6,278 matches
-
vede în „problema incomunicabilității” urmuziene „o formă a crizei spirituale în cadrul capitalismului modern” (op. cit, p. 82). Avangarda, afirmă criticul, „l-a utilizat pe Urmuz ca să lovească în principiile și concepțiile de viață ale burgheziei. Comicul, rîsul constituie reacții împotriva pătrunderii mecanicului, a automatismului în sfera vieții”. Spre deosebire de Bergson din Le rire, autorul acordă atenție unui „paradox care își găsește o perfectă ilustrare în literatura veacului nostru”: comicul, ca refuz mecanic și convenționalizat al mecanicului și convenționalului. Alienarea implică, în cazul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ex: Cică niște cronicari... devine titlul unui volum de „critică a criticii” din 1970 al lui Cornel Regman și, după aproape trei decenii, titlul unei antologii a lui Iordan Chimet despre comicul absurd în literatura avangardei românești). În canonul didactic, pătrunderea lui Urmuz (ca și a întregii avangarde interbelice) a fost însă mai dificilă, ea producîndu-se cu adevărat abia în anii ’90. Cele două volume despre Modernismul românesc semnate de Dumitru Micu conțin numeroase referiri la Urmuz, inclusiv comparații cu poeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nou proiect în care să mă implic cu totul. Totuși, problemele tehnice legate de mobilele pentru decor nu erau de ajuns pentru a da naștere acestei stări de bine. Era vorba de companie, de ieșirea din izolarea autoimpusă și de pătrunderea în mediul atelierelor teatrului, acea camaraderie ușoară, poate chiar facilă, a celor din distribuție și nu numai, pe măsură ce încercau să se adune, să-și găsească ritmul și să vâslească la unison. S-ar putea să fie prea puțin forțată această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Teoria poate fi conjugată cu marile mituri ale Creațiunii existente în toate genezele importante, indiferent de zonele geografice și culturale. Acestei teorii cunoscute, Mircea Eliade îi asociază motivul „eternei reîntoarceri”, al lumilor paralele în care personajele intră fără să conștientizeze pătrunderea într-un timp și spațiu diferențiat calitativ. Filiația cosmogonică a miturilor reiterate în proza fantastică a lui Mircea Eliade explică prezența echilibrată a principiului feminine și masculine în scenariile inițiatice. Existența percepției temporale este specifică modului propriu de existență al
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
alta prin legea karmică. Ajungându-se la începuturile Timpului se regăsește Non-Timpul, prezentul etern care a precedat experiența temporală fundamentată de prima existență umană decăzută din starea de grație. Protagonistul poate atinge starea care a precedat căderea în Timp și pătrunderea în „timpul rotitor și rostitor“, după o sintagmă consacrată a lui Constantin Noica. Evoluția spirituală poate fi vizualizată printr-un model într-o spirală ascendentă, în care trecerea spre o etapă superioară este condiționată de parcurgerea à rebours și ieșirea
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
cultural. În paralel cu cercetările de suprafață, s-au desfășurat și cercetări sistematice, pe văile și șesurile râului Bârlad, care au scos la lumină dovezi importante, ce implică o anumită continuitate teritorială și etnică a băștinașilor, pe alocuri întreruptă de pătrunderile migratorilor slavi. Totuși, timp de un secol nu au avut loc frământări militare (moment delimitat de prăbușirea dominației hunice, din anul 454 și până în 550, după care, potrivit izvoarelor scrise și a vestigiilor arheologice încep să se stabilească temporar slavii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de pe raza județului Vaslui. Majoritatea acestor văi au adăpostit în cuprinsul lor multe așezări (cazul văilor Bârlad, Șacovăț, Idrici, Rebricea, Similișoara), unele grupate, dând aspectul unor microregiuni intens locuite și dominate de coabitarea pașnică a localnicilor, chiar și în condițiile pătrunderii migratorilor slavi. De altfel, hidronimele bazinului (Rebricea, Stavnicul, Șacovățul, Suhulețul, Gârbovățul, Stemnicul și chiar Bârladul) sunt de origine slavă, fapt ce poate sugera o perioadă de coabitare româno-slavă. Numeroase vestigii arheologice denotă că acest spațiu a fost locuit în trecut
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
descoperiri arheologice. Graficul următor arată că, pentru intervalul secolelor VI-VII, numărul așezărilor, caselor și locuitorilor comunităților bazinului era redus, oarecum diminuat față de etapele anterioare, specifice dacilor și purtătorilor culturii Sântana de Mureș, situație ce poate fi pusă și pe seama pătrunderii grupurilor nomade și, implicit, pe necesitatea comunităților autohtone de-a se retrage spre zone ferite, mai puțin accesibile slavilor. De altfel, s-a dovedit arheologic că în zonele de stepă și silvostepă, așa cum este și habitatul din Podișul și Bazinul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ceramicii poate fi interpretată prin prisma unor factori de ordin economic și demografic, precum criza economică a Imperiului Roman, care a provocat întreruperea temporară a legăturilor cu centrele de producție sud-dunărene. Ca factor premergător acestei situații poate fi menționată și pătrunderea triburilor migratoare, însă din secolele IV-V, fapt ce denotă o scădere a producției autohtone, ce are ca efect, pentru începutul secolului VI, creșterea ceramicii făcută la mână. Reintroducerea pe scară largă a ceramicii fabricată la roată se observă din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
într-o proporție mai mică sau mai mare, și zona bazinului. Până la producerea acestui proces, potrivit inventarului celor opt așezări cercetate, proporția celor două categorii ceramice este oarecum egală, spre deosebire de alte situri, precum s-a observat la Davideni-Neamț, unde, datorită pătrunderii slavilor, se constată un proces de „barbarizare” a ceramicii, iar numărul pieselor metalice scade. Autorul cercetărilor crede că respectivele dovezi indică o discontinuitate culturală, practic o decădere materială în privința ceramicii (sfârșit de secol VII), care reflectă o comunitate mai săracă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
succesive s-au observat și la Drăgești (secolele II-VI), Gura Idrici (secolele III-IX), Negrești (secolele II-IX); ele denotă niveluri de locuire neîntrerupte, dar totodată reduse ca număr de populație, față de perioadele secolelor II-IV sau VIII-IX, probabil ca urmare a pătrunderii triburilor slave, ce au determinat plecări temporare. Aceste dovezi arheologice nu argumentează o perioadă de explozii demografice, petrecută în așezările bazinului, din secolele VI-VII, ci mai degrabă existența unei populații reduse numeric pe parcursul duratei de timp amintită. În privința finalului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
defuncților, nu doar din Bazinul Bârladului, ci și din afara lui (cu excepția celor din cimitirul de la Botoșani-Dealul Cărămidăriei). b) Pentru secolele VI-VII, situația se schimbă, față de etapa anterioară, în sensul creșterii numărului de morminte de incinerație, poate și sub influența pătrunderii pe teritoriul românesc a grupurilor de slavi, care la moarte erau incinerați. Această problemă rămâne discutabilă în arealul bazinului, căci mormântul descoperit la Dănești - Vaslui este de înhumație. În lipsa unor argumente, care să dovedească o creștere a numărului mormintelor de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
alte cuvinte, în două dintre cele opt stațiuni autohtone (Dodești și Tăbălăești), s-a constatat existența ceramicii locale, dar au fost descoperite și exemplare de origine slavă (prin tehnica realizării și formă), modelate la mână, a căror proveniență se datorează pătrunderii migratorilor slavi, la răsărit de Carpați, la finalul secolului VI. Ceramica de acest tip are buza tăiată, nu are gât, are umerii prelinși și suprafața nedecorată; pasta are un aspect făinos, chiar dacă conține aceleași ingrediente ca și unele exemplare autohtone
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și microprundișuri. Era reprezentată prin oala-borcan cu umerii aplatizați ori bombați, corpul alungit și fundul îngroșat. În privința atribuirii etnice a ceramicii la roată, nu există dubii că ea aparține localnicilor, deoarece această categorie nu era cunoscută de slavi în momentul pătrunderii lor pe teritoriul românesc. Alte vestigii ale venirii slavilor în Moldova sunt vasele găsite în stațiunile amintite pe parcurs: Botoșana - Suceava, Costișa, Davideni - Neamț; ca urmare a analizei lor, rezultă presupunerea că băștinașii intraseră în legătură cu aceste triburi, fapt ce implică
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
oală. Spre deosebire de recipientul amintit, tipsia, prezentă în inventarele siturilor, provoacă teorii diferite, îndeosebi legate de apartenența etnică. O primă variantă se referă la originea autohtonă a vasului, deoarece forme apropiate s-au găsit în cetățile dacice din Moldova, încă dinaintea pătrunderii slavilor. De altfel, cele mai vechi tipsii (tigăi) datează încă din secolele V-III î. Hr. Aceiași ipoteză se bazează și pe apariția în mediul slav arhaic a tipsiilor abia din a doua jumătate a secolului VI, iar concomitent, în Moldova
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
slav și să nu le folosim ca un criteriu cronologic sau etno-demografic. Prin corelarea condițiilor fizico-geografice cu densitatea siturilor arheologice (98), descoperite în bazinul bârlădean, a rezultat o continuitate de locuire autohtonă, în vechile vetre daco-romane, chiar și în condițiile pătrunderii triburilor slave. Similar perioadelor anterioare, băștinașii au preferat să se concentreze pe zonele din preajma unor râuri (bazine hidrografice), în apropierea unor păduri, pe terenuri fertile, văi, în depresiuni, ce s-au constituit în microregiuni mai intens locuite, cum este cazul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
aparte a spațiului analizat și care poate fi o consecință a lipsei unei cercetări sistematice ori fără prea mare profunzime pentru spațiul respectiv. Totodată, este inexplicabilă diminuarea numărului așezărilor într-o perioadă când arealul est-carpatic nu a fost afectat de pătrunderile migratorilor, întrucât nu a intrat în planurile politice de dominație ale celui de-al doilea Kaghanat Avar sau în sfera de pătrundere a garnizoanelor militare bulgare de la sudul Dunării. De altfel, indiciile de ordin etno-demografic și socio-cultural au înregistrat creșteri
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
respectiv. Totodată, este inexplicabilă diminuarea numărului așezărilor într-o perioadă când arealul est-carpatic nu a fost afectat de pătrunderile migratorilor, întrucât nu a intrat în planurile politice de dominație ale celui de-al doilea Kaghanat Avar sau în sfera de pătrundere a garnizoanelor militare bulgare de la sudul Dunării. De altfel, indiciile de ordin etno-demografic și socio-cultural au înregistrat creșteri succesive, nu doar în spațiul românesc, ci și în restul Europei. În Moldova, din punct de vedere politic și geografic, perioada secolelor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
privind rolul acestor construcții sunt diferite: unii specialiști (printre care D. Gh. Teodor) le consideră un răspuns pentru pericolul migrator, iar alții (printre aceștia V. Spinei) sunt de părere că nu puteau avea un asemenea scop, atât timp cât pe culoarul de pătrundere (via gentium), din zona meridională, nu s-au găsit astfel de „horodiști”. Indiferent de rolul lor, trebuie să remarcăm prezența elementelor de fortificație care le diferențiază de celelalte așezări medievale timpurii și ne indică rezistența la pericole. Așezările deschise aveau
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dinte și nici posibilitatea de a se strânge, precum cel de la Dodești, folosit la viticultură și grădinărit. Puținele descoperiri izolate reflectă lipsa emisiunilor monetare sau a mai multor obiecte agricole și meșteșugărești, datorită crizei economice a Imperiului Bizantin, marcată de pătrunderea slavilor în Balcani, al cărei efect s-a răsfrânt și în teritoriile nord-dunărene. Pentru intervalul secolelor VIII-IX, importurile provenite pe cale comercială, dinspre Bizanț spre provincii, inclusiv monedele din bronz sunt foarte rare sau lipsesc. 4. AUTOHTONI ȘI ALOGENI. CONTACTE ȘI
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
permis o sporire demografică cu circa 50-70%, față de perioada secolelor IV-V. Depășirea acestui barem demografic în Moldova se petrece în intervalul veacurilor VIII-IX, când se înregistrează o creștere majoră, de aproape 85-90%, datorită prelungirii conjuncturii favorabile, marcată de lipsa pătrunderilor alogene semnificative și a factorilor de ordin climato-biologici, cum ar fi schimbarea climei (încălzirea ei). De această dată, situația înregistrată în Bazinul Bârladului nu mai face excepție, din arealul Moldovei, cercetarea siturilor arheologice indicând mici creșteri demografice (fig. 11). Această
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din nordul Moldovei au elemente de fortificație, probabil ca răspuns la pericolul extern. Conținutul culturii materiale, de tip Dridu, reflectă nu doar nivelul avansat de dezvoltare social-economică al societății locale, ci surprinde și perioada de noi frământări politice marcată de pătrunderea grupurilor migratoare (îndeosebi pecenegi și uzi), care au avut un rol militar important în desfășurarea evenimentelor. Noua situație a impus transformări de ordin social-economic, care au condus și la apariția primelor așezări fortificate (Fundu Herții, Dersca, Tudora, Orofteana, Baranga ș.a.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
este rar semnalată în restul teritoriului Moldovei. Această situație este strâns legată de aspectul politico-economic al zonei și se explică prin intervenția bizantină la Dunărea de Jos, îndeosebi în două rânduri, odată cu provocarea lansată de triburile slave, care au forțat pătrunderea și stabilirea lor în Balcani. Instalarea noilor veniți în teritoriul sud-dunărean a provocat întreruperea legăturilor comerciale dintre bizantini și populația veche românească. Revenirea stăpânirii bizantine, prin acțiunile întreprinse de unii împărați asupra slavilor, pecenegilor și cumanilor, readuce influența acestei civilizații
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fost depășită abia în secolul X, când viața economică capătă o nouă dimensiune, iar comerțul dintre spațiile nord și sud-dunărene revine la normal. Numărul redus al monedei bizantine din bazin, pentru secolele VI-XI, nu permite observații referitoare la dinamica pătrunderii monedei în spațiul respectiv și e puțin probabil ca cele câteva exemplare să fi contribuit la revigorarea vieții economice din provincie; implicit, nu se poate afirma că ele sunt rezultatul unei intense circulații monetare în zonă. Pentru comparație, putem avea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1046). Urmează o perioadă ce înregistrează atacurile uzilor (1064-1065) și pecenegilor (1091), între cele două evenimente spațiul est-carpatic fiind lipsit de monedă bizantină. Finalul secolului XI este marcat de intensificarea circulației monedei bilon. 4. AUTOHTONI ȘI ALOGENI. CONTACTE ȘI INFLUENȚE Pătrunderea în masă a nomazilor tiurci în spațiul carpato-danubian și, implicit, pe teritoriul bazinului bârlădean, se datorează scăderii treptate a comunităților sedentare, agricole, din anumite zone geografice. Turanicii le-au impus localnicilor un tribut periodic și i-au deposedat de unele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]