KorAP: Find »[drukola/base=pancreatic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...71 72 73 ...198 >

4,935 matches

Corola-publishinghouse/Science/92184_a_92679

cumulativ de apariție a unui cancer pancreatic pe parcursul vieții a fost de 1,03% la bărbați și 0,60% la femei (fig. 241 și tabelele 108 și 109) [8,9]. În tabelul 110 este prezentată repartiția cazurilor noi de cancer pancreatic pe subsitusuri anatomice, conform CIM-03, în județele regiunii de Nord-Vest, cea mai frecventă localizare specificată fiind capul de pancreas (C25-0), iar un procent important de cazuri sunt cu subsitus neprecizat pancreas-FAI (fără altă indicație). În tabelul 111 se prezintă distribuția

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92184_a_92679]
CIM-03, în județele regiunii de Nord-Vest, cea mai frecventă localizare specificată fiind capul de pancreas (C25-0), iar un procent important de cazuri sunt cu subsitus neprecizat pancreas-FAI (fără altă indicație). În tabelul 111 se prezintă distribuția cazurilor noi de cancer pancreatic, în Regiunea de NordVest, în anul 2008-2010, în funcție de tipul histologic. Se constată că un procent de 68% din cazuri au o histologie neprecizată, cancerul pancreatic fiind una dintre localizările maligne cu rată mare de înregistrare a cazurilor doar pe baza

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92184_a_92679]
neprecizat pancreas-FAI (fără altă indicație). În tabelul 111 se prezintă distribuția cazurilor noi de cancer pancreatic, în Regiunea de NordVest, în anul 2008-2010, în funcție de tipul histologic. Se constată că un procent de 68% din cazuri au o histologie neprecizată, cancerul pancreatic fiind una dintre localizările maligne cu rată mare de înregistrare a cazurilor doar pe baza diagnosticului consemnat la deces (32,58% din cazuri). JUDEȚUL CLUJ În județul Cluj, în anul 2010, cancerul pancreatic ocupa poziția a 7-a la bărbați

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92184_a_92679]
din cazuri au o histologie neprecizată, cancerul pancreatic fiind una dintre localizările maligne cu rată mare de înregistrare a cazurilor doar pe baza diagnosticului consemnat la deces (32,58% din cazuri). JUDEȚUL CLUJ În județul Cluj, în anul 2010, cancerul pancreatic ocupa poziția a 7-a la bărbați, cu 57 cazuri reprezentând 3,3% din totalul cazurilor noi, corespunzător unei rate standardizate pe vârstă (populația mondială standard) de 10,14 cazuri la 100000. La femei cu 44 de cazuri în anul

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92184_a_92679]
poziția a 10-a, reprezentând 2,7% din totalul cazurilor noi de cancer la femei, corespunzător unei rate standardizate pe vârstă de 5,72 cazuri la 100000 (fig. 242 și tabelul 112). Raportul pe sexe al cazurilor noi de cancer pancreatic este în favoarea sexului masculin, valoarea lui fiind 1,39:1 (tabelul 112). În anul 2010, riscul cumulativ de apariție a unui cancer pancreatic pe parcursul vieții a fost de 1,31% la bărbați și 0,73% la femei (tabelul 109) [27

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92184_a_92679]
72 cazuri la 100000 (fig. 242 și tabelul 112). Raportul pe sexe al cazurilor noi de cancer pancreatic este în favoarea sexului masculin, valoarea lui fiind 1,39:1 (tabelul 112). În anul 2010, riscul cumulativ de apariție a unui cancer pancreatic pe parcursul vieții a fost de 1,31% la bărbați și 0,73% la femei (tabelul 109) [27,28]. MORTALITATEA Datele de mortalitate prin cancer pancreatic, referitoare la județul Cluj, în perioada 2000-2010, sunt prezentate în tabelele 113 și 114, fig

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92184_a_92679]
1,39:1 (tabelul 112). În anul 2010, riscul cumulativ de apariție a unui cancer pancreatic pe parcursul vieții a fost de 1,31% la bărbați și 0,73% la femei (tabelul 109) [27,28]. MORTALITATEA Datele de mortalitate prin cancer pancreatic, referitoare la județul Cluj, în perioada 2000-2010, sunt prezentate în tabelele 113 și 114, fig. 243. Se constată creșterea mortalității pe parcursul celor 11 ani urmăriți, la ambele sexe, mai accentuată în rândul femeilor [27,28]. Raportul mortalitate/incidență rămâne foarte

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92184_a_92679]
primul rând intensificarea eforturilor de culegere a datelor de incidență, consecutivă implementării RRCNV, cu o creștere aparentă a incidenței, precum și îmbunătățirea diagnosticului, tratamentului și managementului bolnavului oncologic. Din numărul total de cancere prevalente, 102 (0,56%) sunt cazuri de cancer pancreatic, acesta fiind una din localizările cu cea mai joasă prevalență, datorită prognosticului rezervat și a supraviețuirii de scurtă durată [27,28]. În concluzie, în Regiunea de Nord Vest, în anul 2010 cancerul pancreatic se situează între primele 10 localizări ale

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92184_a_92679]
102 (0,56%) sunt cazuri de cancer pancreatic, acesta fiind una din localizările cu cea mai joasă prevalență, datorită prognosticului rezervat și a supraviețuirii de scurtă durată [27,28]. În concluzie, în Regiunea de Nord Vest, în anul 2010 cancerul pancreatic se situează între primele 10 localizări ale bolii neoplazice la ambele sexe, dar cu o pondere relativ redusă din totalul cazurilor noi de cancer înregistrate la Registrul Regional de Cancer. Din 924 de cazuri noi înregistrate în perioada 2008-2010, 68

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92184_a_92679]
924 de cazuri noi înregistrate în perioada 2008-2010, 68% au fost neconfirmate histopatologic, 14,6% au fost adenocarcinoame FAI și 7,5% - carcinoame ductale. În peste o treime din cazuri (35,93%), procesul neoplazic a fost situat la nivelul capului pancreatic. În județul Cluj, în perioada 2000-2010, rata standardizată a incidenței a crescut la ambele sexe, concomitent cu mortalitatea. Fatalitatea ridicată, cu un raport Mortalitate/incidență în mod constant apropiat de 1, condiționează valoarea extrem de scăzută a prevalenței, cancerul de pancreas

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92184_a_92679]
Corola-publishinghouse/Science/92196_a_92691

INTRODUCERE În ciuda progreselor recente în tehnica imagistică cross-secțională, precum și în tehnicile de ecoendoscopie, diagnosticul formațiunilor tumorale pancreatice rămâne dificil. Stabilirea etiologiei formațiunilor tumorale pancreatice are un impact major asupra conduitei terapeutice, dat fiind faptul că formațiuni tumorale diferite din punct de vedere histologic pot avea același aspect imagistic. Cea mai mare provocare este stabilirea diagnosticului diferențial între

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău, Alina Tanţău (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92196_a_92691]
INTRODUCERE În ciuda progreselor recente în tehnica imagistică cross-secțională, precum și în tehnicile de ecoendoscopie, diagnosticul formațiunilor tumorale pancreatice rămâne dificil. Stabilirea etiologiei formațiunilor tumorale pancreatice are un impact major asupra conduitei terapeutice, dat fiind faptul că formațiuni tumorale diferite din punct de vedere histologic pot avea același aspect imagistic. Cea mai mare provocare este stabilirea diagnosticului diferențial între pancreatită și adenocarcinomul pancreatic. Aceste două entități

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău, Alina Tanţău (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92196_a_92691]
etiologiei formațiunilor tumorale pancreatice are un impact major asupra conduitei terapeutice, dat fiind faptul că formațiuni tumorale diferite din punct de vedere histologic pot avea același aspect imagistic. Cea mai mare provocare este stabilirea diagnosticului diferențial între pancreatită și adenocarcinomul pancreatic. Aceste două entități sunt adesea asociate și nu trebuie ignorat faptul că o pancreatită poate masca inițial patologia malignă. În schimb, în pancreatita acută sau cronică prezența unei anomalii focale nu este neobișnuită [1]. La pacienții care nu sunt buni

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău, Alina Tanţău (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92196_a_92691]
nu sunt buni candidați pentru o intervenție chirurgicală din cauza comorbidităților asociate sau care în urma evaluării imagistice sunt inoperabili, tratamentul paliativ trebuie considerat o opțiune. Mai mult, un diagnostic histopatologic obținut în urma efectuării unei biopsii percutanate, la pacienții cu o masă pancreatică, permite și diagnosticarea altor patologii maligne sau benigne, la care chirurgia ar trebui să fie evitată. În astfel de cazuri, obținerea diagnosticului final prin puncție biopsie evită efectuarea unor teste suplimentare de diagnostic respectiv costuri suplimentare inutile, și în același

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău, Alina Tanţău (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92196_a_92691]
fie evitată. În astfel de cazuri, obținerea diagnosticului final prin puncție biopsie evită efectuarea unor teste suplimentare de diagnostic respectiv costuri suplimentare inutile, și în același timp permite obținerea unui diagnostic rapid [2]. INDICAȚII ȘI CONTRAINDICAȚII Indicațiile efectuării biopsiei percutane pancreatice nu sunt foarte clare. Acestea sunt legate de posibilitatea obținerii unui diagnostic imagistic prin metode imagistice secționale ca tomografia computerizată (CT) sau imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) și prin ecoenedoscopie (EUS). O altă controversă se referă la modalitatea de prelevare

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău, Alina Tanţău (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92196_a_92691]
rezonanță magnetică (IRM) și prin ecoenedoscopie (EUS). O altă controversă se referă la modalitatea de prelevare a materialului tisular (puncție aspirativă cu ac fin ghidată ecografic, CT sau EUS sau puncție cu ac gros cu prelevarea unui fragment hsitologic). Biopsia pancreatică percutană (BPP) poate fi necesară în următoarele cazuri [1-5]:masă pancreatică cefalică cu caractere clare de malignitate, considerată ca fiind în afara resurselor chirurgicale în urma evaluării imagistice, respectiv pacienții care au indicație de tratament chimioterapic neoadjuvant;masă pancreatică, în principal cu

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău, Alina Tanţău (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92196_a_92691]
referă la modalitatea de prelevare a materialului tisular (puncție aspirativă cu ac fin ghidată ecografic, CT sau EUS sau puncție cu ac gros cu prelevarea unui fragment hsitologic). Biopsia pancreatică percutană (BPP) poate fi necesară în următoarele cazuri [1-5]:masă pancreatică cefalică cu caractere clare de malignitate, considerată ca fiind în afara resurselor chirurgicale în urma evaluării imagistice, respectiv pacienții care au indicație de tratament chimioterapic neoadjuvant;masă pancreatică, în principal cu localizare cefalică, al cărui diagnostic diferențial cu o pancreatită cronică nu

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău, Alina Tanţău (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92196_a_92691]
fragment hsitologic). Biopsia pancreatică percutană (BPP) poate fi necesară în următoarele cazuri [1-5]:masă pancreatică cefalică cu caractere clare de malignitate, considerată ca fiind în afara resurselor chirurgicale în urma evaluării imagistice, respectiv pacienții care au indicație de tratament chimioterapic neoadjuvant;masă pancreatică, în principal cu localizare cefalică, al cărui diagnostic diferențial cu o pancreatită cronică nu poate fi stabilit imagistic sau prin markeri tumorali;masă tumorală pancreatică cu suspiciune înaltă clinică și imagistică de limfom, tuberculoză, metastază sau tumoră neuroendocrină;diagnosticul tumorilor

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău, Alina Tanţău (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92196_a_92691]
resurselor chirurgicale în urma evaluării imagistice, respectiv pacienții care au indicație de tratament chimioterapic neoadjuvant;masă pancreatică, în principal cu localizare cefalică, al cărui diagnostic diferențial cu o pancreatită cronică nu poate fi stabilit imagistic sau prin markeri tumorali;masă tumorală pancreatică cu suspiciune înaltă clinică și imagistică de limfom, tuberculoză, metastază sau tumoră neuroendocrină;diagnosticul tumorilor chistice și al leziunilor cu caractere imagistice atipice [6];leziuni pancreatice de dimensiuni reduse a căror natură este imposibil de stabilit ecografic/ imagistic;masă tumorală

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău, Alina Tanţău (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92196_a_92691]
o pancreatită cronică nu poate fi stabilit imagistic sau prin markeri tumorali;masă tumorală pancreatică cu suspiciune înaltă clinică și imagistică de limfom, tuberculoză, metastază sau tumoră neuroendocrină;diagnosticul tumorilor chistice și al leziunilor cu caractere imagistice atipice [6];leziuni pancreatice de dimensiuni reduse a căror natură este imposibil de stabilit ecografic/ imagistic;masă tumorală pancreatică cu suspiciune înaltă de pancreatită autoimună [7];evaluarea rejetului sau disfuncției de alogrefă pancreatică [8]. În cazul în care există o suspiciune înaltă de adenocarcinom

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău, Alina Tanţău (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92196_a_92691]
cu suspiciune înaltă clinică și imagistică de limfom, tuberculoză, metastază sau tumoră neuroendocrină;diagnosticul tumorilor chistice și al leziunilor cu caractere imagistice atipice [6];leziuni pancreatice de dimensiuni reduse a căror natură este imposibil de stabilit ecografic/ imagistic;masă tumorală pancreatică cu suspiciune înaltă de pancreatită autoimună [7];evaluarea rejetului sau disfuncției de alogrefă pancreatică [8]. În cazul în care există o suspiciune înaltă de adenocarcinom pancreatic și formațiunea se pretează la o rezecție curativă, PBP ar trebui evitată, deoarece există

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău, Alina Tanţău (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92196_a_92691]
tumorilor chistice și al leziunilor cu caractere imagistice atipice [6];leziuni pancreatice de dimensiuni reduse a căror natură este imposibil de stabilit ecografic/ imagistic;masă tumorală pancreatică cu suspiciune înaltă de pancreatită autoimună [7];evaluarea rejetului sau disfuncției de alogrefă pancreatică [8]. În cazul în care există o suspiciune înaltă de adenocarcinom pancreatic și formațiunea se pretează la o rezecție curativă, PBP ar trebui evitată, deoarece există riscul însămânțării intraperitoneale sau subcutane [2,4]. În cazurile rare, în care tumora este

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău, Alina Tanţău (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92196_a_92691]
de dimensiuni reduse a căror natură este imposibil de stabilit ecografic/ imagistic;masă tumorală pancreatică cu suspiciune înaltă de pancreatită autoimună [7];evaluarea rejetului sau disfuncției de alogrefă pancreatică [8]. În cazul în care există o suspiciune înaltă de adenocarcinom pancreatic și formațiunea se pretează la o rezecție curativă, PBP ar trebui evitată, deoarece există riscul însămânțării intraperitoneale sau subcutane [2,4]. În cazurile rare, în care tumora este bine vascularizată sau există colaterale numeroase în jurul tumorii, PBP nu ar trebui

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău, Alina Tanţău (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92196_a_92691]
țesut cu o lungime de 1,4-2,5 cm. Datorită faptului că întreaga manoperă se face aproape instantaneu, biopsia este mai puțin dureroasă și calitatea eșantionului este mai bună decât cea obținută cu manipularea manuală [1,9,10]. Biopsia percutană pancreatică se efectuează în condiții de spitalizare, aceasta fiind o condiție obligatorie, când se utilizează acul gros. Pacientul nu trebuie să se alimenteze cu 6-8 ore înainte de procedură și trebuie evaluat din punct de vedere al coagulării [1,2]. De obicei

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău, Alina Tanţău (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92196_a_92691]
de spitalizare, aceasta fiind o condiție obligatorie, când se utilizează acul gros. Pacientul nu trebuie să se alimenteze cu 6-8 ore înainte de procedură și trebuie evaluat din punct de vedere al coagulării [1,2]. De obicei, abordul pentru efectuarea biopsiei pancreatice este epigastric. În unele cazuri, pentru leziunile caudale biopsia se poate efectua prin abord subcostal stâng. Abordul ideal ar fi, cel prin care să se asigure cea mai sigură traiectorie a acului. Într-o biopsie ideală, toate structurile trebuie evitate

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău, Alina Tanţău (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92196_a_92691]