1,865 matches
-
reale” nu pot fi cunoscute de noi, la fel ca si adev]rurile științifice care țin de o revoluție științific] viitoare. Nici una dintre remarcile lui Engels nu ii ajut] pe cei care doresc s] foloseasc] standardele morale pentru a critica orânduirea capitalist] sau pentru aghida mișcarea proletar]. xii. Concluzie Antimoralismul lui Marx nu este o idee ușor de acceptat. Nu este inc] limpede cum am putea s] ne gândim cu seriozitate la noi și la relațiile noastre cu ceilalți în termeni
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
surîdă, îi netezeam comisura buzelor, îi lungeam ochii, ce mai, o făceam fericită. (Rușinea nu m-a părăsit niciodată, rememorînd ingrata îndeletnicire.) De părăsit anecdoticul și de văzut marea fotografie a minciunii totalitare, imensul retuș la care a recurs neobosit orînduirea marcată structural de ilegitimitate, pentru a pune într-un fals acord propaganda grosieră cu realitatea potrivnică. Întreaga presă falsifica prin silnică înfrumusețare. Urît era doar Occidentul putred, aici totul, deși mai existau și lipsuri, totul surîdea. Pudibonderia propagandei nu îngăduia
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și confecționat grosierele răngi-proptele care să veșnicească înțepenirea proletară a mastodonților pe creștetul celei mai vechi școli românești. Calcul greșit! Lumea civilizată, cu excepțiile de rigoare (ce rigoare!) asiatice sau caraibiene, s-a debarasat brusc și spectaculos de tragismul unei orînduiri contrare firii omului și continuă să facă ordine în urma imploziei. Reziduurile comunismului își perpetuează pulsiunile malefice iar spectacolul, oricum tragic, oferit recent de o Iugoslavie în sfîrșit trezită ne arată ce seve circulă încă în țesuturile alterate ale mulțimilor îmbolnăvite
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
că America nu a trebuit să facă față intereselor conflictuale, care adesea au Împiedicat dezvoltarea piețelor libere și a statelor-națiune În Lumea Veche. Experimentul politic și economic american a apărut pe un teren virgin. În colonii erau puține rămășite ale orânduirii feudale, cu toate că cineva ar putea spune că sistemul plantațiilor și munca sclavilor avea multe asemănari cu ordinea feudală. Totuși, noi nu a trebuit să ne luptăm cu o nobilime și o aristocrație bine consolidate. În plus, breslele meșteșugărești nu au
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și din necesitate (pentru a nu se întâmpla accidente). La geamuri existau "perdeluțe verzi". Din când în când, unul din cele 4 clopote chema, probabil, la masă. Este, la Golia, de altfel, o imixtiune mai profundă a spiritului monahal în orânduirea și viața bolnavilor. La Ospiciul Neamț nu găsim acest lucru, activitățile mănăstirii și ospiciului fiind, deși separate total, în general amicale, dar paralele. Inventarul era, în general, sărac, destul de prost întreținut, rudimentar construit. Se găsesc, alături de iconițe, care reveneau cam
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Skinner, Q. (ed.) (1985), Return of Ground Theory in the Human Sciences, Cambridge University Press, New York. Stahl, H.H. (1973-1974), Teoria și practica investigației sociologice, vol. I, II, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Stahl, H.H. (1980), Teorii și ipoteze privind sociologia orânduirii tributale, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Steward, J.H. (1955), Theory of Culture Change, University of Illinois, Urbana. Stinchkomb, A.L. (1968), Constructing Social Theories, Arcourt, Brace and World, NewYork. Stoianovici, D. (1971), „Aspectul logic al analizei funcționale”, în Forum, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
abstractă: de la sălbăticie la civilizație. Variabila pe care Marx a considerat-o ca punct de plecare deschide tocmai o asemenea perspectivă. Fiecărui nivel de dezvoltare al forțelor de producție îi corespunde un anumit tip de organizare socială - formațiunile sociale sau orânduirile istorice. Dinamica în timp a societății nu reprezintă deci doar o acumulare abstractă de potențial productiv, ci, totodată, ia forma particulară a trecerii de la un tip de organizare socială la altul. În această viziune mai concretă, istoria societății omenești apare
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de organizare socială la altul. În această viziune mai concretă, istoria societății omenești apare ca succesiune a unor tipuri de societăți distincte. Și deoarece dezvoltarea continuă a forțelor productive este o cerință legică, necesară, tot așa și trecerea de la o orânduire socială la alta este un proces legic, necesar. Teoria lui Marx este, din această cauză, în mod primar o teorie a dinamicii în timp a societăților umane. Ea scoate în evidență nu numai de ce sunt ele așa cum sunt, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
1970), The Science of the Artificial, MIT Press, Cambridge. Stahl, H.H. (1969), Controverse de istorie socială românească, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Stahl, H.H. (1972), Studii de sociologie istorică, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Stahl, H.H. (1977), „Comentarii la problema orânduirii tributale românești”, în Viitorul social, nr. 4. Steward, J.H. (1973), „Cultural evolution”, în J.N. Deely, R.J. Nogar (ed.), The Problem of Evolution: A Study of the Philosophical Repercussions of Evolutionary Science, Appleton-Century-Crofts, New York. Vansina, J. (1965), Oral Tradition. A study
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
românească, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Stahl, H.H. (1972), Studii de sociologie istorică, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Stahl, H.H. (1973-1974), Teoria și practica investigației sociologice, vol. I, II, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Stahl, H.H. (1977), „Comentarii la problema orânduirii tributale românești”, în Viitorul social, nr. 4. Stahl, H.H. (1980), Teorii și ipoteze privind sociologia orânduirii tributale, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Steinbruner, J.D. (1976), The Cybernetic Theory of Decision, New Dimensions of Political Analysis, Princeton University Press, Princeton. Steward
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Enciclopedică, București. Stahl, H.H. (1973-1974), Teoria și practica investigației sociologice, vol. I, II, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Stahl, H.H. (1977), „Comentarii la problema orânduirii tributale românești”, în Viitorul social, nr. 4. Stahl, H.H. (1980), Teorii și ipoteze privind sociologia orânduirii tributale, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Steinbruner, J.D. (1976), The Cybernetic Theory of Decision, New Dimensions of Political Analysis, Princeton University Press, Princeton. Steward, J.H. (1955), Theory of Culture Change, University of Illinois, Urbana. Steward, J.H. (1973), „Cultural evolution”, în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
singur țel, o singură chemare. Nici prin război și nici prin uneltiri N-ai cucerit un tron În țară nouă, Ci prin minunea veșnicei uniri Ce-a Întregit un neam tăiat În două. Ai potolit trufia boierească Și ctitor al orânduirii noi, Făcuși dreptatea-n țară să sporească, Clăcașii dezrobindu-i de ciocoi. Costache Negri și Kogălniceanu Și Ghica și Vasile Alecsandri Cu tine, Înfruntară uraganul; De-apururea cu ei ne vom mândri. Elena Doamna, cu priviri senine, Ți-a stat alături, grija
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
România și din alte țări cu structuri economice și sociale arhaice similare, a fost analizat îndeosebi de către profesorul Henri H. Stahl în lucrările Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, 3 vol., Editura Academiei, București, 1958-1965; Teorii și ipoteze privind sociologia orânduirii tributale, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980. Caracteristicile definitorii ale comunității devălmașe sunt: stăpânirea colectivă a unui teritoriu; întreaga activitate a comunității este organizată și controlată de obște. Aceasta avea următoarele drepturi și îndatoriri: amestec în organizarea proceselor de producție
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pluripartitismul, iar PMSU se transformă În Partidul Socialist Ungar, necomunist. Ziua de 16 iunie 1989, cînd au avut loc manifestări ample prilejuite de reînhumarea lui Imre Nagy, „poate fi considerată În Ungaria ca un moment de vîrf În procesul destrămării orînduirii socialiste” (raportul ambasadorului român la Budapesta din 17 iunie). În Cehia și Bulgaria, transformările au Început mai tîrziu (o explicație susținută de numeroși cercetători stabilind o conexiune directă Între nivelul de teroare impus de regimul comunist asupra populației și momentul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
au creat În Ungaria o stare de confuzie și liberalism” (sublinierea ne aparține). „«Cercurile reformei» reprezintă, În fapt, o deviere de dreapta, care sub pretextul Înnoirii partidului, urmăresc lichidarea acestuia, și o dată cu el, desprinderea Ungariei din sistemul socialist și instaurarea orînduirii burgheze. Singura forță care ar fi În măsură să Întoarcă Ungaria de pe acest drum este armata” (p. 79). Toate aceste formațiuni, mai ales cele din Polonia, Ungaria, RDG și Cehia, au Încercat să formuleze doctrinar schimbările de necesitatea cărora erau
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
care devin, în timp, acceptabile fără ca agenții acestor instituții să conștientizeze ceea ce se întâmplă. Indivizii naivi, dar normali din punct de vedere moral, integrează aceste norme, lăsându-se ulterior influențate de către ele. Comportamentele violente care au la început cauze externe (orânduiri ierarhice) devin, sub influența acestor abateri, acte deliberate și personal alese. Indivizii nu participă la război pentru că sunt agresivi, ci pentru că li se ordonă și li se cere să o facă. În acest caz, războiul este cauza agresiunilor și nu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
care se supun canonului constrângător și deformat al vremii. Un canon ideologic dominat de maniheism, contrapunând artei burgheze, plină de păcate, arta îndrumată de „metoda realismului socialist”, care oferă „calea cea dreaptă”. Un artist adevărat are de pătimit într-o orânduire marcată de „lupta dintre cele două culturi”. De aceea - stăruie dogmatic V. - se cuvine ca el să ia atitudine împotriva „oficialității reacționare” (care inspiră „mânie” și „ură”), oferind viitorimii un „profil pilduitor de artist-cetățean”. Încercarea de sinteză intitulată Istoria teatrului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290460_a_291789]
-
din Isaia, prin care Israel era avertizat de judecata iminentă din cauza eșecului în a împlini dreptatea (Is 5,1-7). Parabola lui Isus i-a iritat pe mai marii preoților pentru că știau că parabola lui Isaia era îndreptată în special împotriva orânduirii templului. Putem nota această perspectivă în parafraza aramaică a lui Is 5, în interpretarea rabinică ulterioară și într-un sul de la Qumran (4Q500) ce datează din primul secol î.C. Era imposibil ca argumentul lui Isus să nu sară în
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
mașinal, cu o frazeologie găunoasă, previzibilă, cu sintagme prefabricate, cu efect sedativ, la "ascuțita critică antiburgheză și antimoșierească", la "combaterea liberalismului și a ciocoismului" etc. pentru că, de fapt, doar prin sublinierea revoltei care ar fi animat satira caragialiană împotriva "vechii orânduiri", opera lui putea fi "reconsiderată în lumina științei marxist-leniniste" și "restituită poporului ca îndreptar contra ideologiei burgheze"16. Pe acest considerent sunt trasate sarcini care vizau "dezmințirea falselor teorii despre gratuitatea râsului caragialian"17 și exploatarea sau fabricarea conținutului ideologic
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Isus? Cum ar trebui să-l interpretăm? Isus nu conferă împăratului (sau statului) aureola gratificării divine, dar îi recunoaște dreptul și-i invită pe supuși la obediență; în ambientul propriu, statul are semnificația de putere capabilă să garanteze ordinea, iar orânduirea lui este în avantajul tuturor (economie, siguranță); indicând prioritatea datoriei față de Dumnezeu, Isus manifestă o rezervă față de puterea civilă: aceasta din urmă nu trebuie să violeze cinstea datorată lui Dumnezeu, nici să-i contrasteze poruncile; Isus nu afirmă că statul
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
el falsifică de fapt realitatea sub presiunea ideologiei pe care se simțea obligat să o ilustreze. Astfel, în majoritatea romanelor lui țăranii participă cu entuziasm la procesul colectivizării, iar aceia care într-o primă fază se arată sceptici cu privire la noua orânduire sunt aduși pe calea cea bună de activiștii de partid care funcționează pentru colectivitate ca niște repere morale. Conflictul schematic și deformator, prezentarea maniheistă a unor situații fac ca orice text confecționat în felul acesta să devină previzibil, mai ales
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287637_a_288966]
-
mari. În lucrarea sa există foarte multe elemente realizate, care pot și trebuie să fie dezvoltate. Este suficient să ne aducem aminte de capitolul Spre socialism, în care ritmul dinamic al versurilor sugerează imaginea impresionantă a înaintării patriei noastre către orânduirea fericirii depline: Mașina aleargă nebună. Cu țipătul viu și fierbinte De-i vifor sau vremea e bună Noi mergem mereu înainte.” Horea nu mai este singur de Nina Cassian îi oferă lui Paul Georgescu 19 ocazia de a descoperi o
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fiecare acțiune, de fiecare vorbă a lor. Pentru public, în general, spectacolul are o mare însemnătate și datoria teatrelor care îl reprezintă este de a efectua în măsura posibilităților și turnee pentru populația de la sate. Crângul de călini arată superioritatea orânduirii colhoznice, viața minunată a colhoznicilor sovietici, înaltul lor nivel de trai”. În 1952 problemele dramaturgiei sunt la ordinea zilei în presă. În iulie are loc Plenara Uniunii Scriitorilor consacrată dramaturgiei. În avanpremiera consfătuirii, Contemporanul reproduce după Pravda un material privind
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
apare firească. Problema tipicului - zice tovarășul Malencov - este întotdeauna o problemă politică». Arta în general este o problemă politică strâns legată de construcția statului socialist. Întâi de toate producerea frumosului este cerută de popor ca o necesitate rezultată din noua orânduire socialistă care cere «asigurarea satisfacerii maximale a nevoilor materiale și culturale mereu crescânde ale societății (...)». Literatura realist-socialistă evocă anticipat imaginea lumii de mâine, servind ca plan de construcție, înfățișează pe omul nou, socialist, cu entuziasmul, viziunea sa de viață și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Este necesar de a preciza că, așa cum ne arată marxism-leninismul, nu există categorii sociale eterne; desigur că nu poate fi vorba de o contradicție între caracterul istoric al unui tip literar și valabilitatea lui de-a lungul a mai multor orânduiri sociale, în sfârșit că noțiunea de «fond omenesc stabil» folosită de acad. G. Călinescu, trebuie precizată în așa fel, încât să se prevină orice interpretare idealistă de felul concepției despre eternitatea trăsăturilor moralei omului”. „Dezbaterea asupra problemei tipicului - începe G.
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]