2,477 matches
-
putea fi altceva decât „abaterea de la calea justă trasată de PCR”. De asemenea, Împuternicitul a pus problema ortografiei În mod greșit alături de controlul politic strict asupra a tot ce se scria și se spunea În acele timpuri deoarece, conform DEX, ortografia este „Un ansamblu de reguli care stabilesc scrierea corectă a unei limbi; aplicarea practică a acestor reguli”, nicidecum eliminarea cuvintelor nepotrivite cu doctrina unui partid. a.q. Băi, tovarășii rugbiști n-au voie să se refacă la mare! Caracterul amator
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cufunda În cristelnița cu cerneală. Apoi, bucurându-se de fiecare trăsătură a fiecărei litere curate (mai ales pentru că terminasem caietul anterior Într-o mizerie totală), gravam cu infinită grijă cuvântul Dictée, În timp ce Mademoiselle cotrobăia prin colecția ei de teste de ortografie după un pasaj solid, dificil. 5 Între timp decorul se schimbă. Copacul plin de promoroacă și uriașul troian de zăpadă cu gaura lui gălbuie fuseseră curățate de un servitor tăcut. După-amiaza de vară este Însuflețită de nori repezi care Înfruntă
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
descopăr un tipar ciudat de clar și imaginile acelor preceptori apar pe ecranul luminos al memoriei ca tot atâtea proiecții ale unei lanterne magice. Figura de neuitat a admirabilului Învățător din sat, care În vara anului 1905 ne-a Învățat ortografia rusă venind doar câteva ore pe zi, nu aparține cu adevărat acestei serii. Ea mă ajută totuși să fac legătura Între Începutul și sfârșitul ei, deoarece ultima mea amintire despre el este legată de vacanța de Paști din 1915, pe
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
deplin toate plăcerile oferite de o mare avere, să-și pericliteze această bucurie devenind liberal și contribuind astfel la izbucnirea unei revoluții care, până la urmă - după cum a prevăzut ea În mod corect - l-a lăsat cerșetor. 2 Profesorul nostru de ortografie era fiul unui dulgher. În următoarea secvență a lanternei magice, primul cadru Înfățișează un tânăr căruia noi Îi spuneam Ordo, fiul luminat al unui diacon greco-catolic. În plimbările pe care le făcea În răcoroasa vară a anului 1907 Împreună cu fratele
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
am dat examen de admitere la seminar, (1935) unchiul Constantin a mers la satisfacerea serviciului militar. În lunile iulie și august din anul 1935 am făcut pregătire pentru examen cu dânsul. Ajunsesem să scriu după dictare fără nici-o greșală de ortografie. De asemenea făcusem foarte mari progerese la aritmetică. La vremea treeratului învârteam împreună cu unchiul la „vânturătoare” și rezolvam probleme de perspicacitate. „Bună ziua cincizeci de gâște”. „Nu suntem 50, ci dacă am mai fi pe câte suntem și încă două
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
toate secțiile. Cu emoție și respect, fiecare din noi a evocat în cuvinte alese pe profesorii de pedagogie-psihologie ca: Nicolae Enescu, eruditul, care pe lângă observațiile ce țineau de conținutul subiectului, îți colora teza cu sublinierea celei mai neînsemnate greșeli de ortografie. Profesorii de limba română Laurențiu Faifer și Aristide Hazgan erau apreciați ca printre cei mai buni din Iași și, stăpânind metode rafinate, reușeau să stimuleze dragostea de limbă și literatură. Ion Enache preda istoria la nivel academic, Vasile Crăciunescu, matematica
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
stat. b. - Fără a urmări În nici un mod anularea aspectelor regionale ale Întrebuințării limbii române În diferite provincii, se impune, totodată, cultivarea În școala națională a limbii române literare, Întrebuințată oral sau În scris, pe baza alfabetului latin și a ortografiei corespunzătoare. 2. PROBLEMA UNITĂȚII PROCESULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT a. Pentru a impulsiona renașterea limbii și culturii naționale și pentru a dezvolta conștiința apartenenței la aceeași cultură și, În strânsă legătură cu aceasta, pentru a realiza un Învățământ unitar, studiul limbii și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
tratarea cu ușurință a celor mai grave probleme, trecerea neașteptată de la idei de bun-simț la cele mai nebune teorii. Când scotea Gramatica, în 1828, știind mai puține, scria ca lumea și avea despre problema îmbogățirii limbii părerile cele mai sănătoase. Ortografia etimologică i se părea inutilă. "Cel ce cunoaște limba latinească știe că zicerea timp vine de la tempus, sau de va fi scrisă timpu, sau de va fi scrisă tempu; asemenea și primăvara este cunoscută de unde vine, sau de va fi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vedere. Un deceniu mai târziu Eliade era de nerecunoscut. Urând slavismul și pe ruși, care se sileau să-l sublinieze, el își zise că va sluji patriei înlăturînd tot ce e vestigiu slav. În privința caracterelor tipografice avea firește dreptate. Dar ortografia lui etimologică și limba pestriță italo-romînă sunt ridicule: Quînd va resbumba ultima trumbî Quare quele mai închise morminte înveste și desferrî Și fie-quare sbura-va, și corbu și columba În valea guea mare la vecinica pace au durere, Primi aud,i-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-n iarbă”. Pisoii veseli se joacă în iarbă verde. Ploaia rece bate în geamul casei. Fața noastră se prinde în horă satului. Băiatul curajos se avânta în apa adâncă a mării. Să nu mai fie în caietele noastre greșeli de ortografie! 33.Folosind aceeași cale,(de la exercițiul 32) realizează următoarele transformări după modelul de mai jos: „Muta e noaptea = Muta-i noaptea” Veselă e ceață de copii. Plină e noaptea de stele. Lungă e calea pe mare. Harnica e mama mea
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
curentul latinist, prin cărți, gazete și oameni ( G. Lazăr, Laurian, Ilarian, Barnuțiu etc.), și curentul francez. Curentul latinist a fost mai slab în Moldova decât în Muntenia, unde urmele lui și azi1 încă n-au murit cu totul, dovadă persistența ortografiei "academice" la oamenii culți din Muntenia, dovadă frazeologia naționalistă mai în floare în Muntenia. Și nu e mult de tot de când Bucureștiul ținea sus steagul latinismului (Revista contemporană) împotriva spiritului critic moldovenesc. Că acest curent a fost mai tare în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
scriitorii noștri de astăzi", declară că: " Critica s-a făcut neapărată mai ales în timpul de față, când limba românească este răstignită pe fel de fel de cruci, stropșită prin fel de fel de sisteme, întunecată prin fel de fel de ortografii, unele mai absurde decât altele", și anunță că va "păși hotărâtor în contra tuturor semizeilor, pătrimilor și optimilor de zei, carii fără nici un titlu, fără nici o capacitate, din autoritatea lor privată, s-au constituat succesorii muzelor, năvălind Olimpul și Parnasul. De
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
din limba franceză 1. Să nu fie prea riguroasă în etimologism: forma cuvintelor să fie cum e în limba vie - mâine nu mene -, căci, încă o dată, nu scriem pentru trecut, ci pentru prezent. Odobescu se ridică, deci, cu putere împotriva ortografiei ardelene în genere și a celei a lui Cipariu în specie 2. Odobescu își dă seamă de greutatea de a scăpa de aces-te "sisteme" 3 care ne-ar putea face să ne pomenim cu două limbi: una în Ardeal și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și ca atare nu poate scăpa cu totul de influența "sistemelor". El va fi de părere, de pildă, că trebuie să reînviem arhaismele pierdute 6 de ordine latină - ceea ce n-ar fi spus-o un Russo -, iar în propria-i ortografie, va face concesii "etimologismului", scriind, de pildă, pucin (puțin), véră (vara) etc. Dar vom stărui în curând asupra "muntenismului" acestui critic. Aceeași atitudine de critic o are Odobescu și în privința literaturii. Se-nțelege de la sine că acest estetician fin nu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
am dat examen de admitere la seminar, 1935, unchiul Constantin a mers la satisfacerea serviciului militar. în lunile iulie și august din anul 1935 am făcut pregătire pentru examen cu dânsul. Ajunsesem să scriu după dictare fără nici-o greșală de ortografie. De asemenea făcusem foarte mari progerese la aritmetică. La vremea treeratului învârteam împreună cu unchiul la „vânturătoare” și rezolvam probleme de perspicacitate. „Bună ziua cincizeci de gâște”. „Nu suntem 50, ci dacă am mai fi pe câte suntem și încă două am
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
scrise de mine, conțiutul lor nu mai este proaspăt, și, se pare, nu mai preocupă nici pe frații preoți, nici pe credincioși, totuși ele sunt documente cu o anumită semnificație. Cea mai mare parte din articolele scrise, aparțin timpului când ortografia românească folosea apostrof, liniuță și î din i la începutul și la sfârșitul cuvintelor, sau în cuvintele compuse, când al doilea component începea cu î, iar în mijlocul cuvântului se folosea î din a. Când Academia Română a cerut să scrim numai
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
î din a. Când Academia Română a cerut să scrim numai cu î din i, am refăcut toate manuscrisele, dar acum când s-a revenit n-am mai fost în stare să corectez tot materialul în sensul noilor modificări ale legilor ortografiei românești stabilite de Academia Română. Din cauza slăbiciunilor aduse de bărtrânețe, văzul a slăbit, auzul s-a împuținat. După 86 de ani, nu mai pot face deosebire între „j” și „ș„, dar trebuie să scriu, mă simt dator să le las urmașilor
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
sa cu deputatul socialist nu trebuie să ne facem iluzii că acest volum de poezii pe care l-au proiectat ei ar fi fost vreo țintă către perfecțiune. Mai întâi, că în „Proză și versuri”, 1890, găsim cu totul altă ortografie decât cea a Convorbirilor literare, cu iotacisme infinite, -u final, etc. Editorul a adus opera publicată a lui Mihai Eminescu la ortografia Contimporanului. Dacă așa va fi procedat și cu ediția de poezii, ar fi fost un mic dezastru filologico-lingvistic
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fi fost vreo țintă către perfecțiune. Mai întâi, că în „Proză și versuri”, 1890, găsim cu totul altă ortografie decât cea a Convorbirilor literare, cu iotacisme infinite, -u final, etc. Editorul a adus opera publicată a lui Mihai Eminescu la ortografia Contimporanului. Dacă așa va fi procedat și cu ediția de poezii, ar fi fost un mic dezastru filologico-lingvistic (dar, repetăm, s-ar fi salvat acel sumar al cărții, inclusiv ordinea poeziilor în coala editorială pierdută, vezi mai jos). Cu totul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
deranjează” pe Creangă, nici pe Eminescu. În 1888, însă, pe 19 aprilie Eduard Gruber susține o conferință despre Eminescu la Atheneul Român din București iar pe 4 mai îl aduce într-un cenaclu din Iași pe Ion Creangă. Redăm, în ortografia „Contimporanului” ieșean în care-și scrie Gruber conferința despre Eminescu, un pasaj în care se referă chiar la marele humuleștean: „Creangă, țăranul de la Humuleștĭ, ĭe un foarte puternic talent și cu totul original în literatura noastră. Împreună cu Odobescu ĭel stă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
molatic, lin. Titu Maiorescu păstrează în prima ediție termenul, dar mărește pragul apostrofului, ca pentru forme disjuncte, și pune virgulă în loc de trei puncte, adică așa (sunt redundant pentru că-mi este teamă de tipografi și de computerul care și-a „implementat” ortografia actuală): Luminarea-i stinsă ’n casă, somnu-i cald, molatic, lin. Celelalte ediții păstrează, în serie, apostroful larg maiorescian dar revin la punctele de suspensie din revistă. Se vede clar: Titu Maiorescu face o descriere, enumeră ce este „în casă”, adică
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
această perioadă scurtă de angajat al lui Mihail Pascaly, Eminescu a tradus în românește „Arta reprezentării dramatice” de Roetscher, un tratat imens scris în limba germană pe care-l explica actorilor și după ale cărui principii și-a calibrat propria ortografie cu accente speciale în scris pentru a a da sens cuvintelor importante din frază); „își promiseră unul altuia ca după moartea bătrânului M./icle/ să se căsătorească împreună; și atât era de învăpăiat Eminescu, că hotărâse să se facă catolic
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
păstrată mai vechea terminologie, cu vocabule slavone („slovă”, „glasnică” ș.a.) sau grecești („sintaxis”, „ortographia” ș.a.). În orice caz, T. nu preconizează eliminarea oricărui cuvânt nelatinesc, ci doar a celor - îndeosebi maghiare, germane, grecești - neasimilate. Mai mult, deși tentat de o ortografie etimologică, el se ocupă, ca și Dimitrie Eustatievici, de formarea unei terminologii gramaticale, încercând să creeze echivalente românești. SCRIERI: Gramatică românească, Sibiu, 1797. Repere bibliografice: Lazăr Șăineanu, Istoria filologiei române, București, 1895, 125-129; Romulus Ionașcu, Gramaticii români, Iași, 1914, 45-53
TEMPEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290129_a_291458]
-
decembrie 1877 N. Cristea a editat și un supliment cultural, intitulat „Foișoara «Telegrafului român»”. Tipărit inițial cu caractere chirilice, T.r. publică între 1859 și 1863 și articole imprimate cu caractere latine, pentru a adopta apoi alfabetul latin și o ortografie necontaminată de etimologism. Faptul este remarcat de Mihai Eminescu într-un articol apărut în „Convorbiri literare” din 1877. De altfel, după 1875, prin T.r., sub influența Junimii de la Iași, curentul latinist și etimologizant este combătut de intelectualii din Sibiu
TELEGRAFUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290123_a_291452]
-
București, 1902; Povestiri patriotice, București, 1902; Tuns și frezat, București, [1902]; Din viața mea de medic, București, 1903; Din junețea lui C. A. Rosetti, București, 1903; Din viața regelui Carol, București, 1903; Eminescu intim, București, 1904; Limba literară și toate ortografiile în timp d-o sută de ani în România, București, 1905; B. P. Hasdeu, București, 1908; Alte schițe umoristice, București, 1909; Anecdote din viața lui Cuza Vodă, București, [1909]; Oameni mari ai României. Costachi Negri, București, 1909; Epigrame și proză
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]