1,998 matches
-
Cred că face aluzie la crocodilul din Peter Pan, zice Theodora. — O aventură În toată regula, spune Henry și Închide amândoi ochii. — Poate ar trebui să Îl lăsăm să se odihnească acum, propune dna James. În hol, Theodora Își pune paltonul și mănușile, pregătindu-se de plecare. Doamna James spune: — Ți-aș fi recunoscătoare, domnișoară Bosanquet, dacă ai uita că cumnatul meu a pronunțat vreodată cuvântul acela. — Desigur, doamnă James. O să mi-l scot complet din memorie. Nu era În deplinătatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
se auziră aplauze răzlețe, Însoțite de zâmbete politicoase și mulțumiri murmurate din partea actorilor, care Însă săriră de pe scaune și dispărură cu o viteză deconcertantă. — Unde au plecat toți? se Întrebă el cu glas tare, În timp ce Compton Îl ajuta să Îmbrace paltonul. — S-au dus la cină, Îi răspunse Compton, și cred că la fel ar trebui să facem și noi. Doamna Compton ne așteaptă. Doamna Compton, care avea să joace rolul lui Claire Cintré, lipsise de la lectura piesei, pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
posomorât, continuându-și drumul cu pași mari. — Poate, ici și colo... Mult mai mult decât atât. Ți-am spus că spectacolul trebuie să dureze două ore și trei sferturi, inclusiv antractele, urmă Compton, scoțându-și ceasul din buzunarul de sub reverul paltonului și cercetându-l. Ai Început lectura la unsprezece azi-dimineață. Și ai terminat pe la trei. Asta Înseamnă patru ore. — Dar am citit și indicațiile scenice, pledă el pentru Înțelegere. Totul trebuie jucat și pentru asta e nevoie de timp. Mai adaugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
care nu-i erau pe plac. Îi răspunsese, punând accentul pe limitările impuse de teatrul de provincie și recomandându-i să aștepte sperata punere În scenă londoneză, dar Archer refuzase să mai amâne. Pentru a-și omorî timpul, Își Îmbrăcă paltonul și ieși să pună singur scrisorile la poștă, În loc să le dea celor de la recepția hotelului, unde se opri Însă pentru a comanda o cină târzie pentru sine, familia Compton și Balestier, care venea de la Londra cu trenul. Masa avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
obligat să o lase pe Tosca acasă și să Îi Îndure schelălăielile și privirile Încărcate de reproș În timp ce ieșea din apartament. Smith avea să o scoată la plimbare mai târziu. Traversă Kensington Gardens și apoi parcul spre Piccadilly, Înfofolit În palton, mănuși, fular și căciulă. Era o dimineață cenușie și rece, cu un vânt mușcător, după cum Îi promisese valetul, dar mișcarea Îi făcea plăcere. Serpentina era acoperită cu gheață, care Însă era subțire și transparentă ca sticla, cu pancarte care Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
meciul de rugby dintre Anglia și Țara Galilor care se juca În după-amiaza aceea În Swansea. Era aproape ora trei. Dacă pornea pe jos spre casă, nu prea grăbit, putea să mai consume patruzeci și cinci de minute. Își luă căciula, paltonul și bastonul de la garderobă și o luă pe Pall Mall, apoi tăie prin Green Park, intrând În Hyde Park. Cerșetorul dispăruse, fără Îndoială pentru a-și cheltui jumătatea de coroană pe băutură, iar călăreții părăsiseră aleea. Cerul acoperit de nori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
cine-i ăsta? — Habar n-am, n-am auzit În viața mea de el. — Da’ Guy Domville cine-i? — Tre’ să fie erou’ principal, fi’ncă Alick joacă rolu’ - așa zice pă afiș. — Bravo lu’ Alick! Doi cântăreți ambulanți, În paltoane zdrențăroase, unul cântând la o vioară prăpădită, celălalt din gură și Întinzând șapca pentru a aduna monedele, trecură pe lângă coadă. Cel cu șapca interpreta cu glas tare, răgușit, o melodie dintr-un muzical cunoscut: „De unde-ai pălăria? De unde oare? Că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
pe scările fără mochete, până „la cucurigu“, grăbindu-se să apuce locurile cele mai bune.] Se cercetă În oglinda montată pe peretele holului, Îndreptându-și lavaliera și netezindu-și barba. Costumul de seară, proaspăt călcat, arăta bine. Smith Îi ținu paltonul negru. Vârî brațele pe mâneci și Își supse burta, În timp ce se Încheia la nasturi. Începea să fie primejdios de mulat, iar unui palton nu aveai cum „să-i dai drumul“. Își Întinse mănușile negre, din șevro, pe degete și Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Îndreptându-și lavaliera și netezindu-și barba. Costumul de seară, proaspăt călcat, arăta bine. Smith Îi ținu paltonul negru. Vârî brațele pe mâneci și Își supse burta, În timp ce se Încheia la nasturi. Începea să fie primejdios de mulat, iar unui palton nu aveai cum „să-i dai drumul“. Își Întinse mănușile negre, din șevro, pe degete și Își puse jobenul de mătase pe care i-l Înmână Smith, confirmându-i Înclinația În oglindă. — Nu e nevoie să mă așteptați, Smith, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
strânseră În jurul lui, pipăindu-i hainele. Simți duhoarea parfumului ieftin și a respirației urât mirositoare și se trase Înapoi. Hei, lăsați-l pe domnu’ În pace, fetelor! Dați-i drumu’ de-aici! Un tânăr cu șapcă de stofă și un palton lung și jerpelit, cu guler de blană care năpârlea, se interpuse, izgonindu-le pe femei. Henry tocmai voia să Își exprime recunoștința, când salvatorul său adăugă: — Nu-l interesează de-astea de-alde voi, așa-i, drăgălașule? Și Îi făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
-i dragostea mea! strigă tânărul În urma lui. Charlie mă cheamă. Eliberat, păși sub porticul clasic și intră În foaierul cu candelabrul său sclipitor și mulțimile civilizate. Inima Îi bătea iute În urma neplăcutei ciocniri și abia după ce Își lăsă pălăria și paltonul la garderobă, după ce Își ocupă locul În sală se simți ceva mai calm. Farsa lui Field trebuie să fi fost În plină desfășurare și ultimele trăsuri și birje trăgeau probabil În fața Teatrului St James, aducându-i pe acei membri ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
ca o ghiulea din tun de explozia aplauzelor. Personalul care stătea fără treabă pe coridoare Îl privi Încremenit În timp ce ieșea În fugă pe ușă, Înainte de a i-o putea deschide. Încă auzind valurile de aplauze Înăbușite, Își recuperă pălăria și paltonul de la garderobă și abia când ajunse pe trotuarul din Haymarket reuși să se scuture de zgomotul succesului. Traversă strada și porni În goană pe Charles II Street, neluând seama la femeile care Îl Îmbiau Încet din arcadele umbrite ale ușilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
de astă-seară... și despre huiduieli. Shaw Îl privi scrutător. — Unde locuiești, domnule Wells? — În Mornington Crescent. — Și eu mă Îndrept În aceeași direcție. Dacă dorești, putem merge Împreună. În foaier, Gosse se Întâlni cu Norris, care tocmai se Încheia la palton. Avea o expresie funebră. — Ce afacere proastă, spuse Gosse. — A fost oribil. Erau amândoi, În mod inconfortabil, conștienți că, fără să vrea, contribuiseră la umilirea prietenului lor. — Dacă știam că galeria are să se comporte atât de detestabil, nu mai ceream
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
și să Îl abordeze frontal. În consecință, În timp ce suia ultima pantă abruptă către New Grove House, Își pregăti un discurs, În care se lansă imediat ce Du Maurier Își făcu apariția În hol, pentru a-l Întâmpina. — Vrei să-ți scoți paltonul și să te odihnești puțin? Îl Întrebă acesta. Sau preferi să plecăm imediat la plimbare? Hai să mergem la plimbare, cher ami, spuse el. Hai să regăsim banca noastră cunoscută, să ne așezăm și să ne străduim să descoperim - dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
degetul peste tâmplă. — Din capul meu. Din cărți. Din vise. — Și coșmaruri...? Du Maurier Înclină din cap, aprobând. Tăcură amândoi câteva momente, uitându-se la foc. Apoi Henry scoase ceasul și declară că trebuie să plece. Du Maurier Își luă paltonul și Îl Însoți o parte din drum, În josul dealului, până când Henry Îl rugă să se Întoarcă, motivând că, altfel, avea să Își vadă și el numele pe lista neagră a Emmei. Rămase neclintit pe trotuar, urmărindu-și amicul suind panta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Anetei, care spuse cât putea ea de frumos În momentul acela, când dragostea de soră mai mică Îi scutura cămașa de emoții: Hai, nestematule că a venit tac-tu! Hai! Hai! Va deschisese ochii bine, când Victor Olaru, purtând un palton de stofă englezească de cea mai bună calitate, cu o croială „a la casa de modă” și cu gulerul ridicat, cu o căciulă brumărie și modernă, Întindea mâinile sale de zeu pământean către „fructul dragostei noastre”, „diamantul fericirii”, Îl luă
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
cămăși purta numai jupânul lui. Erau ca firul de păianjen, calde la pipăit, unduioase și miroseau plăcut. Le-ar fi luat pe toate. Le cântări în mână și începu să se tocmească. Două a cumpărat. Mai târgui o flendură de palton, o cravată și o pereche de ghete. Nugăsi măsura la început. Avea labele noduroase și late. Cizmarul a scotocit tot magazinul până să-i brodească o pereche. Îl cam țineau, dar la umblătură, spunea, se mai lasă! Au plecat apoi
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
La balon" a unuia Marin Bălună, pălărier care călca cravate, manșete artistice și gulere de domni, " La briciul vesel" sau "La minut", cum scria pe a doua firmă, frizerie de lux, tuns, ras și frezat, "La șicul elegant", croitorie, pardesie, paltoane, fracuri, nunti,-botezuri, "Tricolorul", ceaprazărie, șepci, uniforme pentru C.F.R., Poștă, vin și acasă, "La italianu", tocilărie, ascutim brice, foarfeci și lame de ras și "La vapor" cafea, zahăr, simigerie. Înspre peroanele gării, pe aceeași parte a ieșirii, se înălța o
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Videle, de unde era Didina, să cumetrească. Când era groasă, acolo-și făcea veacul. Cine să-l știe? Țăranii îl credeau negustor, de avea case și prăvălie. Să-l fi văzut, nu-l mai cunoșteai. Se înțolea ca un barosan. Avea palton scump, căptușit cu blană, și-o căciulă de miel, neagră, lustruită și înaltă, pe care și-o așeza pe-o ureche. În picioare, șoșoni călduroși. Starostele ședea în casa veche a țigăncii. O reparase cu ani în urmă și acolo
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
el a mers ușor, că mai purtase. Știa cum se stă picior peste picior și cum se umblă ca domnii. 195 Nicu-Piele se văietă: - Nu poți nici să scuipi în trențele astea! Au ieșit pe la prânz și cu câte un palton de împrumut pe ei, călcând rar. Încă rîdeau: - Cum îti vine, Paraschive, jantilicu ăsta? - Să n-am spor dacă nu semeni cu Mafoame, ăl de dă găuri în tren! - Ce mai, ne-ntitirizarăm! În odăile Didinei se adunaseră vreo trei croitorese
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
se vedea ultima zăpadă, strânsă grămadă pe lângă pomi, la rădăcini. Aerul mirosea proaspăt și drumurile pline de bălți și noroi se zbiciseră pe margini. Tot orașul era împînzit de o iță de lumină, strălucitoare și veselă. Hoții și-au descheiat paltoanele. Bine era să trăiești! - Parc-am fi conți! zise Nicu-Piele, întinzîndu-se pe pernele de catifea. Gheorghe se uita înapoi la trăsura în care ședea Paraschiv cu Sandu-Mînă-mică. Celălalt rosti, ghicind: 196 - Da ce-o avea ucenicu, că-i caciolit rău
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
nu se auzea nimic. Când capacul fu bătut în cuie cineva spuse: - Și mânați mai cu viață, că v-ajungem noi! Se mai bău câte un pahar cu rachiu. Unul din bărbați și o femeie rămaseră acasă. Ceilalți își luară paltoanele din cui cu o strângere de inimă care nu scăpă nimănui. Ușa fu dată de perete. Se auzi un scmcet de femeie, atât de nepotrivit, încît toți priviră înapoi, ca și când ar fi vrut să-l oprească. Cioclii apucară coșciugul: unul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pământul, că pe mulți a mai nenorocit... Când să treacă podul Constanței, dricul se opri. Bariera era lăsată și cioclii n-aveau ce face, cât ar fi vrut ei s-ajungă mai repede la Străulești. Rudele, nădușite ca vara sub paltoane, gîffiau cu ochii cârpiți de groază la mulțimea care ajunsese iar lângă dric, privind cu mânie sicriul, scăpat de pe bulumaci de atâta goană, ridicat în picioare, cu mort cu tot, de parcă și răposatul ar fi simțit ura celor ce-l
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și -la întrecut. Mergea, mergea. În spate, ăl bătrân se uita cu nepăsare în galantare. Provincialul a mai intrat, a mai 298 cumpărat ceva pentru ai săi, de acasă, vai de mama lui. Avea șoșoni de pâslă, călduroși, și un palton nou, cu gulerul bogat. Fuma liniștit și trăgea în piept aerul rece al zilei de iarnă. Manglitorii nu-l slăbeau. Unul înainte, altul pe urma lui. La un colț, o dată s-a oprit Paraschiv, s-a pipăit bine la piept
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
li se scurgeau balele. Stătuse și vântul. Un ger năpraznic îngheța totul. Bătrânul nu-și mai simțea degetele și coatele. Așteptau toți patru scufundați până la genunchi în zăpada crescută peste noapte. Chip de te urnește! Erau îmbrăcați subțire, cu niște paltoane jerpelite, de căpătat. Pe Dumitru îl țineau arsuri sub ochi și nu putea să se miște. Zgîrîia din când în când coardele țambalului cu cozile bețișoarelor. Albise tot și parcă se mai subțiase, ca și când i s-ar fi tras tot
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]