35,668 matches
-
clădirea alăturată un bărbat făcîndu-și toaleta: "Prin cadrul ferestrei mele privesc cum un bărbat își pregătește trupul. Trecut de 50 de ani - îmi spun buclele părului argintiu și torsul lui dezgolit. Gîndurile mele încremenesc în amănuntele și lentoarea gesturilor lui. Păr potrivit cu föhnul și cu peria, spume și creme înainte și după bărbierit, sprîncenele netezite, flacoane și ustensile diverse pentru față, urechi, piept și subsuori. În sfîrșit, gesturile cunoscute: spălatul pe dinți și îmbrăcatul cămășii. Și din nou părul: spumă și
Minoritatea activă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8439_a_9764]
-
gesturilor lui. Păr potrivit cu föhnul și cu peria, spume și creme înainte și după bărbierit, sprîncenele netezite, flacoane și ustensile diverse pentru față, urechi, piept și subsuori. În sfîrșit, gesturile cunoscute: spălatul pe dinți și îmbrăcatul cămășii. Și din nou părul: spumă și fixativ. Dacă obiectele de care se servește ar lipsi iar mișcările s-ar lega și desprinde din trupul fără veșminte cu muzică, armonia și concentrarea ce leagă ființa lui de oglindă ar putea fi libretul unui balet modern
Minoritatea activă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8439_a_9764]
-
îi smulge lui Barbu "primul zâmbet". Conversația însă tot lâncezește până ce același admirator al pipei lui Barbu aduce vorba despre Groapa, lău-dân-- d-o. Brusc posomorâtul Eugen Barbu devine alt om, își dă drumul la gură, spune glume în doi peri ("doamna să mă scuze!"), povestește despre vecinul de apartament Haralamb Z., și el scriitor, dar care lui îi este indiferent, despre "Jean Maurer" care va interveni să-i fie reeditată Groapa. Cineva mai cere o sticlă de vin, Barbu și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8436_a_9761]
-
lecție usturătoare, ghidușiile părintelui Anatoli sunt însă cu tîlc, leacul e amar și arde cînd vindecă. Părintele parcă face totul de-a-ndoaselea, irită sistematic bu-nul-simț al iconomului căruia îi pune funingine pe clanță și întrebări grave pe un ton în doi peri, iar în Biserică se închină într-o direcție "greșită", numai că toanele, năzdrăvăniile lui Anatoli cuprind acele lucruri care scandalizează filistinismul, comoditățile, regulamentele, "inteligența" locului comun. Se pot observa în filmul lui Pavel Lungin tușele tarkovskiene în special din Andrei
Ultima Thule by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8455_a_9780]
-
un golan/ desenase ceva urât/ se joacă acum/ un copil nevinovat/ un copil ce nu a cunoscut/ încă/ urâțenia lumii/ și dintr-o dată desenul/ s-a schimbat/ s-a transformat într-o floare/ ce zâmbește/ privind la copilul/ al cărui păr blond/ a devenit/ o aură/ de înger" (Îngerul de lângă zid). Suntem la ani-lumină de însângeratele graffiti ale Ruxandrei Novac. Dar nu opoziția expresionism/ franciscanism este relevantă în cazul de față, ci involuntara caricare, la Ion Maria, a constituirii imaginilor poetice
Poezie cuminte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8468_a_9793]
-
dată regulamentul competiției a permis organizarea unei consultari populare prin votul publicului, prin mesaje telefonice sms accesibile inclusiv publicului austriac prezent în fața micilor ecrane. Favorita asistenței a fost violonista norvegiană Eldbjorg Hemsing, de 18 ani, o apariție cuceritoare fluturând un păr blond care unduia în acordurile melodiilor "Fanteziei Carmen" din opera lui Georges Bizet. De aprecierea juriului dar și a publicului s-au bucurat inclusiv evoluțiile tinerilor soliști din Anglia și din Slovenia, evoluând la pitorescul instrument care este muzicuța cromatică
"Eurovision Young Musicians" by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8479_a_9804]
-
de tipul directoarei care-l admite în școală pe tînărul ambițios pentru că este un bun polonez, de la soția devotată a ofițerului Andrzej, Anna (Maja Ostaszewska) la revoltații intransigenți precum Agnieszka (Magdalena Cielecka) sfîrșind în beciurile poliției revoluționare. Agnieszka își donează părul unui teatru unde pe un perete obiectivul surprinde en passant, dar semnificativ, un afiș cu piesa lui Sofocle, Antigona. Sfidînd autoritățile, ea pune la mormîntul gol al fratelui ucis la Katyn o placă funerară cu data decesului 1940, anul crimelor
Remember Katyn! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8481_a_9806]
-
lor de derută, de spațiul în care sînt prizonieri, în care destinul lor este bătut în cuie, ferecat de la început. Mă gîndesc la chipul de crucificat al lui Lear, interpretat de un mare actor, Piotr Semak. Ochii lui, fața smeadă, părul lung, prins la spate în coadă, veștmîntul lung, alb, monahal, mirările, tăcerile lui, dansul automat din final de păpușă stricată, felul în care a trecut rampa din prima secundă, lucru dificil pe scena mare a Teatrului Național, mă urmăresc. Ca
Shakespeare mai presus de orice by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8474_a_9799]
-
victorian, cu un set de fotografii care alcătuiesc aerul de familie și o istorie culturală. Îmbrăcat cum se cuvine, Merrick se comportă ca un gentleman, capul uriaș cu două bose enorme, cu un occipit triplu peste care se întinde subțire-păios părul, un obraz acoperit de tuberculi și maxilarul strîmb devin încetul cu încetul secundare; manierele, distincția îl integrează cu lejeritate, nu fără inerente momente de stînjeneală într-o societate civlizată. Doamna Kendal (Anne Bancroft), actriță renumită a teatrelor londoneze îi dedică
Ecce homo... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8503_a_9828]
-
fenomen posibil cu condiția de a nu o mai vedea un timp și a crește ea în singurătate. Faptul că ne-a silit la un astfel de sacrificiu, cu toate că o iubeam și ne jucam cu ea și păpușa ei cu păr auriu nu e de înțeles și nici de acceptat. Oona, prietena noastră, acceptă un regim al amintirii, altul, și cu tirania dulce a copilului nemuritor ne transmite imagini ale ei dintr-o prezență deocamdată imposibilă, amintirile cu ea se inflamează
Actualitatea by Daniel D. Marian () [Corola-journal/Journalistic/8522_a_9847]
-
căror viață pare să se fi stins. "De mult nu mai închidem ușile seara/ de așa mult timp noi o așteptăm pe Oona/ o lăsasem pe când era mică în pragul/ ușii îmbrăcată în furoul bunicii și cu/ bigudiuri argintii în părul negru/noi credem că între timp Oona a crescut/ măcar cu un cap dar se poate prea bine să/ fi crescut de două ori pe atât// pe măsuță lângă oglindă păstrăm păpușa ei cu păr auriu/ ne aducem bine aminte
Actualitatea by Daniel D. Marian () [Corola-journal/Journalistic/8522_a_9847]
-
și cu/ bigudiuri argintii în părul negru/noi credem că între timp Oona a crescut/ măcar cu un cap dar se poate prea bine să/ fi crescut de două ori pe atât// pe măsuță lângă oglindă păstrăm păpușa ei cu păr auriu/ ne aducem bine aminte cum strălucea în soare/ când Oona o scutura de praf pe hăinuțe și râdea// odată ne-am urcat în pod și-am găsit o cărticică/ mică de rugăciuni era așa îndoită pe la colțuri/ și îngălbenită
Actualitatea by Daniel D. Marian () [Corola-journal/Journalistic/8522_a_9847]
-
să dispară: "din seara aceea când frigul ne-a pătruns/ bezmetic prin ochii obosiți de atâta/privit prin beznă doar cu lumânări bine/ferite în căușul palmei am început/ încet încet să uităm de Oona//uitam cât de lung avea părul câteodată/ni se părea că nu era chiar așa negru că/trupul ei mic nu se aplecase chiar ieri/sub pat să se uite așa curioasă după un păianjen/mare și iute eram toți înghețați nu mai stăteam deloc sub
Actualitatea by Daniel D. Marian () [Corola-journal/Journalistic/8522_a_9847]
-
Tudor Vianu - și văz așa, ceva fără pereche. Ce să-ți spun? O strălucire, o nemișcare și o tensiune. Mai mă uit o dată și văz acumulat deasupra cefii un fel de melc de aur, un ornament greu și mat, un păr cum n-am putut nici să-mi închipui". Ies împreună, el se întrece emoționat în elocință erotică, și fata, emoționată și ea, acceptă să se urce într-o trăsură, care va rula, ca într-un drum fără capăt, vreo trei
Are și literatura partea ei by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8539_a_9864]
-
într-o trăsură, care va rula, ca într-un drum fără capăt, vreo trei ore. Beția erotică se contopește în beția poetică, pe mai tot parcursul acestei scrisori, dar mai ales în scena de mare frumusețe, când fata își lasă părul să-i cadă pe umeri. Și-a scos unicul pieptene... și-a fost cutremurător, nepământesc! Ploaia de aur pe Semele. M-am îmbăiat într-o fuziune de glorie, m-am șters cu el ca pe un prosop, m-am sugrumat
Are și literatura partea ei by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8539_a_9864]
-
fără să știe încotro, fără să-și dea seama exact unde se duc, în mașină, în trăsură sau în căruță cu boi; coloane de oameni revărsându-se până pe câmp, dincolo de șanțurile pline de noroi. Bătrâni în papuci, cu barba și părul ciufulite, băiețandri slăbănogi și fetițe în picioarele goale, împiedicându-se în pietrele drumului, ducând pe spatele încovoiat tot ce putuseră aduna din puținul lor avut. Tot așa de jalnice, șarete trase de mârțoage costelive, pline de copii îngrămădiți care țipă
Are și literatura partea ei by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8539_a_9864]
-
variantă mai tînără a sa - interpretat de actorul ceh Petr Falc -, pentru scenele din anii '40, care, nimic mai caraghios, asemeni unui abil ventriloc vorbește cu vocea lui Nicolaescu, inconfundabilă, și care, în scenele de închisoare poartă o perucă de păr grizonat ceea ce-i confera un aspect dîrz de ilegalist comunist din anii pistruiați ai tinereții nicolaesciene. Numai Dichiseanu în rolul comisarului comunisto-kgbist apare neschimbat, au trecut doar douăzeci de anișori, semn că ar trebui să reconsiderăm marfa bolșevică imperisabilă. Povestea
Comisarul Moldovan - Reloaded by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8562_a_9887]
-
turist venit să-și înece toate depresiile. Trist, s-a așezat pe treptele lustruite ale unui soclu. Și, când era gata să închidă ochii, din mulțimea care își țară de colo-colo picioarele a ieșit în lumina soarelui un bărbat cu părul fluturând că o coama de leu. Venea încet, pășind cu lentoare prin cenușă argintie a străzii. Era un barbat tânăr și elastic că o pulpa de atlet, iar de sub cămașă lungă și nisipie se bălăngănea un cordon unduitor. S-a
Miracol la Veneția by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/8624_a_9949]
-
pulpa de atlet, iar de sub cămașă lungă și nisipie se bălăngănea un cordon unduitor. S-a apropiat de omul din Dudești, care îl privea ca si cum n-ar mai fi fost nimeni în toată piața. O briză leneșa i-a umflat părul că un lan răscopt, iar mâna lui osoasă a slobozit pe genunchii turistului o carte cu foi de matase. Nici n-a mai apucat să-l privească pe mesagerul topit în lumina de amiază, rămânând cu ochii pironiți pe darul
Miracol la Veneția by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/8624_a_9949]
-
Respira rar, gâfâind, te făcea să te gândești la aerul care îți pătrundea în corp, ritmic, cu regularitatea unei pompe aspiro-respingătoare. îți revela brusc precaritatea mașinii omenești, care fără de acel element subtil ce se strecura pe nări, mișcând firicelele de păr din nas, în gură, făcând să vibreze mucoasele umede, roșietice, s-ar fi prefăcut într-o masă inertă... * Dacă mă pui să jur, înseamnă că n-ai încredere în mine, pe orice aș jura. înseamnă că poți crede că sunt
Jurnal intim by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8631_a_9956]
-
stimulat comentarii diverse), conversiunea în cauză , conținînd cîteva trepte, e străină de jocul lumesc de factori ce i-ar putea știrbi autenticitatea. În orice caz, "părintele Nicolae" n-a procedat asemenea unor femei care, voind a deveni blonde, își vopsesc părul! Într-un context înțesat cu atîtea demagogii patriotarde, cu atîtea contorsiuni ale adaptării oportuniste, credem că opțiunea sa poate fi considerată o ofrandă spontană adusă meleagului românesc, însoțită de un puternic crez de dreapta. Aura sacrală ca și suferințele care
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
trece, ea este indubitabil un personaj. Putem prezuma că nu numai colegele de celulă și de carceră (hoațe, prostituate și politice), ci și anchetatorii plus temnicerii de toate gradele rămâneau literalmente cu gura căscată în fața acestei fete grăsuțe și cu părul vâlvoi - un model livresc de insubordonare întrupat, neverosimil, la Jilava, Ghencea sau Malmaison. Ilustrativ pentru psihologia tinerei eroine, când aceasta ajunge la Mislea, o ia ca pe o promovare într-o condiție de adevărată detenție. Zoia autohtonizată se bucură: "Asta
Zoia noastră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8652_a_9977]
-
pagini ale Jurnalului intim. Antrenat de o asemenea dinamică, Russo își privește copilăria ca pe un paradis pierdut. în deceniile următoare, topos-ul în cauză va deveni loc comun al literaturii noastre, însă Alecu Russo l-a formulat cel dintîi. "Părul, cu locul bătut pinpregiurul de vitele satului lui, ce singure astăzi mai țin divan; curtea boierească, opcină strămoșească ce nu se mai află, albind pe troscotul verde al ogrăzii mari, mari și întinsă; livada din dosul curței, biserica cu ținterimul
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
curței, biserica cu ținterimul pestriț de iarbă lungă, de sulfină aurită și de cruci negre; cumpăna fîntînei de la poartă, aninată pe răchita crengoasă; toate trec dinaintea mea, vii și în mișcare... Dar serile satului meu, cînd luna se ridica asupra părului și cumpăna fîntînei se părea ca un cocostîrc cu pliscul întins... ce sări sănine! într-amurgul se apropia, cîrdurile aducînd miroasele cîmpurilor cu ele; fumul stuhului se împrăștia în văzduh cu mirosul teilor ce venea de la pădure" (Amintiri). Pregnanța detaliului
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
un student, încurajarea lui venea cu aceeași dragoste și dăruire. Blândețea și înțelepciunea sa au făcut ca și în ultima clipă în care l-am văzut, înainte de a ne lua rămasul bun, să arate ca un sfânt, cu barba și părul albe, cu figura senină și împăcată. Despre aportul lui la marea construcție ce se numește MUZICA, sunt multe de spus și de cercetat. Pe scurt, a fost un spirit renascentist, care a cuprins în persoana lui nenumărate preocupări: muzicolog, lexicograf
?n actualitate La desp?r?irea de Constantin Catrina by Liliana IACOBESCU () [Corola-journal/Journalistic/83960_a_85285]