 apare Psihologia Muncii Industriale, sub redacția profesorului Al. Roșca, un
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
împărțim datele observate în două pentru a valida corelațiile obținute în ambele eșantioane. Un exemplu pozitiv, în literatura de specialitate de la noi, este oferit de Hoka și Pitariu (2000) care realizând dimensiunea matricii de corelație între scalele chestionarului COSE (de optimizare a muncii în echipă) și variabilele oferite de FOCUS (instrument utilizat pentru evaluarea climatului și culturii organizaționale), au discutat doar corelațiile semnificative la .01 sau .001, ignorând valorile coeficienților de corelație semnificative doar la un p < .05. 2.3.3
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
informația recepționată. Graficul acțiunilor multiple este utilizat atunci când dorim studierea activității diferitelor persoane care colaborează între ele. Utilizând aceleași secvențe de timp, analiza separată a activităților mașinilor și a oamenilor scoate în evidență „timpii morți”, metoda fiind foarte răspândită în optimizarea organizării muncii. Schema atelierului redă amplasamentul mașinilor, a diferitelor sectoare de lucru (depozit, sculărie, mașini sau agregate, sudură, presare ș.a.m.d.) care de obicei, rămân neschimbate din momentul construirii lor, uneori decenii întregi. Datorită modificărilor suferite pe parcurs, în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
-și rezervă timp) pentru înregistrarea și evaluarea corectă a performanțelor subordonaților. În consecință, ei încearcă să compenseze carențele procesării informațiilor, utilizând diverse strategii de recuperare informațională. Pe baza acestui model cognitiv au fost elaborate programe de instruire a evaluatorilor în vederea optimizării performanțelor de evaluare a evaluatorilor, prin implementarea unor standarde de evaluare (de exemplu, instruirea prin cadre de referință elaborată de Bernardin și Buckley, 1981). 7.2.2. Evaluarea dimensiunilor performanțelor în muncă Dacă se dorește evaluarea performanțelor în munca curentă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
timpul de reacție la diferiți stimuli); cerințele existente deja asupra canalelor senzoriale. Avansul tehnologiei și complexitatea tot mai mare a sistemelor tehnice a făcut necesară reproiectarea unor dispozitive de afișare care să țină cont de specificul și limitele utilizatorilor. Astfel optimizarea dispozitivelor de afișare și control la avioane constituie o arie de cercetare și implementare a unor soluții necesare. Divizia Human Factors Research & Technology aparținând de NASA Ames Research Center a proiectat un sistem de interfață om-mașină (figura 8.3. b
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]