2,134 matches
-
pare săpată într-un material puțin trainic. Timpul a început să-l macine încetul cu încetul...”. Și criticul relevă calitatea documentară a prozei sale, sin- gura care va încetini cât de cât fenomenul de eroziune. Lovinescu vedea în contemporaneitate tocmai opusul accep- țiilor pe care i le conferă termenului Giorgio Agamben, și anume circumscrierea fără scăpare în prezentul referen- tului invocat de operă. Lumea operei lui Caragiale s- ar suprapune peste lumea lui Caragiale, persoana empirică evocată de cei care l-
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
acest locutor anonim din seria infinită a interșanjabililor amici comentează admi- rativ : „Auzi putere la Poltronul !”. Ce s-a întâmplat ? Simțim că miezul farsei se află în această inversiune stranie, cu totul neprevăzută, prin care lașitatea maximă se transformă în opusul ei, un curaj fără rest. Ascunde Mișu și o altă personalitate decât cea revelată de amicul său ? Cum este cu putință această inversiune ? Desigur, putem opina asupra resorturilor psihismului abi- sal, însă trebuie să acceptăm că nu avem suficiente date
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
pe care acest Arlechin nu-l ratează. Descrierea agoniei lui Mitică invocă oroarea, imaginea sângelui amestecat cu creier și păr, de asemenea. Scena viscerală a manifestării necontrolate a mahalagioaicei care-și plânge fiul cu răcnete și blesteme are un simetric opus, chipul galben ca lămâia al lui Mișu din primul episod, dar și armonicele sentimentaloide ale marșului Margareta fluierat mai puțin talentat de către Mișu. Oroa- rea și comicul se întâlnesc în acest hybris care este motorul spectacolului pe care farsa îl
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
sub raport stilistic, apelând la o inversiune și la același artificiu al diminuării pentru a obține un efect de sens contrar. Urmând aceeași logică care opune stilistic hiperbola litotei, ar trebui prin simetrie ca bășcălia să constituie un echivalent al opusului retoric al ironiei. În ce privește ironia, Quintilian este cel care o definește, în De Oratore, ca figură a validării prin contrast, ca un mod de exprimare „contrarium quod dicitur intelligendum est” (Institutio Oratorica, 9.22.44.), iar Aristo- tel, în Retorica
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
un mod de exprimare „contrarium quod dicitur intelligendum est” (Institutio Oratorica, 9.22.44.), iar Aristo- tel, în Retorica, precizează ironia astfel : „cel ce recurge la ironie face o glumă în vederea lui însuși” (19 b 8). Nu avem propriu-zis un opus al ironiei, nu în sensul unei figuri retorice, ci o deformare care ține de logica excesului pe care Patapievici o reclamă ca element constitutiv al bășcăliei. Ea reprezintă în termenii lui Philippe Hamon „est bien le lieu privilégié de toute
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
stil de viață și ca manieră de a cheltui banii juca în fiecare săptămână la Pronosport 1000 de dolari și ținea morțiș să aibă, ca unic proprietar, cea mai scumpă mașină din Chile. Carlos chibzuit, abil, strâns la pungă -, exact opusul lui Nicolas. Doi oameni bine situați, după zeci de ani de muncă, erau Cornelia și Sandu, "părinții adoptivi" ai tuturor românilor veniți în delegație sau pripășiți prin Chile. Niște oameni minunați cu care am rămas în legătură și azi, soția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
important este pentru cariera unui actor debutant să Întâlnească un maestru adevărat, care să-l ghideze atunci când nimic nu e sigur, când, fragil și șovăielnic, primește sugestiile oricui, ascultă când de unul care spune una, când de altul care spune opusul, și rezultatul acestei democrații e o zăpăceală care provoacă și mai multă confuzie! Atunci apare nevoia de o autocrație blândă a cuiva care vede, observă și știe să ajute. Mă gândesc cât de mult a contat pentru formarea unui Brando
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
să Îmi Închipui că sunt pentru un timp Într-un laborator de cercetări, un loc unde accepți de bunăvoie că nu orice clipă va fi interesantă. Cercetarea implică perioade lungi de monotonie, În care nimic spectaculos nu se Întâmplă, exact opusul unei montări de mare fast. Așadar, acceptând această premisă, mi-am impus să Încetez să mă plâng mie Însumi de nedreptatea situației. Ca să fac acest nesuferit pas Înapoi, a trebuit să accept să mă las convins. Am Înțeles că nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
mi-am Încercat norocul și am Îndrăznit să-l Întreb pe Kanze: „În școala de teatru psihologic, ca actor ești Încurajat să exprimi o durere, să vorbești despre ea, s-o analizezi. Dar În Nô am impresia că urmăriți exact opusul. În loc să exprime direct sentimentul, actorul face un efort conștient de a-l filtra, reținându-se, controlându-și reacțiile, privind parcă de la distanță, și de aici posibilitatea de a transforma emoția brută În altceva, mai fluid, mai transparent“. L-am Întrebat dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
meditat din nou la diferența față de cultura noastră de azi, marcată de goana după reputație și expresie personală. La vechii egipteni a vrea să te faci „cunoscut“ ca artist, a-ți afișa numele, erau lucruri considerate dăunătoare propriei dezvoltări, exact opusul tendinței noastre de a căuta celebritatea... Am stat câtva timp tăcut, față În față cu Sfinxul. L-am privit atent și pentru o clipă m-am simțit golit de orice ambiție. Pentru o clipă am respirat bucuros, eliberat de veșnicul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
cele mai diverse, jonglând Între megaproducții și proiecte modeste de cinema independent, Walken era și continuă să fie imprevizibil. În repetiții Îl lăsam să improvizeze cum Îi plăcea, știind că nu dorea să fixeze nimic prea devreme. Uneori făcea aproape opusul a ce reușise cu un moment Înainte, destabilizându-i vădit pe ceilalți actori, obișnuiți să urmeze indicațiile și să le dezvolte. Dar ce să dezvolți când Walken, vrând să fie spontan, o dată intră din stânga, apoi apare din dreapta, la o repetiție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
să vezi că sunt atâția oameni de spirit care-și fac nevoile ca oamenii de rând. În ziua când voi scrie eu un tratat general pe această temă, lumea întreagă va fi, fără îndoială, uimită. Va fi, de altfel, exact opusul celui scris de Swift despre latrine” (Salvador Dali, Jurnalul unui geniu, Edit. Humanitas, 1994, pp. 58, 63-64); „Defecația. Da, numai că eliminarea materiilor fecale nu e o treabă simplă pentru un pălmaș ajuns la limita rezistenței. A-și încheia nasturii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
viață. Omul acesta - care s-a străduit ca puțini alții - ar fi trebuit să trăiască mai mult, mult mai mult... * Intelectualii noștri s-au năpustit împotriva comunismului după căderea comunismului. În vremea acestuia, s-au „năpustit” să îngroașe rândurile partidului. * Opusul fanaticului este omul de marmeladă. Primul merge pe drumul unei singure idei și poartă ochelari de cal. Al doilea umblă pe toate drumurile și ochii îi aleargă în toate părțile. Ochi alunecoși, inimă - ideologicește - zburdalnică. Încorsetat într-o convingere unică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
infamiei, proscris, cu atât mai puțin condamnat la detenție). În această privință sunt, spre propria mea surpriză, elitist. * Lașitatea, se știe nu de azi, de ieri, e dezgustătoare, grețoasă. Cine și-ar fi putut închipui însă, înainte de 1989, că și opusul ei ar putea fi la fel? De un bun număr de ani trăim în perioada curajului infect. A curajului între ghilimele, desigur. A „curajului” de masă. Când fără a risca nimic oricine poate înjura pe oricine. Se poate grozăvi. Se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
stimulat și de succesele repurtate de alți colegi, a compus tot la Iași, și prima operă românească: Petru Rareș, încredințată spre a fi jucată în 1900 pe o scenă de la București (neavând în Iași o trupă care să-i interpreteze opusul). În decursul timpului, atât înainte, cât și după apariția publică a capodoperei Oedip a marelui nostru George Enescu, mulți talentați compozitori și-au încercat cu succes pana, scriind muzică de operă. Astfel, ei au găsit, ca subiecte de inspirație, teme
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Vintilă și Ion Pavalache. De asemeni, în aplauzele numerosului public, au urcat pe podium pentru a primi distincții, compozitorii Vasile Spătărelu ( la 65 de ani împliniți) și Sabin Păutza ( la 60 de ani), cei care au adus importante contribuții - cu opusuri remarcabile în prime audiții absolute - ce au îmbogățit paleta repertorială a acestui talentat și prestigios colectiv. Toate s-au constituit într-un remarcabil și meritoriu gest de prețuire a înaintașilor. Când s-a trecut la interpretarea pieselor din program, am
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
vocilor sub conducerea sigură a dirijorului Doru Morariu. Nici că se putea o mai nimerită alegere pentru deschidere decât Concertul nr.1 de Gavriil Muzicescu, în care se aduce slavă lui Dumnezeu! A doua piesă interpretată a fost un reușit opus Pentru Tine, Doamne, pe versuri de Viorica Ungureanu, a compozitorului Vasile Spătărelu, prezent în sală și revenit recent de la Timișoara, unde a fost omagiat la 65 de ani. Statornic (anterior) la conducerea Corului Academic ieșean timp de 35 de ani
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Corului ieșean. Sabin Păutza, cel care se simte totdeauna în largul lui, atât în Iași, cât și în domeniul creației, este atras mereu de orașul succeselor tinereții sale și vine din Statele Unite, unde locuiește, deschizând tolba creației, plină cu importante opusuri, reliefându-ne la pupitru și cunoscutele sale performanțe dirijorale. Ascultând Messiah-allelujah de Händel - dirijor Alexandru Lăscae -, în interpretarea excelentă a corului și orchestrei, ne-a făcut să regretăm că programul se apropia de sfârșit. Dar, un fragment din Messa da
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
însușit-o de la regretatul artist-emerit Radu Botez), a făcut ca întregul aparat orchestral să-i dea tot concursul la realizarea unui acompaniament plin de rafinament muzical. Alți dirijori, care nu reușesc decât o interpretare de serviciu, bagatelizează uneori acompaniamentul acestui opus verdian (parcă uitând, sau neștiind, că celebrul dirijor Arturo Toscanini a făcut o sută cinci repetiții generale cu această operă la Scala din Milano)! Am avut ocazia să ascult imprimarea unei benzi pirat, care circula prin Ungaria, cu explicațiile din
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
de ani, să urce din nou pe podiumul de concert, ca solist (cum aminteam). Concertino pentru clarinet și orchestră op. 26 de Karl Maria von Weber este o piesă de temut pentru orice tânăr care dă un examen cu acest opus. Dar distincția cu care a interpretat octogenarul performer a ținut cu respirația tăiată tot auditoriul din seara amintită! Aș dori ca doveditoarea probă a celor afirmate de mine să se păstreze peste timp pentru posteritate (caseta imprimată de T.V.R
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
L’Arpa festante de Maccionis. Prezență prestigioasă la primul concert de deschidere al festivalului, orchestra a avut ca dirijor pe Zubin Mehta, a cărui măiestrie a strălucit din plin în interpretarea magistrală a Simfoniei a III-a de Gustav Mahler. Opusul mahlerian a avut drept colaboratori valoroși și români, cum ar fi membrii Corului de femei Radio dirijat de Dan Mihai Goia și corul de copii radio dirijat de Voicu Popescu, alături de solista vocală Marjana Lipovsek, născută la Lubliana. Reușita concertului
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
prin concertul serii respective, care merită toate aprecierile pentru prețuirea înaintașilor. Prin conținutul programului anunțat, melomanii au fost chemați la o fiesta muzicală. Și nici nu puteam numi altfel această generoasă chemare, din moment ce apăreau pe afiș soliști de prestigiu și opusuri atrăgătoare. Programul se constituia într-un omagiu adus lui George Vintilă, la cei 80 de ani împliniți. Cei prezenți au urmărit cu încântare un astfel de program. Căci ascultându-l pe Alexandru Tomescu în interpretarea Concertului nr. 1 pentru vioară
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
că la transmis în întregime și îl va păstra pe casetă video ca punct de reper, pentru cei care vor urma) a fost întregit cu Uvertura 1812, într-o interpretare de zile mari. Ca piesă de final a concertului, impunătorul opus ceaikovskian sa transformat în apoteoza unei împliniri spirituale. La aceasta a contribuit din plin și dăruirea, calitatea interpretativă, omogenitatea și prospețimea corului Gavriil Muzicescu, prestigioasă formație academică de sub conducerea lui Doru Morariu. Merită subliniată și grija, precum și respectul de care
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
simfonic Till Eulenspiegel, op.28. Cine este de specialitate și vede acest program își dă seama de dificultatea interpretativă propusă de experimentatul Alexandru Lăscae. Fiecare din aceste puncte ale programului constituie o piatră de încercare pentru orice orchestră, dar toate opus-urile împreună, în același concert, se întâlnesc mult mai rar. Poate chiar această performanță denotă nivelul Filarmonicii ieșene. Nu este suficientă însă simpla programare, ci și realizarea programului! Pentru a mă convinge deplin, am mers la o documentare mai amplă
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
pe fața interpreților satisfacția muncii împlinite! Nu știu dacă un asemenea eveniment irepetabil a fost imprimat de mijloacele audio, dar știu că cei prezenți au avut ce reține și sunt convins că exigența lor va crește, participând la ascultarea acestor opusuri în alte interpretări. Dacă aș încerca și alte sublinieri, cred că aș ajunge la divagații, insistând asupra multor detalii tehnice care nu pot suscita interesul cititorilor. Și, de altfel, menirea unei cronici este aceea de a stimula spectatorii să se
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]