155,444 matches
-
marele povestitor Ion Creangă" mi-era dor. Și fraze precum "Ozana este, să reținem, Ťlimpede ca cristalulť, epitet sugerând ideea de puritate, idee întărită de comparativul Ťcristalť" recunosc, mi-au lipsit! Nimeni nu-mi mai istorisise de mult, în două-trei pagini ample, cum a furat Nică cireșele și cum a încercat să vândă pupăza la iarmaroc. Iar poeziile obligatorii din manualul de limba română pentru gimnaziu, Bade Ioane, Floare albastră, Testament erau, trebuie să recunosc, îngropate în podul cu vechituri, lângă
Creangă și bâtă de aur by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12511_a_13836]
-
neavizat ar putea să aibă, fără mâna sigură și ochiul experimentat al profesorului, surprize. Nici n-am început bine să mă lămuresc cum stăm cu "semnificațiile profunde", cu tehnicile trompe l'oeil și cu autorul-model, când mă împiedic, în primele pagini, de următoarea frază: "Pentru demersul nostru considerăm că este deosebit de important să-l credem pur și simplu pe cuvânt pe Ion Creangă, în absolut tot ce spune. Ca toți marii scriitori ai lumii (și Creangă se numără indiscutabil printre aceștia
Creangă și bâtă de aur by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12511_a_13836]
-
a căzut pe jos, în bucăți. Fără un motor, demonstrația, și așa haotică, lipsită de minima orientare a unui plan, plină de poticniri și de lacune rămâne să ruginească în mijlocul drumului. Ce s-ar putea recicla? Ar fi, pe alocuri, paginile de analize stilistice cuminți: "dar să nu uităm că pupăza este încă de la început denumită metaforic Ťceasornicul satuluiť, neologismul, în contrast cu Ťlimbať operei lui Creangă, sugerându-ne și în acest fel că pasărea este o invenție târzie în universul natural al
Creangă și bâtă de aur by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12511_a_13836]
-
de la ProSport, iar grupul Ringier și-a salvat ziarul, angajîndu-i pe Gazetari. Tocmai cînd mă gîndeam că spre deosebire de grupul Ringier, investitorul german de la România liberă , trustul de presă WAZ, nu se amestecă în treaba editorială a ziarului, citesc pe prima pagină a acestui cotidian un comunicat din care aflăm exact contrariul. Jurnaliștilor de aici li s-a dat un ,Ghid de scriitură" din partea reprezentantului proprietarilor. Mai aflăm din comunicat că România liberă ar trebui să își schimbe structura actuală, pentru a
Zile negre pentru presă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12505_a_13830]
-
mult decât profundă mângâiere și alinare. De asemenea, ne oferă un stimulent real pentru alinarea suferinței. De ce? Ce nou motiv ne conferă pentru a activa în direcția scăpării lumii de suferință? Pentru că suferința lumii Îl „afectează” pe Dumnezeu. Îl îndurerează. Paginile istoriei sunt pătate cu lacrimile lui Dumnezeu. Prin activarea spre alinarea suferinței în lume, alinăm tristețea lui Dumnezeu, Care nu rămâne impasibil, ci se împărtășește de această suferință. Suferința noastră este suferința Lui; suferința Lui este suferința noastră. Poate că
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
bune texte care se scriu la ora actuală în lume. De altfel, publicația noastră, care apare în nouă metropole a fost socotită, de Octavio Paz, cel mai select club al valorilor. Iar satisfacția intelectuală de a alege între mii de pagini, dintre cele mai semnificative scrise astăzi despre ideile care se confruntă, despre starea de lucruri din diverse zone ale planetei sub forma unor eseuri, a unor reportaje, a unor confesiuni, a unor opere de ficțiune, constituie, fără îndoială, un prilej
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
schimbat grila de comunicare. De altminteri, a subliniat el, întreg felul de a cugeta și de a scrie al autorului de ficțiune s-a modificat, deoarece acum are întreaga libertate de a se exprima. Iar ceea ce înainte era interesant în pagina de proză și avea, poate, chiar un caracter documentar, întrucât ziarele nu puteau s-o publice, dar în literatură izbutea să treacă, devine neinteresant în concurența cu presa orală și scrisă. Apoi, cultura are nevoie de o anume distanță reflexivă
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
pentru că altminteri nu se va înțelege, cum au reușit uneori anumite scrieri să treacă bariere, desigur fiecare în alte circumstanțe, - s-a oferit să vorbească cu amantul lui, care lucra la Direcția presei, să-mi ștampileze cu bun de tipar paginile pe care le-am introdus ulterior în carte. M.I.: Carte despre care în epocă nu s-a scris însă! Următorul volum apărut sub semnătura lui B. Elvin a fost o monografie Camil Petrescu. B.E.: Da, a fost o monografie pe
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
romane. Împrejurările m-au împins spre critică. Exceptând câteva dintre scrierile mele de critică, și anume: Anatole France, Modernitatea clasicului Caragiale, Teatrul și interogația tragică, precum și antologia Dialogul neîntrerupt al teatrului în secolul XX, am fost profund nemulțumit de celelalte pagini de critică pe care le-am scris. Undeva, în adâncul meu, am simțit nevoia să rup cu ceea ce era eroare, compromis, limbă de lemn în aceste file. Atunci am trecut spre literatura propriu-zisă. M.I.: Romanele dumneavoastră sunt, însă, extrem de interiorizate
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
aparține) se înalță ființa, viața și opera lui Virgil Ierunca. împlinește 85 de ani Virgil Ierunca! Mai este nevoie să menționăm tot ceea ce a făcut în țară (pînă în 1946) și în exil, în străinătate, începînd din 1947? Citească oricine paginile autobiografice din cărțile sale apărute la Editura Humanitas! A redactat și condus publicații din exil, a scris articole despre cultura românească în Franța și în Germania, a fost redactor cultural și politic la RFI - în Franța -, la ,Europa liberă" - la
Virgil Ierunca - 85 - Omul care tace by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11423_a_12748]
-
Nu și la N. Breban. A scris mult înainte de '89, așa cum se știe, dar azi parcă scrie și mai mult. în primii ani de după '90 a dat trilogia Amfitrion, iar acum vine cu această tetralogie, aproape încheiată. Sunt mii de pagini. Dar au mai fost, în același interval, volumele de confesiuni (violente!), de eseuri, de memorii, cartea despre Nietzsche și încă altele. Noua critică de întâmpinare, copleșită, a ales tăcerea, o capitulare, cum spuneam, în fața cantității. Indiferent însă de motivație, neluarea
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
Citește atunci cîte ai văzut cîndva, sau măcar amintește-ți, și ai să crezi că vei fi fost cîndva o pasăre sau însuși vîntul." Este, făcînd un ocol înapoi, concluzia spre care, cînd nu te-ai apucat să treci peste pagini, te ademenește coperta. O coală albastră, în care abia-și taie loc o lucarnă, cu cer spumos, de Barbizon. Soarele, pe care-l ghicești, în poza redusă la scară, ca-n toată cartea, doar din strălucirea pe care o dă
Ca apa pentru ceai by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11431_a_12756]
-
chiar prin relativa sărăcie a lexicului propriu-zis argotic, informații importante despe funcționarea limbajelor periferice. Ea este o sursă de informații mult mai sigure decît textele în care pitorescul lingvistic este exploatat cu intenție, în care termenii argotici sînt acumulați pe pagină și sînt explicați mai mult sau mai puțin fantezist în note sau glosare. Aici cuvintele argotice apar rar (majoritatea sînt cele percepute de vorbitori ca termeni standard sau tehnici), dar tocmai acest lucru le garantează autenticitatea. Pentru cercetătorul argoului, sînt
Limbajul de pe Rahova by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11435_a_12760]
-
Procust a lui Camil Petrescu, ori, venind către perioada postbelică, Groapa lui Eugen Barbu și Lumea în două zile a lui George Bălăiță sunt compuse pe această linie creativă, larg-integratoare, dând senzația unei umanități și a unor vieți comprimate în pagina de hârtie. Complementară acestei modalități prozastice este cea care, lăsând deoparte realitatea exterioară, societatea, participarea protagonistului în cuprinsul lor, își recompune personajele la nivelul discursului, prin captarea și dirijarea unui flux verbal caracterizant. De la schițele lui Caragiale la cele ale
Romanul peltea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11432_a_12757]
-
muncă la Yourcenar, foarte multă. De aici și hotărîrea atît de bizară ca, în loc să scrie o carte nouă, să se apuce să rescrie una mai veche - Obolul visului. De aceea, cu greu ți-o poți închipui pe Yourcenar scriind o pagină dintr-o dată, fără nici o revenire asupra rîndurilor ei. Totul este strunjit, lucrat și șlefuit pînă la forma aceea de narațiune ce seamănă atît de bine cu scrisul lapidar, economicos, de-a dreptul zgîrcit pe alocuri. În plus, nu e nimic
Scrisul Margueritei Yourcenar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11443_a_12768]
-
este însutit mai important decît personajul propriu-zis. În acest fel, obiectul scrisului trece cu totul în umbră, fiind complet eclipsat de felul în care a fost descris. Sînt scriitori pentru care viața are sens numai în măsura în care poate fi trecută în paginile unei cărți. Yourcenar se numără printre ei. În ochii scriitoarei, o întîmplare are însemnătate numai în măsura în care îi poate servi ca punct de plecare în scrierea unei noi pagini. Aproape că mi-o pot închipui cum, aflată de pildă în cursul
Scrisul Margueritei Yourcenar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11443_a_12768]
-
scriitori pentru care viața are sens numai în măsura în care poate fi trecută în paginile unei cărți. Yourcenar se numără printre ei. În ochii scriitoarei, o întîmplare are însemnătate numai în măsura în care îi poate servi ca punct de plecare în scrierea unei noi pagini. Aproape că mi-o pot închipui cum, aflată de pildă în cursul unei conversații, se ridică brusc, scuzîndu-se politicos, și trece în camera alăturată pentru a nota o idee sau o întorsătură de frază ce tocmai îi venise în minte
Scrisul Margueritei Yourcenar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11443_a_12768]
-
fiecare eveniment trăit este judecat prin prisma a ceea ce se poate scrie pe seama lui. Din această perspectivă, orice faptă e bună, chiar și abjecția cea mai revoltătoare, cu condiția să-i poată servi ca punct de plecare în scrierea unei pagini inspirate, în schimb orice lucru e rău, chiar și gingășia genuină a lumii, dacă, plecînd de la ea, nu poate obține forma livrescă de calitate. Și totuși, nu pot înțelege de ce, despre Yourcenar, se spune că este romancieră. Scriitoarea franco-belgiană e
Scrisul Margueritei Yourcenar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11443_a_12768]
-
-o sub titlul Cum văd eu lumea - Teoria relativității pe înțelesul tuturor. În 1979, la Princeton University Press a apărut lucrarea Albert Einstein: The Human Side. New Glimpses from his Archives, o remarcabilă selecție a unor mărturii (fragmente de scrisori, pagini de jurnal, scurte documente și interviuri) culese de Helen Dukas, secretara lui Einstein, și Banesh Hoffmann, profesor de matematică care a colaborat la cercetările care au condus la descoperirea teoriei relativității. Cu ocazia Anului Mondial al Fizicii, editura Einaudi din
2005 - Anul Mondial al Fizicii - "St. Francis Einstein of the Daffodils" by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11441_a_12766]
-
să nu-l simt îndreptat asupră-mi". Arendașul acesta luminat a scris versuri și cugetări, a scris în presa vremii, iar odată l-a pus la punct pe un publicist care îndrăznea să critice filosofia lui Motru. A publicat câteva pagini traduse din opera lui Fénelon. Mama lui Motru murind la nașterea sa și lăsându-i moștenire 120 hectare de teren, tatăl copilului îi va administra moșia până la maturitatea acestuia. Îndrumarea de care s-a bucurat din partea tatălui nu s-a
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
despre filosoful pe care l-a prezentat în toată amploarea demersului său științific și în toate relațiile sale umane și sociale. în grija de a nu omite nimic, monografistul tratează prea detaliat unele capitole, cum este acela, însumând 50 de pagini, despre o catedră universitară aprig disputată, la care însă nu Motru a candidat, ci au candidat D. C. Nădejde și D. Gusti, cum sunt, de asemenea, capitolele despre un incident în centrul căruia s-a aflat Mihail Dragomirescu și cel
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
nivel al său? Ce autoritate au astăzi profesorii? Răspunsurile la asemenea întrebări ar putea schița portretul semenilor noștri." O asemenea investigație ar trebui să excludă problema banilor, fiindcă se știe deja bine că învățămîntul e subfinanțat. l Pe următoarele trei pagini de revistă e transcrisă înregistrarea unei dezbateri a G.D.S. cu tema învățămîntul în impas? Participanții - decani, rectori, directori de institute, ministrul Educației și Cercetării - au dezbătut mai mult chestiunea financiară.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
grupului, cineva a spus ,Inventezi!", dar sunt absolut inocent, în măsura în care poate fi inocent un autor. Povestirile polițiste sunt întotdeauna căutări plicticoase ale unui vinovat, când e evident că vinovatul este mereu același. Nu-i nevoie să te uiți la ultima pagină, cititorule, numele lui se află pe copertă: e autorul. În cazul de față, ești îndreptățit să bănuiești că eu sunt mai mult decât autorul moral al crimelor descrise. Că degetele mele nu s-au mulțumit cu dansul funebru pe tastatură
Luis Fernando Verissimo - Clubul îngerilor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11440_a_12765]
-
avant-propos neobișnuit. Cîte o tablă de materii a fiecărei ,bucăți", scrisă în stilul ,listă" care, de prin '80 încolo, s-a tot purtat. Cu alte cuvinte, patru mici jurnale franjurate, patru schelete de mărgean împinse la țărm și, pe urmă, paginile unde poți citi mai departe. De ce-ai face-o, cînd poți împleti ușor, de unul singur, macrameul de epocă, proptindu-ți croșeta în cîteva cuvinte-cod? Fiindcă n-ai a face, în două fețe de filă care închipuie o reader
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
tot cedăm, vezi bine, la grațiile, fie și de modă veche, ale unui roman în lege. Așa că citim mai departe. Despre planuri de război și despre cît de puțin le pasă că vine frontul peste ei oamenilor de toată mîna. Pagini ,tehnice", de tratat tactic, se fac, din loc în loc, a bate obrazul scriitorului dedulcit la vederi din fînărie. Acolo, războiul nu se simte. Poate zorul unei fete de-a da la vacă, fiindcă bărbații casei plecaseră pe front, poate radarul
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]