5,611 matches
-
situația unui nivel de aprovizionare a solului cu azot ridicat. Fixarea azotului poate fi încurajată prin cultivarea leguminoaselor în punctele din cadrul rotației culturilor cu niveluri joase ale azotului din sol și de asemenea în cazul leguminoaselor pentru boabe prin încorporarea paielor în sol anterior semănatului culturii, deoarece prin acest lucru se imobilizează azotul. în pajiștile mixte de pe solurile sărace în azot și fără intrări de gunoi și urină, ierburile vor fi insuficient aprovizionate cu azot, ceea ce va face ca trifoiul să
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Deoarece îngrășămintele minerale nu sunt acceptate ca surse de potasiu pentru uzul de rutină în fermă, pierderile în urma exportului prin recolte precum și prostul management al îngrășămintelor organice trebuie evitate. în particular, vînzarea a mari cantități de potasiu sub formă de paie sau nutrețuri conservate trebuie să fie evitată în toate circumstanțele. Un sistem bine echilibrat va fi capabil să minimizeze pierderile de potasiu, iar în unele cazuri pierderile care se produc pot fi compensate prin degradarea stratului de minerale din sol
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
nou odată cu defrișarea culturii. Speciile ierboase au abilitatea de a extrage cantități mari de potasiu, cultura succesivă putînd fi afectată din această cauză, în sol existînd, pe perioade de timp scurte, cantități limitate de potasiu accesibil. Prin resturile vegetale (frunze, paie, rădăcini) încorporate în sol, culturile de cereale maturate returnează solului mai mult de jumătate din potasiul preluat anterior, prin urmare, doar o cantitate redusă de potasiu este pierdut prin recoltarea cerealelor, cu condiția încorporării paielor sub arătură. în schimb, recoltarea
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
accesibil. Prin resturile vegetale (frunze, paie, rădăcini) încorporate în sol, culturile de cereale maturate returnează solului mai mult de jumătate din potasiul preluat anterior, prin urmare, doar o cantitate redusă de potasiu este pierdut prin recoltarea cerealelor, cu condiția încorporării paielor sub arătură. în schimb, recoltarea cerealelor ca masă verde pentru însilozare determină exporturi însemnate de potasiu din sol. Una din căile rapide de inducere a deficienței în potasiu o reprezintă cosirea repetată pentru fân sau siloz sau recoltarea unor culturi
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
60% în condițiile unei depozitări necorespunzătoare a îngrășămintelor organice, pierderile putînd fi minimizate prin evitarea expunerii la intemperii a grămezilor. îngrășămintele organice din fermă, provenite din diferitele resturi organice, au un conținut variabil în potasiu, care depinde de proporția de paie și de pierderile din timpul depozitării lor. în îngrășămintele organice din fermă, cca 60% din potasiu este potențial accesibil pentru cultura din anul următor aplicării pe teren, o cantitate mult mai mare de nutrienți contribuind la nivelul de fertilitate al
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
cu cca 90% din ionii de potasiu accesibili pentru a fi preluați de prima cultură. Efectul mulciului asupra nivelului de aprovizionare cu potasiu poate fi considerabil, avînd în vedere că materialele utilizate pentru mulcire, cum ar fi ierburile (fînul) și paiele, conțin mult potasiu. Calciul, magneziul și sodiul conținut de materialele tipice mulcirii este mic comparativ cu potasiul, rezultînd o preluare preferențială a potasiului de către rădăcinile majorității culturilor agricole. Abilitatea speciilor ierboase de a prelua și reține puternic potasiul din sol
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
fosforul este un nutrient major pentru plantă, unele specii de plante conțin cantități reduse de fosfor, insuficiente pentru a satisface cerințele mari ale animalelor în acest element. Unele pășuni pot avea un conținut scăzut în fosfor, ca și fânul, și paiele, în timp ce cerealele și subprodusele lor sau alte materiale cum ar fi făina de carne și oase și făina de pește sunt bogate în fosfor. Fosforul conținut de soluri variază considerabil în dependență de natura materialului parental, gradul de degradare și
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
sol, între 1972 și 1982 și că, după 50 de ani, nivelurile de potasiu si fosfor accesibil din sol sunt încă corespunzătoare pentru obținerea unor recolte bune în ciuda faptului că singurele intrări de nutrienți în sol au fost dejecțiile și paiele din așternutul animalelor. Balanța nutrienților la poarta fermei pe o perioadă de 30 de ani, din 1952 în 1981 (tabelul 3.2.), arată cum poate fi condus managementul nutrienților fermei. Balanța negativă pentru azot indică clar contribuția procesului de fixare
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
condus managementul nutrienților fermei. Balanța negativă pentru azot indică clar contribuția procesului de fixare biologică a azotului care este intens datorită nivelurilor ridicate de materie organică stabilă (gunoiul de grajd). Balanța pozitivă pentru potasiu se datorează încorporării în sol a paielor pentru așternut. Terenul utilizat de către fermă a fost aproximativ 60% pășune și 40% arabil. Cifrele publicate, cum ar fi cele din tabelele 3.3 și 3.4, cuantifică în detaliu nutrienții majori îndepărtați odată cu recoltele culturilor precum și ratele potențiale de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
sau porcine la hectar, ceea ce reprezintă circa 225 kg azot total, 90 kg fosfor și 225 kg potasiu la hectar. 4.2. Gunoiul de grajd Gunoiul de grajd este constituit din dejecțiile de animale și materialul de așternut, de obicei paie, în cantități variabile și în stadii variate de descompunere. în unele sisteme de creștere gunoiul este îndepărtat zilnic, înlocuindu-se cu material proaspăt, iar alte sisteme permit așezarea graduală a gunoiul în adăposturi. în halele de păsări unde rumegușul de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
sau în primăvară. Raportul C:N este un factor important care influențează accesibilitatea azotului din gunoiul de grajd. Gunoiul proaspăt împreună cu paiele pot crește considerabil nivelul producțiilor, în timp ce conținutul ridicat de carbon din gunoiul proaspăt datorat unei cantități mari de paie conținută poate scădea nivelul producției. Cu toate acestea, cunoscînd raportul C:N optim este, totuși, imposibilă precizarea cantității de azot mineralizat, deoarece îngrășăminte organice care au raporturi C:N identice pot fi cu totul diferite. în compostarea aerobă a gunoiului
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
cresc odată cu mărirea perioadei de depozitare, fiind scăzute în timpul iernii, pentru ca primăvara devreme să crească rapid. Inițial raportul C:N influențează nivelul pierderilor, un raport inițial C:N în jur de 40 determinînd pierderi reduse. Adăugarea unei cantități mari de paie în materialul de așternut servește la absorbția unei cantități sporite din urina secretată. Pierderile prin levigare din grămezile de gunoi neacoperite pot fi considerabile. Pierderile de azot prin spălare sunt reduse, fiind de numai 4-6%, în cazul grămezilor acoperite comparativ
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
un conținut de umiditate corespunzător; un nivel optim al nutrienților pentru a permite activitatea microorganismelor. în tabelul 4.10. sunt prezentate obiectivele compostării. Raportul C:N ideal variază între 25 și 35:1 și este echivalent cu cca 7-8 kg paie pe animal și pe zi. în stabulație, utilizarea a 4-5 kg paie lungi sau 3 kg paie scurte pe zi/cap de animal determină un raport C:N de 22:1. Dacă raportul C:N este prea mic, atunci nu
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
permite activitatea microorganismelor. în tabelul 4.10. sunt prezentate obiectivele compostării. Raportul C:N ideal variază între 25 și 35:1 și este echivalent cu cca 7-8 kg paie pe animal și pe zi. în stabulație, utilizarea a 4-5 kg paie lungi sau 3 kg paie scurte pe zi/cap de animal determină un raport C:N de 22:1. Dacă raportul C:N este prea mic, atunci nu va exista suficient carbon prezent pentru microorganisme, pentru a le determina să
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
4.10. sunt prezentate obiectivele compostării. Raportul C:N ideal variază între 25 și 35:1 și este echivalent cu cca 7-8 kg paie pe animal și pe zi. în stabulație, utilizarea a 4-5 kg paie lungi sau 3 kg paie scurte pe zi/cap de animal determină un raport C:N de 22:1. Dacă raportul C:N este prea mic, atunci nu va exista suficient carbon prezent pentru microorganisme, pentru a le determina să utilizeze tot azotul și prin
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
raport C:N de 22:1. Dacă raportul C:N este prea mic, atunci nu va exista suficient carbon prezent pentru microorganisme, pentru a le determina să utilizeze tot azotul și prin urmare pierderile de azot prin volatilizare vor crește. Paiele nu sunt singurele surse posibile de carbon, conținutul de azot și raportul C:N ale altor materiale posibil de utilizat sunt prezentate în tabelul 4.11. Conținutul de umiditate este esențial pentru procesul compostării. Un conținut ridicat de apă va
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
poate deveni anaerobă în centru. Stabilitatea structurală a materialului brut este, de asemenea, importantă în această privință; materialele cu stabilitate structurală redusă cum ar fi reziduurile vegetale au nevoie să fie amestecate cu materiale cu înaltă stabilitate, cum ar fi paiele, rumegușul și scoarța. în situația în care gunoiul devine accesibil la intervale frecvente de timp, cum este în cazul sistemului cu evacuare zilnică a bălegarului, grămada poate fi construită în straturi suprapuse. Straturile de 20-40 cm grosime sunt așezate la
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
nevoie să fie acoperită pentru a fi protejată de intemperii. Dacă nu există posibilitatea amplasării sub un acoperiș permanent cum ar fi un acoperiș fix sau un aranjament tip politunel mobil, protecția grămezii se poate face cu material plastic sau paie. Dacă este utilizat materialul plastic, grămada va fi acoperită numai după 10-14 zile, odată ce primul proces intensiv de descompunere cu cedare de căldură a fost înlocuit, iar plasticul va fi îndepărtat pe vreme uscată pentru a permite grămezii să respire
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Dacă este utilizat materialul plastic, grămada va fi acoperită numai după 10-14 zile, odată ce primul proces intensiv de descompunere cu cedare de căldură a fost înlocuit, iar plasticul va fi îndepărtat pe vreme uscată pentru a permite grămezii să respire. Paiele sunt efectiv necesare la căderea ploilor. Acoperirea cu sol sau compost matur va contribui, de asemenea, la protejarea grămezii, avînd avantajul că tot materialul compostat va fi încălzit, nu numai miezul său, determinînd astfel o bună calitate a produsului final
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de asemenea, la protejarea grămezii, avînd avantajul că tot materialul compostat va fi încălzit, nu numai miezul său, determinînd astfel o bună calitate a produsului final. O experiență anuală în care s-au comparat o variantă neacoperită, una acoperită cu paie și o alta acoperită cu paie și apoi cu material plastic după 6 săptămîni, ilustrează foarte clar importanța acoperirii efective făcută timpuriu (tabelul 4.12.). Cel mai bun loc pentru compostare, ca areal, este în interiorul sau în curtea fermei. Greutatea
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
avantajul că tot materialul compostat va fi încălzit, nu numai miezul său, determinînd astfel o bună calitate a produsului final. O experiență anuală în care s-au comparat o variantă neacoperită, una acoperită cu paie și o alta acoperită cu paie și apoi cu material plastic după 6 săptămîni, ilustrează foarte clar importanța acoperirii efective făcută timpuriu (tabelul 4.12.). Cel mai bun loc pentru compostare, ca areal, este în interiorul sau în curtea fermei. Greutatea materialului implică un declin considerabil în
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
mari de materie organică mărește capacitatea de schimb cationic a solului, permițînd ca alți nutrienți cum ar fi potasiul să fie reținut de complexul argilă-humus. în ideea reducerii pierderilor de azot, grămada trebuie să conțină materiale absorbante cum ar fi paiele mărunțite pentru a reține apa. 4.3. Mustul de gunoi și îngrășămintele lichide Mustul de gunoi este un material dificil de manageriat, deoarece păstrarea pe termen lung în rezervoare închise este costisitoare, iar prin urmare, administrarea lui trebuie facută în
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de cultură și distrug viermii de sol, contribuind în plus și la o accentuare a mirosului. în absența aerației, scopul depozitării trebuie să fie reducerea pierderilor de nutrienți în urma levigării, volatilizării sau denitrificării. Situația ideală este una în care toate paiele utilizate sunt încorporate în must, îmbunătățind astfel raportul C:N. Un raport mare C:N aprovizionează cu energia necesară bacteriile care încorporează azotul ca proteine structurale. Stocarea în tanc va contribui, de asemenea, la reducerea pierderilor de azot, prin formarea
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
pot fi, de asemenea, exacerbate prin creșterea pH-ului, încurajînd astfel volatilizarea. Prin aerarea intermitentă, nivelurile de carbon pot fi menținute fără ca flora bacteriană să fie afectată excesiv. Sursele de carbon pot fi suplimentate, dar pentru ca suplimentarea să fie efectivă, paiele trebuie să fie foarte fin fărămițate pentru a crește suprafața de contact. Rumegușul este o altă sursă potențială de carbon care poate fi utilizată. Adăugarea argilei pulbere sub formă de bentonită poate contribui la reducerea cantitativă a amoniacului eliberat. De
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
evită prezența tancurilor grele cu must pe teren sunt suficient de dezvoltate. Acestea includ utilizarea sistemului “ombilical” în care lungi conducte de PVC leagă tancul cu must cu un mecanism de aplicare montat separat pe un tractor. 4.4. Compostul paie/must de gunoi în arealele arabile unde paiele sunt din abundență, producerea compostului utilizând must de gunoi și paie reprezintă o alternativă viabilă în managementul mustului. Această compostare este adesea foarte controlată, devenind aproape un proces industrial ce comportă inocularea
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]