3,686 matches
-
care bătrânii sunt loviți ... în public. Dar ce se întâmplă în casele, în curțile lor, ne putem lesne imagina - o stare de animalitate în care orice este posibil. De altfel, mass‐media ne pune zilnic la dispoziție tot felul de orori, cu victime omenești, cu abominabile crime. În fața unei agresivități animalice nu poți să nu te întrebi: ce se întâmplă cu noi, cu poporul acesta din care facem parte? De unde atâta imoralitate, atâta bestialitate? Sigur, sărăcia este o cauză ‐ principala cauză
Mama. In: OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
remușcare?) din ochii acesteia, dar apoi s-a corectat repede. Pentru ea nu avea nici o importanță. Ea își iubea soțul. Soțul ei o iubea pe ea. Știa că mariajul Cerkasovilor însemna doar păstrarea aparențelor și că se perpetua doar din pricina oroarei lor comune de scandal. Ce mai conta ce anume credea Irina Cerkasova despre Vultur-în-Zbor sau el despre ea? Elfrida a fost într-o dispoziție neobișnuit de proastă cât a ținut drumul către casă. Vultur-în-Zbor s-a simțit aproape la fel de epuizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Vuietul. A fost vuietul. Cumva, vuietul trebuie să fi fost. Din cauză că ținusem Trandafirul atât de aproape și atât de mult timp. Mă întreb de ce Grimus nu era afectat... Vuietul îmi umplea capul cu forme și imagini, cu monștri și spaime. Orori. Orori. Am încercat să scap dar nu exista scăpare. Erau înăuntru. Halucinații? Nu, erau prea reale. Puteau să provoace durere. Nu, nu voi descrie scenele infernale pe care le vedeam și le simțeam, hăurile în care mă prăbușeam. Era ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
A fost vuietul. Cumva, vuietul trebuie să fi fost. Din cauză că ținusem Trandafirul atât de aproape și atât de mult timp. Mă întreb de ce Grimus nu era afectat... Vuietul îmi umplea capul cu forme și imagini, cu monștri și spaime. Orori. Orori. Am încercat să scap dar nu exista scăpare. Erau înăuntru. Halucinații? Nu, erau prea reale. Puteau să provoace durere. Nu, nu voi descrie scenele infernale pe care le vedeam și le simțeam, hăurile în care mă prăbușeam. Era ca și cum din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
probabil căte va rupe filă cu filă sau te va arunca deoparte, așa cum a făcut și cu mine. Acesta e viitorul tău. Asta m-ar putea ajuta să-mi uit trecutul. M-ar putea ajuta să uit orașul K și ororile care mi-au pârjolit mintea. Tu vei fi modul meu de sacrificare a sinelui. Marea dragoste nu are prieteni. Distrugătoarei tale îi voi spune un ultim cuvânt. în acel trecut bun de aruncat la gunoi a existat un moment când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
achiziții. Conform politicii adoptate de Mowbray Steiner de a-i susține pe tinerii artiști britanici, am comandat această lucrare, Planeta plutitoare, domnișoarei Sam Jones. Domnișoara Jones se află aici în această seară și cu toții credem că merită aplauzele noastre. Spre oroarea mea, David Stronge a continuat să înainteze de-a lungul camerei și m-a luat de talie. Mi-am ridicat capul. Toate privirile erau îndreptate către mine politicos și un ropot de aplauze le însoțea. David Stronge era deja transpirat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
cunoaștem mai bine. Aș vrea să beau ceva mai întâi, am spus cu hotărâre. Urma să fiu târâtă printr-o petrecere școlărească New Age, și cu o cutie de bere în mână mi-ar fi fost mai ușor să îndur oroarea. Bineînțeles, ceai sau suc? zise Alice entuziast. M-am uitat în gol la ea. —Ei bine, mă gândeam mai degrabă la... Sunt și o grămadă de băuturi energizante, m-a întrerupt Tom. — ...o bere, am terminat accentuând cuvântul. —Vai, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
un pic cam mult. Se întâmplă tot timpul. Ce naiba a luat? a explodat Marcus Samson. Parcă ar fi fost otrăvit. Pantofii lui James se loveau de podea, pradă convulsiilor. Și-a deschis gura pentru a voma și am văzut cu oroare că limba și buzele i se învinețeau. Dumnezeu știa când aveam să acostăm și să-l ducem la un spital. Pe măsură ce timpul trecea, era din ce în ce mai periculos pentru el. Dominic era lângă Sir Richard Fine, vorbind ceva despre o ambulanță. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
VÎrstnicul filosof vorbea cu o voce gravă și o dicție perfectă. Mă privi de sus pînă jos, cîntărindu-mă. — Dumneata o cauți pe Jacinta, dacă am auzit bine? Am Încuviințat, uluit dinaintea unor semne de viață inteligentă În acea văgăună de orori. — Pentru ce? — SÎnt nepotul ei. — Iar eu sînt marchizul de Matoimel. O paparudă de mincinos, asta ești dumneata. Spune-mi pentru ce o cauți, sau am s-o fac pe nebunul. Aici e ușor. Iar dacă ai de gînd să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
care Îi cobora pe pîntece și la care prietenul Fermín, În conferințele sale improvizate pe tema logisticii trupești, se referea ca la „drumeagul spre Jerez“. M-am uitat la ceas pentru a nu știu cîta oară și am constatat cu oroare că mai lipseau cîteva ore bune pînă cînd aveam s-o pot vedea - și atinge - din nou pe Bea. Am Încercat să pun În ordine chitanțele pe luna aceea, dar sunetul teancurilor de hîrtie Îmi amintea de foșnetul lenjeriei alunecînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
o lovitură brutală, care Înfipse lama În panou aproape pînă În plăsele. Fumero slobozi un urlet teribil de agonie. MÎna i se desfăcu Într-un spasm și revolverul Îi căzu la picioare. Carax Îi făcu vînt cu piciorul În Întuneric. Oroarea acelei scene se derulase prin fața ochilor mei În doar cîteva secunde. Mă simțeam paralizat, incapabil să acționez ori să articulez un singur gînd. Carax se uită spre mine și Își aținti privirea În a mea. Privindu-l, am izbutit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
În bibliotecă cu pistolul În sus. — Înapoi, avertiză el. Aruncă o privire rapidă spre Fumero, care se ridica anevoie, apoi se uită la noi, mai Întîi la mine și În cele din urmă la Carax. În acea privire am deslușit oroare și șovăială. — Am spus: Înapoi. Carax se opri și se retrase. Palacios ne privea cu răceală, Încercînd să elucideze cum să rezolve situația. Ochii lui se opriră asupra mea. — Tu du-te. Asta n-are de-a face cu tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
mă strivească. O mînă m-a susținut pe după ceafă și am văzut chipul lui Julián Carax aplecîndu-se peste mine. În viziunea mea, Carax apărea Întocmai cum mi-l imaginasem, de parcă flăcările nu i-ar fi devastat fața niciodată. Am deslușit oroarea din privirea lui, fără s-o pricep. Am văzut cum Îmi punea mîna pe piept și m-am Întrebat ce era lichidul acela aburind care Îi sclipea printre degete. Atunci am simțit focul acela teribil, ca un suflu de tăciuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Pe de altă parte, grotescul invadează spectatorul încă de la început și oricărui eveniment i se atașează o anumită semnificație neliniștitoare. Trebuie să luăm în discuție și factorii psihologici implicați în ceea ce am observat ca fiind răspunsul clasic la urât: experiența ororii (dezgustului, supărării) și a amuzamentului (încântării, bucuriei) în același timp; “râsul care moare în gât și devine o grimasă sau care este nuanțat cu o isterie moderată ori cu stânjeneală”. Credem că acesta este locul în care urâtul se întâlnește
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
sau care este nuanțat cu o isterie moderată ori cu stânjeneală”. Credem că acesta este locul în care urâtul se întâlnește cu grotescul, cu mențiunea că efectul ultimului asupra spectatorului este mai tulburător și neliniștitor. În timp ce este evident că sentimentele ororii și dezgustului sunt direct psihologice, nu același lucru îl putem spune despre implicațiile râsului la o glumă îngrozitoare. Răspunsul se află în încântarea de a vedea tabu-urile încălcate, în senzația unei eliberări momentane de inhibiții ca și în plăcerea
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
la o glumă îngrozitoare. Răspunsul se află în încântarea de a vedea tabu-urile încălcate, în senzația unei eliberări momentane de inhibiții ca și în plăcerea intelectuală la perceperea elementului comic. Dar vom proba de asemena o sadică plăcere a ororii, cruzimii și dezgustătorului. Adept al acestei ultime idei, criticul Mihail Bahtin consideră că urâtul și grotescul sunt categorii esențial fizice, referindu-se mereu la corp și la excesele acestuia și sărbătorindu-le într-o manieră neinhibată și veselă. Originar, termenii
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
artelor vizuale atunci este logic să vorbim despre natura lor accentuat fizică. Deși extensia lor la artele verbale a apărut de timpuriu, totuși cele două categorii au fost mai curând relaționate cu vizualul decât cu verbalul pur. Răspunsul psihologic la oroare este limitat de aprecierea laturii lor comice. Paradoxul lor ar putea fi formulat astfel: eliberează și creează anxietate simultan. Datorită impactului caracteristic al urâtului, șocului instantaneu pe care îl cauzează, urâtul este adesea utilizat ca o armă agresivă. Se găsește
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
ar putea să o traseze, atât de mult arta este în același timp transcendentă și naturală.” În seria de gravuri intitulată Dezastrele războiului (1818-1820), artistul este în ipostaza spectatorului înspăimântat de ceea ce “nu se poate privi”, al disperării, angoasei și ororilor, a căror penibilă motivație este ura - Nu se știe pentru ce!; Iată ce este mai rău - supliciilor, omorurilor, violurilor - Frumoasele vitejii asupra cadavrelor mutilate fără sens, al mulțimilor anonime cuprinse de o ciudată nebunie căci Ei nu cunosc drumul și
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
acestea , războiul - “cette boucherie héroique”(măcel eroic) - este luat peste picior. Oamenii fac literatură și muzică pe seama victimelor războiului; ei cântă înainte și după bătălii pentru gloria ucigașilor. Voltaire prezintă într-un text scurt, dar de un realism impresionant, nenumăratele orori ale războiului: “Aici bătrâni ciuruiți de gloanțe își priveau murind nevestele măcelărite, care își țineau copiii la pieptul sângerând; mai încolo fete spintecate își dădeau ultima suflare după ce au satisfăcut nevoile naturale ale câtorva eroi; altele pe jumătate arse implorau
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
Iată unde te poate duce indiscreția”, Își spuse medicul, ștergându-și cu palma umedă transpirația de pe tâmple. De jos râsul se transformă Într-un scrâșnet ce imita scârțâitul cretei pe tabla de sticlă. Noimann Își Încleștă dinții. Timpanele sale aveau oroare de acest sunet. Între timp, scârțâitul de cretă se transformă Într-un hârșâit de ferestrău. Era ca și cum cineva ar fi Încercat să taie o buturugă putredă cu o beschie subțire, extrem de elastică, ce vibra, scoțând sunete stridente la fiecare mișcare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
ori În timp ce se plimbau prin curte, foșnindu-și pașii printre frunzele căzute pe alee. Braic ocolea chiștoacele de la distanță, temându-se deopotrivă de apă și de foc. Fața lui era pe jumătate arsă, iar mâinile acoperite de cicatrici. Omul-paie avea oroare de singurătate și de oglinzi, care aveau proprietatea de a-l multiplica În mii și mii de exemplare, transformându-l Într-un stog de fân sau Într-un acoperiș strâmb, alunecat peste o parte din sprânceana dreaptă. Braic Îndrepta sprânceana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
fi confundat, la lumina lunii, cu un melc. Iată unde ajunsese Oliver pornind de la o prostie! Asupra lui căzuse Întrega vină și totuși mai erau În jur și alți vinovați. Idila lui Oliver sfârși Înainte de Începe; de atunci masterandul avea oroare și de sălcii plângătoare și de tot ce Însemna sexul opus. Dar, dacă stăm să ne gândim mai bine, Lawrence nu era la primul său eșec sentimental. Când fusese ceva mai tânăr, masterandul vorbise cu Iisus, rugându-l să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
epiderma sa sunară deșteptarea. Noimann se destinse. În sfîrșit, măcar pentru cîteva clipe, scăpase de obsesii... Orbecăind pe coridor, stomatologul Își mai aduse aminte că, Înainte de păianjeni, fusese bântuit de cuvinte de rebusuri și integrame, pe care avea, În general, oroare să le dezlege, iar când Îi vedea pe alții stând cu creionul În mână, concentrați asupra pătrățelelor, Îi apăreau pete albe În fața ochilor. Prefera, mai degrabă, să aibă de-a face cu ture, cu nebuni și cu pionii ce părăseau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
pot fi consumate? Vă izolați de teamă să nu observe prietenii și rudele?” Care prieteni, care rude? Noimann avea dantură sănătoasă. Nu asta era problema lui. De izolat, desigur, se izola. În perioadele când se sfârșea marșul. Atunci Îi era oroare de prieteni și de rude. Chiar și prezența sa devenea de nesuportat. Dar iată că singurătatea lui nu era chiar deplină. Îl vizitau tot felul de „figuri”. Cea mai bună dovadă e vizita piciorului... „Produsele adezive PROTEFIX rezolvă toate aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
el se prăbuși pe scaunul său. „Vedeți, efectul berii combinate cu coniac Alexandrion”, surâse acesta. Medicul Încercă să se ridice și el, dar păți același lucru. „La dumneavoastră alcoolul a ajuns mai sus”, surâse Satanovski. Și atunci Noimann văzu cu oroare că mâna În care ținea paharul se prăbușește pe masă, transformată și ea, la rândul ei, În cinci nouari. „Nouă e numărul dumneavoastră norocos”, spuse, foindu-se pe locul său, inginerul Edward. „Pe când al dumneavoastră-i șase”, replică pictorul, privindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]