2,568 matches
-
k j ijij k j k j ijj rang (5.53) 3. o anumită medie specială: ∑ ∑∑ = == − −⎟⎟⎠ ⎞ ⎜⎜⎝ ⎛ = k j j k j j k j j mk mm M 1 1 2 2 1 ).1( (5.54) 4. fiabilitatea medie a ordonării unice: 22 22 .).1( rangl lrang l ssM ss r − −= (5.55) 5. fiabilitatea aprecierii fiecărui factor: lj lj j rm rm r ).1(1 . −+= (5.56) 6. aprecierea rangului mediu precizat: jjjijprecizatj armaa .) 1.( +−= (5.57) Pentru exemplul considerat
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
61-10) = 8,34; 2 rangs = (1855,1-4,95×302)/(10-1) = 40,02; M = (612-379)/10-1 )×61 = 6,09; lr = (40,02-8,34)/40,02×8,34×(6,09-1) = 0,019. În ultimele două rânduri din tabelul 5.21 se prezintă ordonările pentru rangurile medii inițiale ja și precizate precizatja . În cazul prezentat se constată că ordonările coincid. Astfel, omiterea de către specialiști a rangurilor pentru unii factori n-a influențat asupra rezultatelor definitive ale ordonării. Creativitate și progres tehnic 210 5.3
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
61 = 6,09; lr = (40,02-8,34)/40,02×8,34×(6,09-1) = 0,019. În ultimele două rânduri din tabelul 5.21 se prezintă ordonările pentru rangurile medii inițiale ja și precizate precizatja . În cazul prezentat se constată că ordonările coincid. Astfel, omiterea de către specialiști a rangurilor pentru unii factori n-a influențat asupra rezultatelor definitive ale ordonării. Creativitate și progres tehnic 210 5.3.5. Alegerea variabilelor independente (ordonarea apriorică a lor prin metoda balanței aleatoare) Problema alegerii factorilor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
rânduri din tabelul 5.21 se prezintă ordonările pentru rangurile medii inițiale ja și precizate precizatja . În cazul prezentat se constată că ordonările coincid. Astfel, omiterea de către specialiști a rangurilor pentru unii factori n-a influențat asupra rezultatelor definitive ale ordonării. Creativitate și progres tehnic 210 5.3.5. Alegerea variabilelor independente (ordonarea apriorică a lor prin metoda balanței aleatoare) Problema alegerii factorilor cu influență puternică, precede, de regulă, rezolvarea altor probleme, de exemplu - optimizarea. Din această cauză, condiția principală față de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ja și precizate precizatja . În cazul prezentat se constată că ordonările coincid. Astfel, omiterea de către specialiști a rangurilor pentru unii factori n-a influențat asupra rezultatelor definitive ale ordonării. Creativitate și progres tehnic 210 5.3.5. Alegerea variabilelor independente (ordonarea apriorică a lor prin metoda balanței aleatoare) Problema alegerii factorilor cu influență puternică, precede, de regulă, rezolvarea altor probleme, de exemplu - optimizarea. Din această cauză, condiția principală față de orice planuri de experimente la alegerea (ceea ce este echivalent cu „cernerea”) factorilor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
dispersie remanentă scade În mod continuu, până ce nu devine comensurabilă cu dispersia experienței. Ca urmare acestei cerneri se obține aprecierea cantitativă a contribuției și modelul matematic al procesului, care George-Ștefan COMAN 209 Apoi se calculează: 1. dispersia medie În intervalul ordonărilor fiecărui factor: km aaa s k j j m i k j ijij m i k j ij l − − = ∑ ∑∑∑∑ = = == = 1 1 11 1 2 2 (5.52) 2. dispersia pentru rangurile medii ale tuturor factorilor: 1 1 11 12 − −⎟⎟⎠ ⎞ ⎜⎜⎝ ⎛ = ∑∑∑ ∑ = == = k
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
k j ijij k j k j ijj rang (5.53) 3. o anumită medie specială: ∑ ∑∑ = == − −⎟⎟⎠ ⎞ ⎜⎜⎝ ⎛ = k j j k j j k j j mk mm M 1 1 2 2 1 ).1( (5.54) 4. fiabilitatea medie a ordonării unice: 22 22 .).1( rangl lrang l ssM ss r − −= (5.55) 5. fiabilitatea aprecierii fiecărui factor: lj lj j rm rm r ).1(1 . −+= (5.56) 6. aprecierea rangului mediu precizat: jjjijprecizatj armaa .) 1.( +−= (5.57) Pentru exemplul considerat
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
61-10) = 8,34; 2 rangs = (1855,1-4,95×302)/(10-1) = 40,02; M = (612-379)/10-1 )×61 = 6,09; lr = (40,02-8,34)/40,02×8,34×(6,09-1) = 0,019. În ultimele două rânduri din tabelul 5.21 se prezintă ordonările pentru rangurile medii inițiale ja și precizate precizatja . În cazul prezentat se constată că ordonările coincid. Astfel, omiterea de către specialiști a rangurilor pentru unii factori n-a influențat asupra rezultatelor definitive ale ordonării. Creativitate și progres tehnic 210 5.3
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
61 = 6,09; lr = (40,02-8,34)/40,02×8,34×(6,09-1) = 0,019. În ultimele două rânduri din tabelul 5.21 se prezintă ordonările pentru rangurile medii inițiale ja și precizate precizatja . În cazul prezentat se constată că ordonările coincid. Astfel, omiterea de către specialiști a rangurilor pentru unii factori n-a influențat asupra rezultatelor definitive ale ordonării. Creativitate și progres tehnic 210 5.3.5. Alegerea variabilelor independente (ordonarea apriorică a lor prin metoda balanței aleatoare) Problema alegerii factorilor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
rânduri din tabelul 5.21 se prezintă ordonările pentru rangurile medii inițiale ja și precizate precizatja . În cazul prezentat se constată că ordonările coincid. Astfel, omiterea de către specialiști a rangurilor pentru unii factori n-a influențat asupra rezultatelor definitive ale ordonării. Creativitate și progres tehnic 210 5.3.5. Alegerea variabilelor independente (ordonarea apriorică a lor prin metoda balanței aleatoare) Problema alegerii factorilor cu influență puternică, precede, de regulă, rezolvarea altor probleme, de exemplu - optimizarea. Din această cauză, condiția principală față de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ja și precizate precizatja . În cazul prezentat se constată că ordonările coincid. Astfel, omiterea de către specialiști a rangurilor pentru unii factori n-a influențat asupra rezultatelor definitive ale ordonării. Creativitate și progres tehnic 210 5.3.5. Alegerea variabilelor independente (ordonarea apriorică a lor prin metoda balanței aleatoare) Problema alegerii factorilor cu influență puternică, precede, de regulă, rezolvarea altor probleme, de exemplu - optimizarea. Din această cauză, condiția principală față de orice planuri de experimente la alegerea (ceea ce este echivalent cu „cernerea”) factorilor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
în volumul Who’s Who în the World, Chicago - UȘA, 5th edition 1980-1981, iar ]n octombrie 1979 pentru Who’s Who în Western Europe- Commemorative Edition, Cambridge - Anglia. Bun pedagog, avea un talent înnăscut al explicațiilor clare, al sistematizării și ordonării logice, al elegantei matematice. Nu renunță niciodată la exigenta. Îl caracterizau ordinea, disciplina, munca asidua, logică, claritatea, sistematizarea, rigurozitatea, punctualitatea și cinstea. Era educat, manierat, discret, condițional, sensibil, sentimental, generos. Cei care l-au cunoscut și apreciat îi păstrează o
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
în mare parte incompletitudinii cunoștințelor. Așa se explică de ce adolescenții sunt foarte interesați de cum se poate ajunge la predicții, cum pot fi cunoscute regulile care guvernează și impulsionează lumea și viața, ca și cum ei înșiși ar trece printr- un proces de ordonare a lumii fizice pentru a o înțelege și stăpâni. Fetele mai mature și mai sârguincioase nu pot depăși dezvoltarea intelectuală a băieților. Ele sunt mai bune la materiile care implică exprimări verbale complexe (materiile umaniste), în timp ce băieții sunt mai buni
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
rame” care semnifică cu totul altceva. Fiecare limbă construiește fraze într-un număr infinit prin combinarea diferită a cuvintelor după regulile sintaxei. Perspectiva psiholingvistică ne conferă modele fundamentale de care se servește dezvoltarea ontogenetică, dar elementul esențial care produce organizarea, ordonarea, structurarea, clasificarea sau categorializarea îl constituie funcția simiogenetică și Tatiana Slama-Cazacu - conchide că „limbajul copilului se organizează, se ordonează prin ierarhizare și se integrează sistematic sub toate aspectele: lexical, gramatical, stilistic, prin funcția fundamental semantică” (176). Constituirea modelelor fundamentale este
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mediației verbale și deci a activității intelectuale care se semnalează încă din prima etapă a copilăriei printr-un deficit aparent și transitoriu. Cercetarea efectuată ne ajută să apreciem în ce măsură practica limbajului influențează activitățile de rezolvare a problemelor de clasificare, de ordonare, mecanismele piagetiene ale proceselor de cunoaștere și inteligență. Ele se sprijină pe gruparea caracterului comun la stimul, descoperirea de relații între elementele situației și pun deci în joc o activitate de analiză și organizare care este deja prezentă în sarcinile
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
bine la copii rhinolalici comparativ cu cei normali (este de altfel o probă neverbală). În rezumat noi relevăm atât pentru înțelegere cât și pentru realizare, răspunsuri care denotă dificultăți de exprimare lingvistică la grupul de subiecți rhinolalici, de organizare și ordonare, precum și de sesizare a ideii care se degajă din imagine la grupul de subiecți cu despicături asociate cu debilitate mintală. Observațiile și constatările pe care le-am făcut asupra acestor categorii de subiecți, permit sintetizarea rezultatelor obținute în tabelul 13
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
urmări o modalitate holistică de a percepe știința și prin aceasta de a realiza o imagine unitară a lumii. Știința normală, reprezentată de paradigmă, este o imagine asupra lumii de la un moment dat. Orice construcție în interiorul său se realizează prin ordonarea imaginilor reprezentate de teorii. Prin aceasta se ridică din nou problema raționalității dintr-o perspectivă nouă. Dezvoltarea științei sub forma unui puzzle reconfigurează știința normală. Discursul științific nu urmărește doar o ordine logică interioară ci depășește limita logicității cunoscute până
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
simple. Cea de-a patra figură este alcătuită din trei cercuri concentrice mobile determinând posibilitățile de combinare. Acestea reprezintă realități a căror cunoaștere este posibilă doar prin ars magna. Astfel arta combinatorică combină tradiția aristotelică cu viziunea unor mecanisme de ordonare a acestora. Prin acest mecanism s-a dezvoltat o lume a combinărilor a cărui rezultat este o lume pur rațională, un pas spre realizarea unei relații între realitate și creație mentală ca subiect al logicii. Pornind de la tradițiile descrise, perioada
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
introduce ideea de certitudine și de a identifica universul existent ca haos. Lumea cunoașterii era o lume a dezordinii și pentru a o purifica și ordona este folosit dubito-ul. Gestul dubito-ului nu trebuie privit ca negativ, de distrugere ci de ordonare a lumii, trecând prin sine elementele îndoielnice care în această primă fază erau reprezentate de totul existenței. Înainte de intervenția dubito-ului lumea științei era în haos. Acesta ca formă a cogito-ului ordonează lumea prin intervenția sa sub forma creației ad nihilo
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în haos. Acesta ca formă a cogito-ului ordonează lumea prin intervenția sa sub forma creației ad nihilo. Cenzura este reprezentată de o formă a Dubito-ului cu scopul de a "dărâma" lumea existentă. Rolul său nu este al deconstrucției, ci al ordonării lumii în lucruri certe sau incerte. Îndoiala metodică reprezintă modalitatea prin care va fi ordonat cosmosul: "prin urmare că toate trebuie, odată în viață, de-a binelea dărâmate, spre a începe munca din nou, de la temelii, în cazul că năzuiesc
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
odată în viață, de-a binelea dărâmate, spre a începe munca din nou, de la temelii, în cazul că năzuiesc a statornici un lucru sigur și care să rămână"109. Îndoiala se manifestă ca metodă, dar și ca formă a Cogito-ului. Ordonarea ce urmează va fi realizată prin spectrul îndoielii. Îndoiala pentru Descartes capătă un statut ontologic și se manifestă pe mai multe planuri. Din punct de vedere științific îndoiala este metoda care ne poate apropia de certitudine eliminând lucrurile incerte din
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
înlocuit cu Dubito-ul din meditații și creația devine cenzură. Putem vorbi despre o creație inversată ca negare a lumii existente. Dar cum lumea existentă era o lume a haosului, rolul cenzurii, chiar dacă în aparență este negativ, devine pozitiv, creator prin ordonarea cosmosului. Următoarea etapă a creației constă în separarea luminii de întuneric, iar în cazul lui Descartes a certitudinii de eroare. Aceasta se realizează sub patronajul îndoielii. Lumina divină nu este considerată ca fiind lumină cosmică ce are ca sursă "luminătorii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
până atunci și implicit la o reorganizare a tuturor cunoștințelor. Clasificarea lui Bacon face trecerea spre știința modernă prin enunțarea existenței și dezvoltarea unor entități teoretice și practice independente unele de altele. Dar această clasificare nu se realizează în sensul ordonării unor științe deja existente, ci în spiritul organizării cunoștințelor într-o nouă structură. Aceasta se realizează în spiritul credinței într-o imagine unitară a cunoașterii. Astfel el folosește în loc de distributio, cuvânt folosit în mod obișnuit în astfel de clasificări, termenul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Meditația întâi și a doua) Primele două meditații reprezintă trecerea de la cenzura metafizică la reconstrucția ei. Prima dintre zilele de meditație realizează o separare radicală între existența adevărului și cea a falsului, între lumea haotică a dezordinilor din cunoaștere de dinaintea ordonării noului univers. Haosul se manifestă la nivelul cunoașterii prin incertitudine, prin imposibilitatea deosebirii celor adevărate de fals, completate de dihotomia adevăr-fals. Deschiderea realizată primei meditații subliniază incertitudinea cunoașterii și nevoii de cenzură 141. Starea inițială este haotică (o formă a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Reproșul pe care i-l aduce Bertrand Russel (History of Western Philosophy, Alen & Unwin, Londra, 1965, p. 529), cum că metoda inductivă pe care o propune este greșită pentru că nu pune accentul pe ipoteze, ci încearcă să le realizeze prin ordonarea datelor, nu ține seama de contextul de ansamblu. Metoda ce trebuia dezvoltată pornea de la zero astfel că, această construcție de ipoteze trebuie să se realizeze dincolo de un conținut ideatic trecut, doar pe ceea ce era cunoscut în mod direct prin experiment
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]