1,967 matches
-
acopereau jumătate din față. Pentru românul de rând, abia scăpat de uniformele stupide în care era nevoit să se deghizeze la parăzile proletare de 1 Mai și 23 august, Sabina avea efectul unui marțian venit să-i sfideze pe bieții pământeni, îmbrăcați toți în negru și gri. Curiozitatea îi dădu afară din case pe vecini. Nea Fane și țața Leana, care, de la plecarea Piratului, nu mai scoseseră nasul din bârlog, se băgau tot mai tare în seamă. O pândeau pe Sabina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
fetiță (amfora?), vine un spirit deosebit de puternic, de undeva din cerurile înalte, dacă nu cumva chiar din Orașul de Aur. Cred că vom afla la timpul potrivit. Noi suntem aici ca să-l ajutăm (spiritul) să se acomodeze la grelele condiții pământene. Viitoarea mamă, nora mea, a visat și ea o femeie care a venit și i-a spus doar atât: vei naște un copil. N. a rugat să-i spună cum va fi, dacă va fi sănătos, dar n-a primit
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
întâmplare pe tot românul după ce schilodiseră studențimea eroică din Piața Universității. Mineriadele lui Iliescu, patriarhul roșu al comunismului în România, sunt unice în istoria crimelor politice, asemenea celor de la Pitești, Gherla, Zarca Aiudului, Canal, care au îngrozit pe tot omul pământean și au adus atâta nefericire și rușine țării noastre. Marea trădare de la 23 august 1944 cu urmările ei, s-a prelungit și în zilele noastre. Cortegiul de suferință nu s-a încheiat. Țara e tot temniță flămândă, românul și creștinul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
kg la țăranul producător și 0,70 lei prețul covrigului la comerciantul din colțul străzii. Ocupate cu problemele zilei - sex, avorturi, omoruri și accidente - ziarele nici nu se mai apleacă asupra costului grâului și al pâinii iar posturile T.V., mai pământene, organizează mese-rotunde de la care am auzit nu vocea țăranului, care rămâne nesocotită, pentru că nici nu-i invitat în platou, ci pe cea a patronului, reprezentant al „morarului”, industriașului” sau „comerciantului”, invocat de G.Tutoveanu, sau poate, mai nou, a „arendașului
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ca un opaiț, cu sticlă afumată. Uneori trimite limbi negre, stârnind ninsoarea tăciunie a funigeilor. Ceva covrigi (uscați), ceva pastramă usturoiată , niște măsline vechi și niște murături. Că mâncarea-i fudulia celor cu apa, numai vinul sărăcuțul hrănind însetarea bieților pământeni. Încăperea nu e arătoasă, dar simți în străfundul ei beciul cu strășnicia butoaielor, ca un glas de bas în barba încâlcită a unui călugăr”. Auzi dumneata: „Crâșmă cu zid adânc”! Adică ce vrei să spui cu asta? Păi mă gândeam
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Nici o ființă pământeană nu poate prezice cu certitudine, la nașterea unui copil, care îi va fi cursul vieții. Destinul, cu alte cuvinte. Desigur, nu luăm în discuție încercările pe care le mai fac uneori babele atoateștiutoare, pentru că acestea nu sunt altceva decât niște
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
de Sus, ei doresc să trăiască după legea dată de Dumnezeu. Sunt și oameni care simt satisfacția de a face rău. Pot „înțelege” dorința unora pentru putere, pentru dominare și control. Pot „înțelege” dorința unora de a deveni niște zei pământeni, care dispun după bunul lor plac de viața altora. Dar cât poate dura asta? Cel mult, câteva zeci de ani. Ce se va întâmpla după aceea, adică după moarte? După aceea, urmează plata celor făcute în timpul vieții, a acelor fapte
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
prin iubire trebuie să fim mai buni, mai sensibili și mai elevați în comportamentul cu semeni noștri. Cel ce iubește se simte mai aproape de divinitatea ce a implantat acest sentiment, care-l face pe om să se ridice din tina pământeană la înălțimea zărilor senine și să dorească fericirea lumi întregi, pe care și-o face părtașă la propria fericire. Când din nefericire unul din cei doi parteneri de cuplu trece în lumea umbrelor și a amintirilor, cel care rămâne suferă
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Sisif? Fac, cumva, un exces metaforic? Pun în pagină un portret literar bine cosmeticizat, de dragul prieteniei și a colaborării noastre din timpurile faste și nefaste? Cititorul să mă judece! Și să mă judece ca pe un impostor creator de zeități pământene, chiar dacă eu le-ași numi excepții de la regula credibilității. La urma urmei, chiar și Sisif, cred, că a fost o creație-parabolă a inteligenței grecești, pentru a ilustra cât mai plastic zădărnicia eforturilor sau, dimpotrivă, forța umană de a suporta o
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93061]
-
mă Împiedica să plec În zori, dar nici nu pleca cu mine... mi-ai fi o povară... Te caut la fiecare răscruce de drumuri... Și totdeauna, când nu te găsesc, sunt sigură că la următoarea răscruce mă vei aștepta... Iubire pământeană, nu mă pot opri pentru tine... Aș vrea și eu să dansez... dar nu știu ce mă oprește. Poate mă supără mâinile ce se ating de mine, mâini pe care nu le iubesc... Poate pentru că peste masca mea cu care ies În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
fără brațe. Poate că în biserică erau adunate toate chipurile și, născându-se, oamenii nu făceau decât să le repete. Sfântul îi spunea, cu siguranță, ceva. Nu se mira că-l vede. Pesemne că deosebirea dintre lumea sfinților și cea pământeană stă tocmai în absența lucrurilor neașteptate. Maca nu înțelegea prea bine ce spunea sfântul, simțea că e ceva legat de iertare și răzbunare. Dar cele două capete ale sfântului, cel de pe umeri și cel de pe tipsie, păreau că vorbesc în
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
asupra situației lor materiale. Excepție făceau cei având protecție străină și cei ce obținuseră cetățenia română după războiul de independență, însă numărul acestora era foarte mic. Doar intervenția Regelui Carol I, care a amendat această lege a făcut că evreii pământeni să se bucure de libertatea profesională. În paralel cu activitatea desfășurată de meșteșugari, evreii au pus bazele primei societăți industriale pe acțiuni din oraș. În primii ani ai secolului al XX-lea ei au fondat societatea anonimă pe acțiuni “Dunărea
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
care obținea dreptul de a dirija toate lucrările telegrafice, drept care aparținuse până atunci Departamentului lucrărilor publice, precum și dreptul de sancționare a funcționarilor etc.. Aceste prevederi ar fi avut urmări pozitive, numai în cazul când conducerea telegrafiei ar fi aparținut funcționarilor pământeni. Cum însă biroul central telegrafic - ca și cele ținutale - era condus de austrieci, aceștia căpătaseră drepturi noi, pe care ei le vor folosi conform intereselor lor. De aici abuzuri, conflicte și începutul luptei funcționarilor autohtoni împotriva austriecilor, luptă de care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
străini, „celălalt număr de lucrători ce vor mai trebui mi se va da de către sfânta mănăstire, având eu datoria a-i învăța (...) la tot lucrul ce se va cere”. Într-adevăr, conducerea mănăstirii a pus la dispoziția lui Stiber lucrători pământeni, dintre care unii, sau chiar poate toți, au lucrat temporar. Într-o „socoteală” din anul 1854 se nota că s-a plătit pentru luna aprilie câte trei lei pe zi calfei Ioan Cățușcă, slugii Ștefan Doloșeriu câte doi lei pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mai întins fabrica, adăugând două noi mașini, rame, teasc”. Toate aceste mașini au fost bineînțeles importate, dar de unde anume nu știm. Foarte puține informații avem și despre forța de muncă utilizată la fabrica lui Bühl. Cert este că numărul lucrătorilor pământeni era limitat la necesitățile muncii auxiliare, nu atât din cauza lipsei mâinii de lucru libere, cât din pricina lipsei forței de muncă cât de cât calificată și instruită. Istoria dezvoltării industriei noastre n-a cunoscut după cum am văzut un stadiu manufacturier dezvoltat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o gamă relativ restrânsă, pe primul loc situându-se, în zona ortodoxiei balcanice, religia pentru că dușmanul este unic, „păgân” și neconvertibil. Aceasta a fost, ce-i drept, o puternică armă ideologică, nu însă hotărâtoare, de vreme ce în spatele ei se ascundeau țeluri pământene ușor detectabile. Ludovic al XIV-lea, de pildă, persecuta protestanții din Franța, dar sprijinea pe cei din Ungaria (Rákóczi) în contra Austriei catolice, încât Friedrich al II-lea n-a exagerat prea mult când a afirmat că un papă care ar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
domnitor afirma: „în chestiuni care privesc statul și Majestatea sunt trei principii care se pot discuta: statornicia cuvântului dat, onoarea Majestății și interesul de stat” (subl. ns.- L. B.). Constantin Brâncoveanu s-a condus și el după aceleași principii. Armata pământeană fusese, cum am spus, lichidată, dar în războaiele secolului XVIII voluntarii români se numărau cu miile, alcătuind detașamente speciale. S-a observat cu îndreptățire că, în acel secol, „afirmarea dinamică a conștiinței naționale este însoțită de o puternică resurecție a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acel secol, „afirmarea dinamică a conștiinței naționale este însoțită de o puternică resurecție a spiritului militar sau, cu alte cuvinte, la intensificarea curentului către oaste [N. Iorga]. Totodată, constatăm încercări - uneori, pentru scurt timp, izbutite - de reconstituire a unei oști pământene”. Totuși, oamenii politici din Principate în secolul XVIII, spre deosebire de „epocile eroice”, nu sfidau primejdia, ci o evitau fie prin înduplecarea inamicului, fie prin trecerea de partea „eliberatorilor” după dobândirea unor minime garanții pentru ei și ființa de stat pe care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lor filosofică și de crezurile sau înclinările politice. 1. Istoricii ruși, de pildă, au acordat o mare atenție acestei teme din motive ușor de bănuit: rolul Rusiei țariste în chestiunea orientală, credința mesianică în atingerea țelurilor “pravoslavnice”, în practică foarte “pământene”. Istoricul S. M. Soloviev considera că problema sau chestiunea orientală s-ar fi ivit atunci când omul european a pătruns deosebirea între Europa și Asia, între spiritul european și cel asiatic, deci încă din perioada Greciei antice. Opinia lui Soloviev a fost
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și de factorul religios, în sud-estul Europei ortodoxia fiind invocată ca o armă împotriva dușmanului „păgân” și neconvertibil. Religia, am adăuga noi, a fost, este adevărat, o puternică armă ideologică, nu însă determinantă, atâta vreme cât în spatele ei se ascundeau țeluri materiale, pământene. De exemplu, Ludovic al XIV-lea persecuta protestanții din Franța, dar îi sprijinea pe cei din Ungaria (răscoala din 1703-1711 a curuților, conduși de Francisc al II-lea Rakoczi, împotriva Austriei catolice). Un loc cu totul particular în politica Rusiei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
boieri, ci de Poartă. Ce-i drept, în mod cinic, Poarta va da curs uneori plângerilor boierilor, dar schimbarea și tutelarea domnitorului, deci sistemul politic, nu-i va scăpa din mâini, de unde și una din doleanțele esențiale ale „țării”: domn pământean. Cine anume era pământean o decidea Poarta, și nu numai după locul nașterii. Poarta avea nevoie de un domnitor slugă. Era veche experiența ostatecilor (între care și fiii bătrânului Constantin Cantemir), dar ea dovedise că nu oferea suficiente garanții ale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Ce-i drept, în mod cinic, Poarta va da curs uneori plângerilor boierilor, dar schimbarea și tutelarea domnitorului, deci sistemul politic, nu-i va scăpa din mâini, de unde și una din doleanțele esențiale ale „țării”: domn pământean. Cine anume era pământean o decidea Poarta, și nu numai după locul nașterii. Poarta avea nevoie de un domnitor slugă. Era veche experiența ostatecilor (între care și fiii bătrânului Constantin Cantemir), dar ea dovedise că nu oferea suficiente garanții ale fidelității domnitorului. S-a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
context, care însă pot fi apropiate, dacă luăm în considerare cele ce urmează. La întrebarea lui Panin, Ce folos ar putea trage Rusia din pace ?, deputăția a dat, între altele, și deslușirea: din veniturile țării „să se facă o oștire pământeană, spre a se afla totdeauna întru apărarea pământului nostru”. În sfârșit, deputăția îi cerea lui Panin ca, în manifestul țarinei, să se arate că „a primit supunerea și jurământul de credință a acestor locuitori îndeobște și a fiecăruia în parte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
locuitori îndeobște și a fiecăruia în parte, ca a unor de aceeași lege creștină, asigurându-li cu multă milostenie toate privileghiurile și drepturile lor [...] a se bucura de ocrotirea și părtenirea schiptrului său împărătesc”. Cuvintele de ocrotire, apărare, privilegii, oaste pământeană, patrie învederează că, în concepția deputăției, supunerea se mărginea la autonomie. De altfel, acesta era atunci țelul imediat al luptei românilor și o abatere de la el se confunda cu o inserție din afara spiritului politic precumpănitor în epocă, cu un „corp
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
austrieci și prusieni pe tema independenței Principatelor. În sfârșit, ei au depus memorii de un remarcabil interes istoric și așa-zisele capitulații. În primul memoriu, adresat plenipotențiarului austriac, se spunea că „Principatele moldo-române au stătut totdeauna slobode supt domnii lor pământeni, uniți cu Ungaria și Transilvania, de unde au primit totdeauna ajutoare spre a se lupta împotriva deselor opintiri ce făceau turcii pentru a-i supune. În cele din urmă, nevoia a silit pe părinții noștri a se preda supt mari condiții
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]