161,978 matches
-
copertă neagră celofanata, impune respect și, mai mult decât atât, îl introduce pe cititor în atmosfera unei poezii grave și elevate. "Ediția definitivă" este și o ediție retrospectivă, în sensul propriu al cuvântului. Poeta și-a dispus textele într-o ordine cronologică inversă, creând o puternică impresie că privește în urmă. Volumul debutează cu o suită de Fugi postmoderne - "versuri din periodice, nepublicate până acum în volum". Ele constituie un prezent al creației poetice de care autoarea încă nu s-a
Poezia dată la maximum by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18098_a_19423]
-
de a forma gustul, înainte de toate, pentru o generatie tînără care, cu răbdare, poate pași în lumea fascinantă a textelor dramatice fundamentale, a ludicului, a esențelor și aparentelor, o lume care capătă viața, se întrupează din artă actorului. În această ordine de idei am urmărit demersul artistic al Teatrului Național de Televiziune și am observat o îndeplinire doar pe jumătate a frumoaselor intenții. Mai exact, am revăzut O batistă în Dunăre de D.R.Popescu, în regia lui Ion Cojar la Teatrul
Călcîiul lui Ahile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18120_a_19445]
-
mai bună funcționare a blocului ideolgoic, confruntat cu împrejurări ce pretindeau fine devieri ale acului. Convenția era că atrocea lupta din sânul Puterii, pentru cazarea în supremație, să nu atingă niciodată sacralitatea partidului - și aceasta printr-un riguros cuvânt de ordine. Pe anumite porțiuni de timp, populația o ducea cumva mai bine, bunuri materiale mult poftite și de mare rărițate apăreau brusc pe piață, șurubul se descleșta în artă, se vorbea de liberalizare, termen întotdeauna respins de Autoritate. Pe drept cuvânt
Scurtă privire peste umăr by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18113_a_19438]
-
lîngă venerabilul jubilar, căci abia mă depărtam și el și trimetea după mine de mă chema "Șezi - zicea el - lîngă mine, că mult, văd eu, aice pe astă lume, nu ne-om vedea". Băbuca se-nvîrtea, ba prin odăi și da ordine la servitori, să umble cu vin, prăjituri și cafele pe la oaspeți și să ieie sama ca să nu treacă pre mine, ba pen cuhne, ba pe la credens, de punea farfuriile și celelalte tacîmuri de masă în ordine, nu ca o jubiliară
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
prin odăi și da ordine la servitori, să umble cu vin, prăjituri și cafele pe la oaspeți și să ieie sama ca să nu treacă pre mine, ba pen cuhne, ba pe la credens, de punea farfuriile și celelalte tacîmuri de masă în ordine, nu ca o jubiliară, ci ca o gospodină ce are musafiri. Se-nțelege că slabă, cu capul tot plecat, căci gîrbovită de bătrînețe, dară cu fața plăcută și veselă. Tare venerabilă o face părul încă destul de bogat, dară alb ca
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
să spun, repetăndu-mă, că nu avem an față un exercitiu demonetizat, posibil pe timpul Junimii, gruparea ce opunea golului spiritual voința de construcție. Cred că lucrurile cele mai grave au nevoie de atari exemple de complementaritate unită cu ănalta viziune a ordinii artistice. A realizării interioare deschisă către simpatii ce devin simbolice.
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
de cea din România � cu excepția unor termeni tehnici împrumutați din rusă, chiar și pe aceștia, însă, inițiativele actuale de unificare terminologica tinzînd să-i elimine. Mai multe referiri la română apar și în articolul despre daco-tracă (Daco-Thracian) - care preferă această ordine a elementelor denumirii compuse -, ca și în cel despre limba români (autor: W. Greller). Folosind un limbaj accesibil și nespecialistilor și oferind o bibliografie fundamentală minimala, articolele enciclopediei par să-și fi propus să se adreseze unui public destul de larg
Limbile Europei by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/17447_a_18772]
-
în discuție reușește să scuture multe dintre prejudecățile, inerțiile și complexele care țin de provincialism și de o anumită mentalitate tribala, oferind o "radiografie" justă a spațiului arhitectonic românesc. Spațiul, si mai ales modul în care este organizat, ideea de ordine, de limita, de putere pe care acesta o implică, pot fi (și au fost puse de nenumărate ori) în legătură cu căutarea identității, cu nevoia de centru, de sprijin, de adăpost. Mai mult poate decât literatura, arhitectura că arta, poate oferi cele
De la homo europaeus la homo ludens by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17445_a_18770]
-
Mircea Mihăieș Alertat, speriat, înspăimântat (în această ordine, pe masura ce-l parcurgeam) de rezultatul recentelui sondaj CURS, dar îngrozit de-a binelea de realitatea în care trăim, m-am întrebat ce-ar trebui să facă, în această clipă, intelighenția românească. Privită retrospectiv, activitatea "intelectualilor publici" poate fi descrisă drept
Trepãduscheala by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17440_a_18765]
-
un laborios montaj de citate, viața literară de atunci. Cel mai recent volum al său, intitulat Literatura în totalitarism, se referă la anii 1957-1958. Sunt anii în care partidul comunist, prin ideologii săi de serviciu, îi cheamă din nou la ordine pe scriitori, după ce, derutat de moartea lui Stalin, le lașase o anumita libertate. Între timp, însă, avusese loc - în 1956 - revoltă anticomunista din Ungaria, care, ca o parabolă a istoriei, îi dăduse de gândit lui Dej și îl făcuse mai
CIMITIRUL VESEL AL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17442_a_18767]
-
de George Constantin. Cantitativ vorbind, ele reprezintă doar o mică parte din marea opera. Dar, văzînd filmul, chiar și cineva care nu l-a văzut niciodată pe George Constantin jucînd poate înțelege cum era... O serie de martori prestigioși (în ordinea intrării în scenă: Victor Rebengiuc, Vlad Mugur, Ștefan Iordache, Radu Penciulescu, Florian Pittis, Horațiu Mălăele, Leopoldina Bălănuța, Fănus Neagu, Nicolae Manolescu, Sorana Coroamă-Stanca, Lucian Giurghescu, Liliana Tomescu, Alexandru Dabija, Lucian Pintilie, Liviu Ciulei) încearcă să explice cum și de ce era
Dinastia Constantinilor by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17453_a_18778]
-
se încorporează în text, Sorin Dumitrescu afirmă inplicit că individualitatea artistică se resoarbe în transparență sursei și că gestul individual este deplin doar dacă el se gaseste la capătul unei mecanici divine. Citită în această cheie doctrinara și privită în ordinea ei interioară de o coerentă impecabila, expoziția Rudenie și patrimoniu este unul dintre cele mai importante evenimente culturale din ultima vreme. an al doilea și în ultimul rînd, expoziția se individualizează prin discursul muzeografic și prin structurarea ei propriu-zisă. Pot
Transcendentă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17471_a_18796]
-
bucăți: Vârstă de aur, Copilăria, Cafiră, Coborâre an iad, Ars amandi, Problema sexuală, Stenoheria majoră, Paella, Secretul, Un om an loc. Cheia, Pe Victoriei, Proprietatea și posesiunea, Viața de provincie, Nexus, O seară de lieduri, Graal. Apar unele inversări an ordinea titlurilor, altele noi (an parte, pierdute pe drum) și de jur ămprejur coloane de cifre, numărători ănfrigurate ale paginilor, ca - an concluzie - să explodeze exasperarea: "565+150 inutile anul asta! anul trecut, 760! din care 300 inutile. Prea multă muncă
Cu documentele pe masă by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17469_a_18794]
-
lui șanț superioare, soarta regelui e pecetluita. Cel mai bine ar fi că destinul să se ămplinească de la sine, dar destinul trebuie din când an când ămpins de la spate. an această versiune scenica, acțiunea soților criminali nu clintește morală, ci ordinea. Odată, Macbeth "a fost crezut de toți om de onoare", acum "n-ai să găsești un demon mai hârsit an rele că Macbeth". Cand urmașul legiuit la tron, Malcom, ași sondează poftele, crede despre sine că ar putea fi, fără
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
Mult mai complicată, Serenada "Haffner" rar interpretată an totalitatea celor 8 părți, depășește an rafinamente de scriitura caracterul ei circumstanțial, cu toate ca Mozart nu s-a dezbrăcat anca de cutumele cumva obligate. Repetiții multe, da; dar și surprize. De aici pivotul ordinii pe care o manevrează Horia Andreescu, mozartian prin vocație și dedicație. Este clar ansa, orchestră de cameră Radio nu are instrumentele care să sune așa cum muzicienii ănteleg că trebuie să cânte. an altă ordine de idei, succesul tinerei pianiste japoneze
Începutul by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17504_a_18829]
-
dar și surprize. De aici pivotul ordinii pe care o manevrează Horia Andreescu, mozartian prin vocație și dedicație. Este clar ansa, orchestră de cameră Radio nu are instrumentele care să sune așa cum muzicienii ănteleg că trebuie să cânte. an altă ordine de idei, succesul tinerei pianiste japoneze Hiroko Sakagami an unicul concert de Mozart ănscris an "Memorialul" Dinu Lipatti atestă o realitate considerabil modificată, acum an preajma anului 2000 - față de jumătatea veacului. Accesul muzicienilor asiatici (japonezi, ăn primul rând) la stilemele
Începutul by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17504_a_18829]
-
acesta li se adresa cu ușurință în limba lor maternă, dacă era cazul. Când m-am apropiat mi-a făcut un semn să se scuze că trebuie să-l aștept, iar eu i-am făcut semn că totul e în ordine. Am ascultat cu uimire cât de bine se exprima în limba rusă, povestind unui tânăr student, vizita sa la Moscova. Tânărul era fermecat. Între timp răsfoiam „Dicționarul”, de fapt o lucrare lingvistico-filozofică, de o erudiție fantastică, care prezenta modul în
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
nenorocitei populații a României. Ce altceva să înțeleagă cetățeanul din preferință constantă și nerușinata pentru întărirea organelor eminamente represive? Bine hrăniți, bine echipați, odihniți și violenți, nu i-am vazut la treabă decât asmuțiți pe demonstranți și apărând o putreda "ordine constituțională" și un inexistent "stat de drept". Lenevind prin birourile de circa, jucându-se cu bulanele flexibile pe spinarea cine stie cărui găinar căzut în plasă, ori contribuind - cum s-a întâmplat recent la Timișoara - la avortul în arestul poliției
Disperarea "Playboy" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17494_a_18819]
-
opinia publică. Oricum, pe stadioane se aud slogane absolut reprobabile, scandate de tineri care formează nucleul așa-numitelor galerii. Galerii de care, e adevărat, cetățenii obișnuiți de toate vârstele se feresc. Din nefericire se feresc de aceste galerii și reprezentanții ordinii publice, care an zilele de meci par complet dezinteresați de manifestările de stradă de dupa ale acestora. Manifestări care ajung până la terorizarea trecătorilor obișnuiți, care nu șanț rude cu președintele Constantinescu.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17507_a_18832]
-
minuțios în toate articulațiile sale, atelierul l-a preluat pe artist cu întregul sau caracter, cu toate obișnuințele și cu deplină lui personalitate. Vorbind despre locuința, George Călinescu spunea că ea este extensia celui care o locuiește, obiectivarea omului în ordine peisagistica și că nu este deplină cunoașterea cuiva în afara evaluării spațiului pe care acesta și l-a conceput. Cu atît mai mult atelierul, ca spațiu destinat unei funcții ieșite din comun, unui ceremonial plin de mistere pentru omul de afară
Atelierul fără Artist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17540_a_18865]
-
privilegiat care trăiește asemenea unui organism viu. El poate fi primitor sau circumspect, locvace sau tăcut, animat de neobosite bucurii ludice ori, din contră, îngîndurat și posac. Extravaganța, agitația baroca sau stridenta expresionista pot fi și ele des întîlnite, după cum ordinea desăvîrșită, hieratismul și atmosfera aseptica se regăsesc de asemenea în configurația să. Spațiul pe care Ion Dumitriu și l-a compus cu multă grijă, căruia i-a dat forma unui adevărat univers, nu seamănă cu nici un altul și nici nu
Atelierul fără Artist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17540_a_18865]
-
Consiliul Suprem de Apărare a Țării pentru a domoli "infracționalitatea măruntă" (frumoasă sintagma!). Asta e treaba primăriilor și eventual a prefecturilor. Să luăm de pildă cazul d-lui primar Viorel Lis. De cîte ori a chemat acest primar poliția la ordine? De cîte ori i-a întrebat ce mai fac pe șefii gardienilor publici? De cîte ori a controlat tiptil activitatea nocturnă a poliției? De cea din timpul zilei nu mai vorbesc. De cîte ori s-a dus domnia-sa prin
Mica infractiune si VIP-urile locale by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17528_a_18853]
-
Mircea Iorgulescu S-A acceptat, cu un fatalism ce și-a tras bine pe chip mască lucidității implacabile, că tranziția implică pierderi. Pierderi în ordine economică, socială, culturală, chiar morală; dar nu s-a spus decît arareori pierderi, preferîndu-se, si nu fără temei, termenul, aparent mai tehnic, de sacrificii. Chiar dacă involuntara, cum probabil a fost în majoritatea cazurilor, aceasta substituire nu e totuși inocentă. Dacă
Spiritul critic fată cu tranzitia by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17531_a_18856]
-
forță. Șansă transformării autonomiei în independența a fost însă ratată. Eliberarea de comunism a avut un efect neașteptat: elitele intelectuale au devenit partizane, libertatea de gîndire s-a prefăcut în militantism propagandistic, discernămîntul a fost surclasat de adeziuni oportuniste în ordine politică și conformiste în ordine intelectuală. Departe de a fi stupida, înapoiata, "bolnavă de comunism", societatea și-a pierdut încrederea în cei pînă atunci atît de prețuiți, și-a retras interesul în ei, i-a marginalizat. Cum să crezi, cum
Spiritul critic fată cu tranzitia by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17531_a_18856]
-
independența a fost însă ratată. Eliberarea de comunism a avut un efect neașteptat: elitele intelectuale au devenit partizane, libertatea de gîndire s-a prefăcut în militantism propagandistic, discernămîntul a fost surclasat de adeziuni oportuniste în ordine politică și conformiste în ordine intelectuală. Departe de a fi stupida, înapoiata, "bolnavă de comunism", societatea și-a pierdut încrederea în cei pînă atunci atît de prețuiți, și-a retras interesul în ei, i-a marginalizat. Cum să crezi, cum să mai crezi în cineva
Spiritul critic fată cu tranzitia by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17531_a_18856]