3,219 matches
-
și susținute sunt: respectul autorității, al ierarhiei și al competenței. Dacă, în ceea ce o privește, cultura A este puternic centrată pe respectul individului, cultura B este centrată pe respectul organizației (Păun, 1999, p. 54). La rândul său, D. McGregor (apud Păun, 1999, p. 55) consideră că orice conducător pleacă de la anumite idei preconcepute legate de atitudinea subordonaților față de muncă. În funcție de opțiunea sa pentru o anumită viziune, acesta se raportează diferit la membrii colectivului. Din acest punct de vedere, autorul consideră că
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
o instituție și al diamicii relațiilor interpersonale. De asemenea, imprimă și un anumit climat în perimetrul acesteia. Climatul organizațional Climatul organizațional, la rândul său, reprezintă spiritul unei organizații, forța și coeziunea internă a acesteia. Mai precis, acesta reprezintă potrivit lui E. Păun (1999) "o stare de psihologie colectivă, un fenomen de grup, o stare de contagiune colectivă care se obiectivează în ceea ce am putea numi ambianța umană internă a organizației. Climatul reprezintă moralul grupului" (p. 115). El "înglobează semnificațiile pe care individul
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
comunicare (formal și/sau nonformal), gradul de angajare/asumare și participare reală a indivizilor la procesul decizional, implică stările conflictuale existente sau potențiale (numărul și amploarea/profunzimea/efectele acestora), componente cognitive, motivaționale, afective, comportamentale, relaționale. În particular, potrivit lui Miles (apud Păun, 1999, p. 117), climatul școlii este dat de: • caracteristicile relațiilor psihosociale din școală; • tipul de autoritate; • gradul de motivație și de mobilizare a resurselor umane; • stările de satisfacție/insatisfacție; • gradul de coeziune din comunitatea școlară. Fără a mai fi un
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mare responsabilitate în crearea unui climat organizațional pozitiv, stimulativ, de siguranță, încurajator. El dă o anumită notă/ un anumit caracter relațiilor existente în școală (între profesori, între profesori și elevi, între elevi). Potrivit lui R. Lickert și J. G. Lickert (apud Păun, 1999, p. 129), climatul organizațional are efect cumulativ, în sensul că atmosfera de la vârful ierarhiei creează premisele pentru atmosfera de al nivelele inferioare/subordonate. Plecând de la concluzia potrivit căreia climatul organizațional este combinarea dinamică a motivației, leadership-ului, comunicării, deciziei, scopului
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
prin descentralizare decizională. Managerii au mare încredere în subordonați. Comunicarea se realizează foarte bine atât pe orizontală, cât și pe verticală. Este un climat de cooperare, de deschidere, motivant, de încurajare. În cartea sa Școala o abordare sociopedagogică (1999), E. Păun definește și descrie următoarele tipuri de climat organizațional (pp. 132-133). Climatul deschis Este acel climat în care predomină cooperarea și respectul. Managerul este deschis și dispus să asculte oricând propunerile/ideile profesorilor. El face, frecvent și sincer, aprecieri la adresa colegilor
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Editura Publica. Oglev, I., Russev, Vl. (2005), Securitatea psihologică, București, Editura Ideea Europeană. Osho (2006), Compasiunea. Suprema înflorire a iubirii, București, Pro Editură și Tipografie. Osho (2003), Emoțiile. Cum ne putem elibera de mânie, gelozie și teamă, Brașov, Editura Mix. Păun, E. (1999), Școala o abordare sociopedagogică, Iași, Editura Polirom. Pânișoară, G., Pânișoară, I.O. (2005), Managementul resurselor umane, ediția a II-a, Iași, Editura Polirom. Pink, D. (2011), Drive. Ce anume ne motivează cu adevărat, București, Editura Publica. Pinker, S.
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
slujbași, cât și ca stăpâni de ocine. În anul 1682, când Gavriliță Costache face un schimb, dând via sa de la Țifești pentru alta, de o falcie și jumătate „cu căsoaie cu tot la Bălești, alături de Mitrea căpitanul și de Gheorghiță Păun din Focșani, are martor la schimb și pe „Mihăilă, vornicel de Umbrărești”. La rândul său, Lupu Costache „ce-au fost vistiernic”, unul din fiii lui Gavriliță, cumpără și face zapis în ziua de 9 iunie 1695 pe un pogon și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sume, neachitată la vreme, să i se întărească stăpânirea pe partea lui Ionașco, se măsoară tot locul în curmeziș „întru acestu chip: întăi la o piatră ce este de hotar între sate (sic) Trohăneștii, carii suntu a mănăstirii a lui Păun, și între Tămășeni (deci piatra se afla hotar al celor două sate, n.n.) și au măsurat locul în curmeziș cu odgon de 40 de stânjeni până în piatra care este de hotar între Bozieștii de Mijloc, cari sunt a dumisali logofătului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
iar ceea ce a mai rămas, se arunca la un loc curat. Descântecul „de dragoste” (cules de la Ruxandra Bertea din Bărboasa) Se rostea în șoaptă, atunci când flăcăul și fata plecau la horă: „Cum ascultă toată lumea/ Clopotele trăgând,/ Muzică în sat cântând,/ Păunii cârâind/ Așa să asculte toți pe Ioana și pe Ion/ Toți flăcăii și toate fetele./ Și să vorbească cu dânșii./ Fugiți, voi ciunți pârliți/ Că vin eu cu Ion/ Cu trei vișini înfloriți’’.Se spune că farmecul de la primul descântec
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pentru a furniza celorlalți informații utile despre ei înșiși, pe scurt, pentru a-și face reclamă. Această teorie, numită „teoria semnalului costisitor” este cunoscută în zoologie și are la bază un handicap. Cel mai bun exemplu este cel al cozii păunului. Ea nu servește la nimic în plan practic, în plus necesită foarte multă energie, căci pentru a menține un astfel de aparat este nevoie de multe resurse metabolice. Reprezintă chiar un handicap în viața unui păun. Este stânjenitoare și vizibilă
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
este cel al cozii păunului. Ea nu servește la nimic în plan practic, în plus necesită foarte multă energie, căci pentru a menține un astfel de aparat este nevoie de multe resurse metabolice. Reprezintă chiar un handicap în viața unui păun. Este stânjenitoare și vizibilă, poate atrage prădătorii etc. Desigur, toate acestea sunt adevărate, dar un astfel de handicap este în primul rând un semn al unei bune calități a genelor adresat femelelor. Într-adevăr, doar păunii care au capacitatea de
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
handicap în viața unui păun. Este stânjenitoare și vizibilă, poate atrage prădătorii etc. Desigur, toate acestea sunt adevărate, dar un astfel de handicap este în primul rând un semn al unei bune calități a genelor adresat femelelor. Într-adevăr, doar păunii care au capacitatea de a găsi multă hrană pot plăti luxul de a-și întreține o asemenea frumoasă coadă lipsită de o utilitate practică. Potrivit teoriei, această coadă este bună pentru a le arăta femelelor că masculul are mijloacele de
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
IV-a secundară, Editura Librăriei Socec, București, 1936. Trofin, Sorina, Vrancea. Oameni și locuri. Manual opțional pentru clasa a III-a, Editura Terra, Focșani, 2001. Tzvetkov, Djoro, Istoria na Bulgaria (1878-1998) za 6 klas, Tilia, Sofia, 1999. Vulpe, Alexandru (coord.), Păun, Radu G., Băjenaru, Radu, Grosu, Ioan, Istoria Românilor. Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Sigma, București, 2000. Literatură parașcolară sau de popularizare Almaș, Dumitru, Vestea cea mare. Povestea republicii noastre, Editura Tineretului, București, 1967. Idem, Drum de luptă și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
50, 159 Papacostea, Șerban, 55, 56, 78 Papuc, Doina, 150 Papuc, Liviu, 150 Pascu, Adrian, 60, 67 Pascu, Ștefan, 71, 128, 140, 214, 215, 216 Patapievici, Horia Roman, 37, 86 Pavel, Ștefan, 31 Păduraru, Teodor, 172 Păsăilă, Vasile, 131, 236 Păun, Radu G., 58, 135, 228 Păunescu, Anghel Nicolae, 72 Pântea, Gherman, 141 Pârâianu, Răzvan, 103 Pârvu, Sorin, 102 Pecican, Ovidiu, 35, 65, 67, 137 Perjovschi, Dan, 35 Peterson, Kent, 24 Petöfi, Sándor, 203 Petre, Zoe, 52, 72 Petrescu, Costin, 45
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Vlad Țepeș, Mihai Viteazul". Vezi http://curriculum 2009.edu.ro/Ciclul gimnazial/ (accesat la data de 19.03.2010), secțiunea "Om și societate", documentul Programe de istorie pentru clasele V-VIII, București, 2009, p. 17. 96 Alexandru Vulpe (coord.), Radu G. Păun, Radu Băjenaru, Ioan Grosu, Istoria Românilor. Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Sigma, București, 2000, p. 54. 97"Rezistența opusă de domnitor a determinat Poarta să prefere această soluție și a asigurat Moldovei un prestigiu politic deosebit" (Ibidem). 98
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Bogdan Teodorescu, Istoria românilor. Manual pentru clasa a IV-a, Editura ALL, București, 1997, p. 80. 62 Ibidem, p. 81. 63 Cu o singură excepție, dată de un titlu mai reținut: "Unirea din 1918". Vezi Al. Vulpe (coord.), Radu G. Păun, Radu Băjenaru, Ioan Grosu, Istoria românilor. Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Sigma, București, 2000, p. 104. 64 Ibidem. 65 Ibidem. 66 Intervenția din Basarabia ar fi avut loc pentru "a proteja viața și bunurile locuitorilor", diviziile românești "punându
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
comunistă, opozanți și disidențe, rezistența anticomunistă, destalinizare și desovietizare; etapele regimului comunist; revenirea la instituțiile democratice. 11 Sorin Oane, Maria Ochescu, Istorie. Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas, București, 2001, p. 163. 12 Alexandru Vulpe (coord.), Radu G. Păun, Radu Băjenaru, Ioan Grosu, Istoria românilor. Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Sigma, București, 2000, p. 134. 13 Ibidem. 14 Ibidem. 15 Ibidem, p. 136. 16 Ibidem, p. 137. 17 Cum ar fi cazul relației dintre Gh. Gheorghiu Dej
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
se supune normativității formale și este chiar criteriul principal de evaluare a managementului școlar general, la nivelul activității din clasă apar probleme de leadership specific, chiar contradicții în îndeplinirea rolurilor, sarcinilor, gestionarea și influențarea resurselor umane specifice. Dar sunt autori (Păun, 1999, pp. 79-87) care semnalează și alte contradicții aici, inconsecvențe, disonanțe psiho-afective și comportamentale: Între diferitele categorii de așteptări de rol, formulate de către alți factori față de educatori (părinți, colegi ș.a.): unii pun accent pe conformarea la normele statutare, la cele
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Des pratiques de recherche aux critères de qualité, De Boeck Université, Bruxelles, books.google.com/books?isbn=2804150518 Payette, A. et al. (2004), Apprendre autrement. Pourquoi et comment, Presses de l'Université du Québec, books. google.com/books?isbn=2760512819 Păun, E. (1999), Școala, o abordare sociopedagogică, Editura Polirom, Iași. Perfect, T.J. și Schwartz, B.L. (2002), Applied Metacognition, Cambridge University Press, books.google.com/books?isbn=0521000378 Pellaud, Fr. et al. (2007), Vers de nouveaux paradigmes scolaires, www.Ides.unige.ch
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
raison pédagogique, ESF éditeur, Issy-les-Moulineaux. Perrenoud, Ph. (2004), Évaluer des compétences, http://www.unige.ch/fapse/SSE/ teachers/perrenoud/php main/php2004.html Potolea, D. (2002), "Conceptualizarea curriculum-ului. O abordare multidimensională", în Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, coord. E. Păun, D. Potolea, Editura Polirom, Iași. Quinn, A.J. (2001), School Leadership. Culture, and Teacher Stress: Implications for Students, http://www.4gu.edu.au.8080/adt.root/uploads/approved/public/ 01Front.pdf Reason P., Bradbury, H. (2006), Handbook of Action Research
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a transformat în personaje care semnifică tipologii ale vârstelor omenești și reprezentări ale unor caractere vii și accesibile percepției privitorului, cu umor și bună dispoziție. Amintim din această categorie câteva titluri ale unor lucrări din colecția Muzeului de Artă - Iași: „Păunul”, „Ansamblu coral”, „Sfat de taină”, „Compoziție”, „La sfat” și altele. Într-o cronică a expoziției din 1966, pictorul Val Gheorghiu subliniază: „Lucrările dispuse ca într-o veselă colonie de făpturi negre, dialogând vioi și ironic, te ademenesc ca o cimilitură
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
profesorilor Facultății de Arte Plastice decembrie, Iași, Sala Victoria Expoziția interjudețeană, pictură, sculptură și grafică Expune portretul Mihai Viteazu gips 1970 Iași, Galeriile de Artă A doua personală Expoziție de sculptură și ceramică neagră Lucrări expuse Portrete III-III, A. D. Xenopol, Păun, Vis, Compoziție I,II,III, Cocoș, Păpușă, Măști Sala Victoria, Iași Expoziția de artă plastică - Salonul 70 Participă cu lucrarea Păsări lemn patinat 1971 Devine lector universitar, la Facultatea de Arte Plastice din Iași A realizat bustul agronomului Ion Ionescu
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
rămână cu statui care amplifică mândria nu numai a dorohoienilor, ci a oricărui român, atunci când citesc despre Ștefan cel M are, Alexandru cel Bun, Alexandru Ioan Cuza, Dimitrie Cantemir, Mihail Kogălniceanu, Ion Creangă, Mihai Eminescu, George Enescu, Ion Pillat, Ion Păun Pincio, Dumitru Furtună, ca să ajungă la străzi cu nume de eroi care au făcut glorie l ocur ilor pe câmpul de bătălie la 1877, 1916-1918, 1940 1945 dar și în 1989. Nu lipsesc din enumerare străzile care exprimă bunuri materiale
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
carte veche cu taine sibiline, Noi glasul ridicarăm în cântece senine Chemând uitarea sfântă în tragicul palat. Bătând din aripi grele, trecu grozava noapte, Plutind demoniacă în valuri lungi de șoapte, Iar jos, zăcând în umbră, stau roze la picioare. Păunii sub arcade, visând, plângeau în somn, Și rozele păliră ca albele fecioare Ce mor chemând zadarnic al visurilor domn. (Ștefan Petică, Moartea visurilor - XIV) Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cuvintele iubitei sunt "foșnitoare ca iarba"; pe plaje, "înecații foșnesc ca scoicele"; iarba "foșnește sub copaci". Constant, reprezentările zoomorfe și florale sunt valorificate în latura lor simbolică; "păsări mari" vehiculează mesaje erotice, iubita e "templu alb din solzi de fluturi", "păunii umblă din țară-n țară", cerbul "vibrează pe culmi albastre"; plopii par niște "feștile" vibratorii, iar fructele dintr-un tablou "sunt un adio"..." Labirintul ontologic presupune căi primejdioase, greu de evitat; în Poteca, bunăoară, figurativul derivă din bestiarul mitic al
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]