34,057 matches
-
românesc, două pagini la care colaborează cîteva personalități culturale, muzicieni, artiști. în ce mă privește, nu mă voi pronunța asupra muzicianului, deopotrivă compozitor și interpret. Cel mai afon dintre prietenii lui fiind eu, aș prefera să nu-mi dau cu părerea în lucruri la care nu mă pricep. Ce valoare ar avea mărturisirea mea că iubesc muzica lui Johnny de cînd mă știu și nu-i găsesc termen de comparație? Așa că voi vorbi despre om și despre prietenul meu. Johnny se
Incomparabilul Johnny by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15653_a_16978]
-
cearnă mai cu băgare de seamă la cei care vor să iasă din țară, această așa-zisă demnitate a fost reprezentantă peste graniță de foarte multe persoane cu care nu ne-am putea lăuda nici la noi acasă. Așa că după părerea Cronicarului demnitatea națională n-are nici o legătură, dar absolut nici una, cu faptul că Occidentul nu ne va mai cere vize de la 1 ianuarie anul viitor. * Printre furturi din conductele Petrom și știri despre frigul din case, a răzbătut în presă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15667_a_16992]
-
cărții și al revistei - editorul vrea să cîștige, nu? - e prohibitiv tocmai pentru cei care, de obicei, le cumpără, oameni cu venituri, în cel mai bun caz, mijlocii. R.: Să revenim la periodicele de cultură. Ce e de făcut? N.M.: Părerea mea este că singura soluție durabilă ar fi ca ziarele, Cotidianele, să-și creeze suplimente săptămînale de cultură. Nu însă tipărindu-le separat, în tiraje mici, dar introducîndu-le în corpul ziarului, de exemplu, sîmbăta, cînd numărul de pagini e, oricum
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
să aud cam același punct de vedere, cu normalele diferențe de exprimare și de implicare, am primit răspunsuri care m-au convins că lumea politică se complace într-o problemă CVTudor. Cei cîțiva reprezentanți ai PSD cărora le-am cerut părerea, mi-au spus fie că Justiția trebuie să cerceteze cu atenție cazul, fie că ,,Vadim nu trebuie victimizat în ochii electoratului." Singurul răspuns tranșant a fost că Justiția n-are decît să se spele pe cap cu CVTutor. În opoziție
Problema CVTudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15686_a_17011]
-
păți mare lucru la Tribunal, deoarece Puterea mizează pe voturile supușilor săi din PRM și are nevoie de prezenta lui în Parlament pentru a putea pretinde, în străinătate, că luptă din greu cu extremismul. Analiștii, și ei prudenți, erau de părere că CVTudor are un potențial politic care nu trebuie neglijat. Nu mi-am permis să întreb ce are potențialul cu tribunalul, dar cînd Parchetul afirmă, pornind de la dovezile sale, că CVT răspîndește informații false care aduc atingere siguranței naționale și
Problema CVTudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15686_a_17011]
-
a discutat cu seriozitate despre această problemă - a dezimunizării și a chemării în Justiție a lui CVTudor, au existat politicieni care au crezut că el le-ar putea folosi, pentru a da jos popicele celorlați. Aceasta e, după umila mea părere, mult discutata problemă CVTudor. Electoratul - s-a văzut în cazul Miron Cozma - acceptă sentințele Justiției și nu-i consideră pe cei care îi suportă rigorile niște victime. În cazul CVTudor - n-ar fi prima oară! - clasa politică se teme de
Problema CVTudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15686_a_17011]
-
judecată. Pe de altă parte, pentru că împărțirea lor pe capitole nu e arbitrară, nu e o găselniță editorială, ci o reală ordonare tematică. Primul dintre ele, Elemente pentru o contracultură, reunește eseuri despre cultura alternativă a anilor '80, care, după părerea autorului, n-a devenit centrală după căderea comunismului. Mulți din tabăra frustraților de activismul reprezentanților generației '80 n-ar fi de acord cu asta. Victoria pe care o aștepta Caius Dobrescu s-ar fi situat însă în alt plan: "Este
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
susțin că Ion Iliescu ar fi iritat de inițiativele lui Adrian Năstase și că, pentru a-l aduce la locul său, i-a transmis semnale de felul celor din scandalul Harghita-Covasna. Aici s-ar adăuga, observă unii comentatori, deosebirile de păreri pe care le-au exprimat în ultima vreme dnii Iliescu și Năstase. Ceva, ceva e posibil să fie adevărat. Omenește vorbind, s-ar putea ca Ion Iliescu să aibă unele reacții de nemulțumire față de nestăvilita dorință a lui Adrian Năstase
Divergențele dintre Iliescu și Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15704_a_17029]
-
pregătească un partid al său pentru momentul în care va părăsi Cotroceniul? Cu alte cuvinte, ar trebui să ne închipuim că Ion Iliescu pregătește PSD-ului experiențe asemănătoare acelora prin care a trecut PNȚCD-ul după ce a pierdut alegerile. După părerea mea, nici în cele mai negre coșmaruri ale sale, Ion Iliescu nu se vede în rolul de spărgător al PSD-ului. Și dacă tot facem proiecții strategice, cine ar putea fi în 2004 candidatul PSD la președinția României? Primul pe
Divergențele dintre Iliescu și Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15704_a_17029]
-
cunoscut sau i-au fost apropiați lui Z. Ornea. În DILEMA, Mircea Iorgulescu a notat că, luată cu alte preocupări, Academia Română a uitat sistemaic, dacă putem spune așa, să-l primească pe Z. Ornea în rîndurile sale. Academia, e de părere Cronicarul, mirat și el de această amnezie, l-ar fi făcut, poate, pe Zigu să se simtă onorat, dar cu siguranță că s-ar fi onorat pe ea însăși, dacă l-ar fi avut în rîndurile sale. Revenind la paginile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
serioase. Astfel, prin colportări de alcov, căzură guverne. Izbucniră conflicte. Războaie! Ca cel pe care Menelau, regele acheilor, soțul aventuroasei Elena, amanta păcătosului de Paris, zicînd orori când despre unul, când despre altul, îl începu contra Troiei codoașe!... Au fost păreri pătimașe pro și contra... Arhanghelul intratabil al revoluției, de pildă, Saint-Just, era de părere că femeile mai mult încurcă decât poți să pui bază pe ele, și că dacă n-ar fi nevoie de dânsele, - Ființa supremă hărăzindu-le darul
Despre Femei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15715_a_17040]
-
care Menelau, regele acheilor, soțul aventuroasei Elena, amanta păcătosului de Paris, zicînd orori când despre unul, când despre altul, îl începu contra Troiei codoașe!... Au fost păreri pătimașe pro și contra... Arhanghelul intratabil al revoluției, de pildă, Saint-Just, era de părere că femeile mai mult încurcă decât poți să pui bază pe ele, și că dacă n-ar fi nevoie de dânsele, - Ființa supremă hărăzindu-le darul procreației în exclusivitate - și că dacă nu ne-ar captiva, din când în când
Despre Femei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15715_a_17040]
-
să te apropii de textele unui autor care spune, nu de puține ori, lucruri de bun simț, dar care sînt, fatalmente, antipatice. Și nu pentru că am avea de-a face cu adevăruri incomode. Sau pentru că ar fi la mijloc o părere pur subiectivă. Antipatia este generată de anumiți "senzori" textuali pe care îi voi enumera mai jos. în numele unor mari adevăruri, criticul și-a uitat măsura, descoperindu-și o vocație sadică nu tocmai agreabilă. Repetiția este mama plictiselii, un aforism deformat
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
vineri după-amiază pînă vineri seară Apostrophes a fost singura emisiune, de pe toate canalele franceze de televiziune, care, vreme de 15 ani, nu și-a schimbat ziua și ora de difuzare: vineri seară, la nouă și jumătate. Realizatorul ei este de părere că de pe urma acestei sacralizări, a acestui "terorism liniștit" pe care l-a exercitat cu timpul, singura care a avut de cîștigat a fost cartea. Începînd din 1991, Bouillon de culture, care a înlocuit Apostrophes, a moștenit aceeași oră de difuzare
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
ar fi încă de gustate astfel de texte la noi, nu putem să nu remarcăm cel puțin două sînt trăsături mai degrabă negative. Pe de-o parte, tendința pedagogică: într-o lume anomică, de tranziție, cîțiva înțelepți își dau cu părerea despre orice. Iar noi trebuie să ne minunăm în fața unui bun-simț care e mai ales unul post-decembrist, să ne uluim de farmecul formulărilor și de simplitatea demonstrațiilor etc. Pe de altă parte, astfel de texte produc frustrări asemănătoare cu acele
Fabule de critic și romancier by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15709_a_17034]
-
pe vremuri doar excepționalilor, exemplarilor. Dacă nu ești o persoană cunoscută, a scrie astfel de moralities e ridicol, deși cîțiva tineri ar putea susține că nu e tocmai greu. Există o tentație a facilului în astfel de elegante dări cu părerea care nu poate trece neobservată. Și în cele mai multe cazuri, astfel de culegeri de articole înlocuiesc în ordine editorială o absență a continuării operei, fie ea critică sau literară, începută în anii comunismului. Cu un titlu amintind de volumele sale de
Fabule de critic și romancier by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15709_a_17034]
-
cu totul altceva. Despre orice ar scrie însă, autorul vrea să spună întotdeauna mult mai mult, există mereu o fabulă, ascunsă sau nu, explicită sau implicită. Lista celor cu care polemizează Alexandru George e mai lungă decît numărul textelor, iar părerile sale de multe ori șocante ar depăși, dacă ar fi să le rezumăm, spațiul paginii. Mai important însă mi se pare a descoperi cîteva linii de forță, a spune în cîteva idei în ce fel Alexandru George face diferența. Pentru că
Fabule de critic și romancier by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15709_a_17034]
-
considerați ziariști specialiștii din diverse domenii care asigură rubrici medicale, științifice, de sfaturi practice, de astrologie etc. În același timp, cred că doar la limită îi putem considera ziariști pe cei care nu fac altceva decît să-și dea cu părerea asupra unor subiecte (politice, în special, dar și culturale), oricît de competenți ar fi în această întreprindere. Cred, așadar, că ziarist este cel care, măcar o perioadă din activitatea lui, a realizat materiale subsumate cel puțin unuia dintre genurile publicistice
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
Occidentul în ceea ce privește pretențiile sale personale, dar nu prea mai are legătură cu alegătorul său, căruia îi ignoră și speranțele și ,,pretențiile" în numele faptului că România mai are încă mulți pași înainte de a ajunge Occidentul din urmă. Rodica Ciobanu e de părere că ,,Parlamentarii români par a-și fi greșit țara. Aceasta nu este pregătită să suporte costisitoarele lor aspirații, ca să primească atît de puțin în schimb". Se pare însă că nici editorialista Adevărului nici unii parlamentari mai puțin pretențioși nu-l pot
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15738_a_17063]
-
obiecta descrierii lui Judt un lucru pe care l-am obiectat și lui Támás și care apare și la destui istorici români ori străini ai interbelicului: extrema dreaptă n-a fost singura forță ideologică și politică a vremii și, după părerea mea, nici măcar aceea majoritară. între 1923, anul democraticei constituții a regelui Ferdinand, nemenționată de Judt, și 1938, cînd Carol al II-lea interzice partidele și alege dictatura, România a fost o țară democratică și liberală, printre puținele, dacă nu singura
Apel către Europa by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15758_a_17083]
-
ulterior sub tăcere acest lucru, s-a creat o opinie cvasigenerală defavorabilă care a copleșit dreapta judecată a rolului intelectualității românești din epocă. Publicarea Jurnalului lui M. Sebastian în anii din urmă a alimentat din plin o dezbatere care, după părerea mea, suferă de o parțialitate tendențioasă în reconsiderarea trecutului. Unde articolul lui Tony Judt își dovedește cu adevărat însemnătatea și face figură discordantă cu majoritatea unor astfel de intervenții datorate străinilor este în considerațiile din capitolul al treilea, consacrat situației
Apel către Europa by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15758_a_17083]
-
una dintre cele mai mari probleme ale scriitorilor din toate țările din Est la ora actuală. Mulți dintre ei nu au reușit să înțeleagă acest fenomen, unii au și devenit nostalgici... Se poate auzi în Est, din partea unor scriitori, următoarea părere: ,,N-are nici un sens să mai scrii, fiindcă nu te lovești de nimic, adică se poate spune tot". Eu n-am fost niciodată de această părere. Procesul estetic funcționează prin libertate, nu prin interzicere. De aceea, când am venit în
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
unii au și devenit nostalgici... Se poate auzi în Est, din partea unor scriitori, următoarea părere: ,,N-are nici un sens să mai scrii, fiindcă nu te lovești de nimic, adică se poate spune tot". Eu n-am fost niciodată de această părere. Procesul estetic funcționează prin libertate, nu prin interzicere. De aceea, când am venit în Occident, nu am vrut să devin aici un fel de mascotă, ca un scriitor care ne povestește ce lucruri groaznice s-au întâmplat și ce rău
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
ne povestește ce lucruri groaznice s-au întâmplat și ce rău i-a mers... Mai ales faptul de a lega toate acele probleme catastrofice de propria-i persoană, este un gen de literatură la care nu țin. Eu sunt de părere că scriitorul trebuie să înceapă să scrie, abia în momentul când știe că el, ca persoană, nu are nici un fel de importanță. Materialul folosit de mine este întreaga mea biografie: partea aceea din Banat și partea cealaltă din Berlin. În
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
mijloace de presiune pentru a racola tinerele talente. Așa a fost sub comuniști, așa e și astăzi. Vechea logică face ravagii în continuare. O trecere pe la emisiunile specializate în bârfe fotbalistice e mai eficientă decât orice campanie electorală. Datul cu părerea, bătutul pe burtă, grohăielile așa-zis ironice, etalarea ciocoiască a unor toalete sfidătoare atât prin preț, cât și pentru felul țipător în care stau pe acești inși cu totul depășiți de rolurile jucate alcătuiesc o alchimie respingătoare. Oameni pentru care
Sentimentul românesc al "procesului etapei" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15759_a_17084]