3,270 matches
-
pare că sunt Într-un film, ce chin: „Ei trebuie să vină...” Cu toate astea, colina e atât de calmă În noaptea asta de Început de vară. Fusese cu mult mai aventuroasă, nesigură, dementă reconstituirea pe care o Încercam, ca să păcălesc timpul și să mă țin treaz, alaltăieri seară, de la cinci la zece, stând drept, În picioare, În periscop, În timp ce, pentru a-mi pune sângele În circulație, mișcam Încet și lin picioarele, ca și cum aș fi urmat un ritm afro-brazilian. Să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
care au trecut pe lângă noi fără să ne bage în seamă, Sabina s-a schimbat după un tufiș în niște colanți roșii, iar eu mi-am scos ochelarii de soare și am luat un aer bolnăvicios. Așa am reușit să păcălim un țăran tras de o gloabă pistruiată. Ne-am aruncat gențile peste pieile de oaie pe care nu reușise să le vândă și ne-am aburcat: eu în spate, ea în față, pe capră, lângă „vizitiu”: veniți lângă mine, cuconiță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
aici. Cu două săptămâni înainte, mă sunase chiar Sabina. Mi-a spus într-un limbaj cifrat că „nu îi veniseră trandafirii roșii”. Imediat m-am gândit la cârnatul șterpelit de Zuza de pe masa lui tanti Cucu. Păi dacă te-au păcălit și pe tine cu crenvuști, fă reclamație la Protecția Consumatorului. Femeile adoră să îndrepte lumea, mai ales în punctele ei neesențiale. Uf, ce prost ești! Apoi, în șoaptă: nu mi-a venit ciclul, sunt însărcinată. Imposibil, doar te-am protejat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
plasat pe o platformă prevăzută cu roți. De jur-împrejurul imaginii apăreau una după alta litere albastre. Finalmente se formă o propoziție: VIRUSUL CALUL TROIAN A FOST INTRODUS ÎN CETATE! Apoi monitorul se înnegri și computerul se stinse. O capcană! Se lăsase păcălit ca un idiot! Își trase la repezeală blugii rupți în genunchi și tricoul portocaliu cu chipul lui Che Guevara imprimat pe piept. Se năpusti afară din apartament fără să mai închidă ușa. Tubu îl urmă miorlăind până la ieșire. Se opri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
perfecți! - Mai întâi, doctore, nu uita că tu m-ai făcut atât de neajutorată în fața patimilor mele, îndopându-mă cu substanțe care mi-au slăbit voința. Vrei să mă retransformi, acum când am redevenit ceea ce eram cândva? Ha , ha! Te păcălești ca un copil! Acum sunt Cosmin și vreau să rămân așa! Nu mai vreau să fiu jucăria ta, nici a lui Leo. Mai bine să iau totul de la capăt, ca și cum m-aș fi născut ieri. Cât despre nemurire, luptă-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
suferință interioră pe care n-o arată. Poate că nici el nu-și dă sama dă ea. În curând se va sâmți mai bine, dar binele ăsta nu va țâne mult. Boala nu-l părăsăște, doar s-ascunde și-l păcălește până-l doboară. Nu-l văd bine. Să ai grijă dă el femeie, că mult n-o duce. — Ce mă fac Brândușo, Brândușo, a început să plângă mama băiatului. Îmi pare rău că-ți spun toate astea. Bine-ar fi
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
aceea, se gândește Teofana să-i spună sau nu despre Alexandru. Ce obiceiuri au oamenii acolo? — Fiind mulsumani nu mănâncă așa ca noi carne de porc. Ei cresc oi, capre, bovine. Beau citrice, nu atât alcool. Noi chiar l-am păcălit odată pe administratorul școlii, care era musulman, turnându-i în băutura lui alcool, la o petrecere cu ocazia sărbătoririi zilei independenței Guineei. Spunea că nu știe cum se face, dar este atât de bun sucul. Parcă niciodată nu i s-
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Nu te opri! Nu te opri! Nu te opri! Atunci, creatura cea chinuită din mâinile lui Sile, se întoarce brusc molcomită, înspre el, strâmbându-se a plânge și spune, cu un glas subțirel și tânguitor: Eli, Eli, lama sabahtani? Te păcălește! Te driblează! Cufundă-l în jacuzzi, băi, tolomacule...! îi strigă Dănuț. În Numele Prea Puternicului și al Făcătorului de Viață Duh! rostește Îngerul. Iată, s-a botezat robul Celui Prea Înalt, Emanuel, ceea ce se tâlcuiește prin Dumnezeu este cu noi! Amin
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
fanfare, ce sindrofii, ce catastrofe titanice, minunate, mărețe, extraordinare, groaznice, se-apropie, de să te ștergi undeva, cu toate producțiile americănești futăcioase, de la Hollywood, în fața lor? Prostit, Fratele mai că uitase să răsufle. Ha, ha, ha, ha, ha...! Te-am păcălit! Te-am luat! Ce ți-am făcut! râdea Lucică, cu o notă joasă, slab-răutăcioasă, în voce. Deșteptule! Aoleu, ce mutră ai! Măcar retușează-ți-o, lipește, dracu', un zâmbet, pe ea! Numerele de la Loto, tragerea viitoare, p'alea nu le
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de bani, ca să-l înșelați voi și pe urmă să ziceți: n-avem bani, dar moșia n-o dăm înapoi că-i a noastră, măcar că n-am plătit-o... Ei, Marine, băiete, multă țuică ai să mai înghiți până să păcălești tu pe boierul Miron! ― D-apoi că omul cu socoteală nici nu se poate gândi să ia pământul de pomană, zise și Luca Talabă dojenitor. Numai dumnealui crede așa, că vorbește din țuică. Toți aprobară din cap, în vreme ce Marin Stan
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
plecat în oraș și mă voi întoarce la fermă cu vreo ocazie. După ce s-au făcut toate formalitățile, vaporul a ieșit în larg. În pielea de berbec și înghesuit între berbeci, simțeam că leșin. Cum de am reușit să-i „păcălesc” pe vameși, vă întrebați. Vedeți, nici la vârsta pe care o am acum, nu sunt un bărbat voinic. Acum am vreo 75 de kilograme, dar când mi-am pus pielea de berbec aveam cam 60 de kilograme. Deci eram cam
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
mina prostiei omenești” (Ștefan Zweig), prin sistemele sociale organizate. Înalta societate acaparează bogățiile lumii, lipsind pe majoritatea numerică a populației, de mijloacele necesare educației și unui trai civilizat omenesc. Acum lumea este ca o junglă, în care cei șmecheri îi păcălesc și îi subjugă pe cei slabi. Individul este „pradă sau prădător” („Cumințenia pământului. Strategii de supraviețuire la români” de Mircea Malița). Acest fapt este asigurat de sistemele de propagandă, de constrângere și de opresiune, aflate sub comanda conducătorilor. Ridicarea copilului
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
și face sex. Din actul sexual practicat iresponsabil, de obicei femeia este victima. În toate situațiile, societatea inconștientă și needucată, o condamnă pe femeie. Au și fetele partea lor de vină, pentru că umblă ca legate la ochi și toți le păcălesc ușor și abuzează de ele. La lipsa de informații specifice referitoare la modul cum acționează instinctul pentru perpetuarea speciei în om, se adaugă introducerea (în subconștientul tinerilor) imaginilor de către mass-media, referitoare la practicarea actului sexual fără responsabilitate, ca pe o
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
În relația cu semenii, să nu-i trișezi, să nu-i înșeli, să nu-i escrochezi, adică să nu cauți să obții avantaje în dauna celorlalți, convingându-i că ceea ce faci este bine și în avantajul lor. Să nu-i păcălești fără ca ei să-și dea seama, pe moment, cel puțin, că după trecerea timpului își dau seama. Ce este această tendință de a trișa ? A trișa înseamnă a te înfățișa în fața celorlalți cu calități pe care nu le ai. Te
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
În schimb, exploatează „filonul de aur din mina prostiei (ignoranței) omenești” (Ștefan Zweig): vând vaccinuri, vând anticoncepționale, fac întreruperi de sarcini, umflă cu silicon sânii, etc., câștigând bani. Lumea este tratată ca o marfă, supusă unui masacru. Cei șmecheri îi păcălesc și îi masacrează pe cei slabi, sau pe cei care nu au avut șansa de a se informa și educa, pe care nu-i apără nimeni. Sunt discuții la TV, că nu ajung banii pentru întreținerea acestui sistem de masacrare
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
este lămurită de presă. În schimb, ni se oferă un comentariu care te face să-ți pierzi capul : „Saudiții nu le impozitează, le decapi tează !”. Devine serios !... În continuare, vrăjitoarele cu pricina ne sînt prezentate ca „așa-zisele vrăjitoare”, care „păcăleau clienții cu vrăji”. Mă întreb cum ar arăta atunci „adevăratele vrăjitoare”. Și mai am o nedumerire : păi dacă sînt „vrăjitoare”, ce altceva ar trebui să facă, dacă nu „vrăji” ? Mai mult, ni se spune și oficial că „șantajul” consta în
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
n-ar fi scos nici o vorbă în tot acest timp, dar, după ce mașina ar fi dispărut într-un nor de praf și s-ar fi pierdut în zare, ciobanul și-ar fi rîs cu poftă în barbă : „Ce l-am păcălit, aia nu era o oaie, era cîinele meu !...”. Populația revine în urmă cu cîteva zile, Liviu Voinea, unul dintre tot mai numeroșii economiști liberali „indignați” (trăiască Stéphane Hessel !), încheia un articol în Jurnalul Național cu o frază memorabilă : „Mai lăsați
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
dacă știu cum. Comparativ, exercițiile mele de odihnă sînt de-a dreptul meschine : în fiecare după-masă dau cu tifla tuturor oamenilor muncii din toate țările, uniți sau nu, și mă scufund într-o siestă fără frontiere. Gîndul că i-am păcălit pe toți îmi dă un îmbătător sentiment de putere și superioritate. Omul este într-adevăr un animal inferior...) Dacă stau să mă gîndesc bine, realizez însă că nu a fost totdeauna așa. Țăranul, omul tradițional, avea date de la Dumnezeu mai
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
îndurasem până atunci. Am știut că Maitreyi mi se dă toată în acea abandonare a gleznei și pulpei, așa cum nu se mai dăduse vreodată. Scena de pe terasă o uitasem. Nimeni n-ar putea minți atât de dumnezeiește, ca să pot fi păcălit de atingerea aceasta, îmi spuneam. Mi-am ridicat fără voie piciorul sus pe pulpe, până aproape de încheietura aceea a genunchiului, pe care o presimțeam halucinant de dulce, de fierbinte, pe care o ghiceam brună și virgină, căci, fără îndoială, nici un
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
cu un zâmbet batjocoritor înverșunîndu-i buzele înroșite, ca totdeauna, de pan. Mă servea tăcută, politicoasă, și apoi se așeza iarăși cu coatele pe masă și mă privea. Se întreba, poate, cum am izbutit s-o înșel atâta vreme, cum am păcălit-o cu puritatea și respectul meu. Ghiceam în prezența ei ostilă și ironică o necurmată întrebare: am putut fi eu oare așa? Nu știu ce fel de "așa" știa d-na Sen, dar simțeam întrebarea și de aceea căutam să par cât
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
d-stră?... Eu... Dar se întrerupse, văzând apropiindu-se foarte grăbit, aproape în fugă, pe tânărul cu șapca trasă pe frunte. - Plecase de-acasă, șopti gâfâind. Plecase cu cinci minute înainte. - De la n-rul 13? - Nu, de la 13 bis. - Atunci te-a păcălit din nou. Ți-am spus că la 13 bis... Dar, în sfârșit, deocamdată n-are importanță. Apoi, întorcîndu-se brusc spre Pantelimon. - De unde știai de Muzeul Armatei? - Eu? Nu știu nimic. - Tovarășe Pantelimon, vorbi celalt printre dinți, eu sunt un om
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
că dacă a tot repetat povestea lui Papini (Papini, pe care nici un chirurg nu îndrăznește să-l opereze...), a făcut-o pentru că îl preocupa tragedia unuia din scriitorii lui favoriți. Dar curând și-a dat seama că încerca să se păcălească singur. Cu un an mai înainte, doctorul Neculache recunoscuse că, deocamdată, arterioscleroza e incurabilă. Nu-i spusese că-l amenința și pe el arterioscleroza, dar adăugase: - La o anumită vârstă, te poți aștepta la orice. Și eu îmi pierd memoria
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ei n-au fost de mici educați în acest mod... Nu, ei își cunosc interesul și și-l urmăresc din aproape în aproape. Sigur, la un moment dat, pot chiar să mimeze devotamentul, generozitatea, ca în felul acesta să te păcălească mai bine. Așa îi explică adeseori Niki. Aș putea să scriu un roman întreg... Și nu un roman !... Douăzeci de romane aș putea să scriu despre tot ce-am văzut cât am trăit. Zece, douăzeci de romane... Ar fi scris
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
asemenea îndoială fondatoare. Astfel, vom putea scăpa de orbirea voluntară despre care era vorba și care este atât de frecventă în orice existență. Desigur, avem nevoie de himere. Dar trebuie să fim conștienți de ele pentru a nu mai fi păcăliți. Astfel, putem să rămânem liberi și independenți. Rebeli față de vraja dulce a acestui "Prozac" care este fiecare ideologie. Astfel, putem să evităm această postură morală în numele căreia se fac cele mai josnice infamii. Să punem la îndoială sentimentele bune care sunt
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
chicotiră și mai tare când mâna lui Nestor lunecă în jos pe coapsă coapsa netedă și rece: nemișcată, o poză bej în relief; dar poza nu reprezenta pe nimeni cunoscut, și dacă n-aveai cui să te plângi că ești păcălit însemna că nu erai păcălit. Trebuia să fii foarte serios. Palma lui Nestor se deplasă către partea interioară a coapsei și de acolo se ridică ceva mai grăbită, deși fără voia lui, până ce încheieturile degetelor sale din dosul palmei atinseră
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]