3,599 matches
-
foi de dafin, piper și boabe de muștar. În borcan, se pun, la fund, mărar, vișin, țelină, frunze de hrean, cimbru, tarhon, câteva căpățâni de usturoi și așezăm zarzavaturile spălate - pepeni verzi mici, gogonele, castraveți, morcovi, felii de țelină, mere, pere, buchețele de conopidă și varză roșie, tăiată sferturi. Se așează estetic, după care turnăm peste ele apa fiartă clocotită. Se leagă borcanul cu 2 rânduri de celofan și se ține la căldură până se limpezește zeama, după care îl ducem
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
gârla satului și în fața casei surorii mele, în curtea unde era un păr cu fructe foarte dulci și gustoase, soi care nu se găsea în tot satul, poate nici în împrejurimi, mă îndestulez cât pot mai bine. Poamele se numeau pere turtise, poate unde se făceau pilaf, atunci când, coapte, cădeau din copac. După ce mănânc cât îmi trebuie, stau și mă gândesc - cum să fac să culeg câteva pere să am și acasă , dar să nu mă audă și nici să mă
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
poate nici în împrejurimi, mă îndestulez cât pot mai bine. Poamele se numeau pere turtise, poate unde se făceau pilaf, atunci când, coapte, cădeau din copac. După ce mănânc cât îmi trebuie, stau și mă gândesc - cum să fac să culeg câteva pere să am și acasă , dar să nu mă audă și nici să mă vadă sora mea, că soțul i l știam că era plecat la mină, la muncă. Ideea culesului din ceea ce nu era al meu nu mă părăsește. Las
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ajunge fructul ochit, ci în brațele mele, întinse ca să-l prind fruct cu fruct, că spunea m erau fructe zemoase, lesne a deveni un pilaf la contactul dur cu ceva cât de cât tare. Așa mi-am umplut sânul cu pere, am aruncat bățul, și cu ochii la poartă dar și la ușa casei, să nu iasă sora mea să mă vadă, am zbughit-o repede peste puntea de la gârlă, am urcat râpa într-un suflet, am deschis poarta casei noastre
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
și cât îi e ra bun de treabă, feciorul! Am intrat pe portița din spat ele casei, m-am așezat undeva, am mâncat la zemoase până ce mi s-a umplut din nou burta. n am uitat, totuși, să las ceva pere și pentru mama, să o îndulcesc și pe ea, că prea era amărâtă săraca. De amintiri se leagă și o altă faptă copilărească, tot din perioada culesului fructelor. Eram ceva mai mărișor și aveam în grijă recoltatul de pe copacii din
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
cu pruni, perji, corco duși erau mai la fundul grădinii, iar mai aproape de casă aveam merii, perii, gutuii, iar toamna, în afară că ne asiguram povirla necesară, reușeam să strângem și să păstrăm și alte fructe. În special merele și perele. Le culegeam cu atenție, să nu fie lovite, ne suiam în podul grajdului - unde țineam strânsura pentru vite, și le puneam în fân. Le acopeream cu atenție, să nu se atingă fruct cu fruct, și acolo se păstrau toată iarna
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
sârma până la celălalt capăt al grădinii, unde se afla terenul vecinului. După ce am legat sârma de fiecare copac din care s e furau fructele, m-am întors de unde plecasem. La 4-5 m. de stâlpul casei aveam un păr care făcea pere gustoase, foarte dulci, de care am legat sârma la o înălțime de 50-60 cm. de la pământ, pusă în legătură cu sârma care avea curent. Trec să fac probele. Verificările. Merg în livadă și pun mâna pe copacii înconjurați cu sârmă și simt
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
coagulat. Nu fac teoria cauzelor, c i ajutat de mama și de Maria, tăiem porcul în bucăți după cum e obiceiul, merg la loznița care servea pentru uscatul prunelor pentru iarnă, așez carnea pe plasa unde toamna uscăm și merele și perele tăiate în bucăți, fac focul și las în grija lui și a fumului operația de conservare a cărnii animalului. Lucru pe care îl fac și mama cu Maria, preocupa te de treburile lor, pregătirea pomenii porcului, deși e ra atât
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
să-și viziteze fiul și însoțitoarea ei, care admiră credincioasa mea traistă din păr de capră revenită la starea ei normală, uscată. Tovarășii noștri de drum ne întind o sticlă de vin acrișor și împart cu noi o traistă de pere. Mă simt bine, mi-e cald în suflet, oamenii aceia de treabă se înghesuie ca să avem cît mai mult loc și nu-mi pare rău că elvețienii m-au debarcat într-un mod atît de ireverențios din celălalt tren. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
toate au început să se aline și viața se părea a fi intrat în făgașul ei de mai înainte. * Se revarsă Prutul. Era într-o vară, să fi fost prin 1908, în luna august, vară călduroasă, începuseră să se coacă perele și harbujii. Într-o zi, așezat în căsuța lui moș Gavril, bărbatul mătușii Irina, sora tatei, echipat cu ce aveam pe mine și fericit, ieșim pe bariera târgului, cotim la dreapta și intrăm pe drum de cară spre lunca Prutului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
înțelegeam nimic. Eram scos dintr-ale mele de oboseală și de spaimă. Am lepădat tot de pe mine, m-a îmbrăcat cu un cămeșoi gros de in, mi-a pus pe spate un cojocel. Dintr-o odaie venea miros adormitor de pere coapte. Până să aducă mătușa Irina mâncarea și un dărăp de pâine neagră, eu mai că-mi pusesem foamea la cale cu perele din grămadă. A fost bună și mâncare caldă ca în noaptea aceea, poate niciodată nu am dormit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
gros de in, mi-a pus pe spate un cojocel. Dintr-o odaie venea miros adormitor de pere coapte. Până să aducă mătușa Irina mâncarea și un dărăp de pâine neagră, eu mai că-mi pusesem foamea la cale cu perele din grămadă. A fost bună și mâncare caldă ca în noaptea aceea, poate niciodată nu am dormit mai fericit. A doua zi, cu straiele uscate și de mână cu mătușa Irina, am mers acasă și predat părinților cu explicațiile necesare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
care ar fi trebuit să vină noaptea acasă veneau cum îi ajuta Dumnezeu. Însă întârzierea era cu primejdie și oamenii se strângeau devreme pe la casele lor. Aproape de Crăciun, neamurile de la Huși au trimis o balercuță cu vin și una cu pere și vișine uscate. Buzunarele-mi erau pline și la școală, toată clasa ronțăia uscături. Asta a fost până într-o zi, când profesorul nostru, nedumerit de unde apar atât de mulți sâmburi prin clasă, întreabă, află și urecheala am luat-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
engl. cup [k(p] "ceașcă", dan. daglig [΄d(γli] "zilnic", germ. haben [΄h(bn] "a avea" ( = vocală centrală medie: engl. about [(΄baut], germ. bitte [΄bit(], fr. petit [p(΄tit], sued. gosse [΄g(s(] "băiat", dan. pige [΄pi:ə] "fată", pg. para [΄parə] "pentru", rom. bară [΄barə], norv. mynten [΄müntən] "monedă" b = consoană oclusivă bilabială sonoră: neer. brief [bri:f] "scrisoare", engl. brown [brawn] "cafeniu, brun", norv. berø [be΄römtə] "renumit", sued. ibland [i΄blan:] "din cînd în cînd", rom. bancă [΄bankə
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
representada aquí de la manera más relevante. Esta distinción está plenamente acorde con el esfuerzo de los antiguos griegos y del mundo civilizado moderno de realizar delimitaciones precisas y de evitar el sincretismo a nivel del espíritu mayor. Razón de más para que tanto el mundo antiguo grecolatino como el moderno occidental fueran propensos a la separación de los elementos cultu-rales y lingüísticos realizados dentro de la sociedad tradicional popular respecto a aquéllos creados por los eruditos a nivel mayor. La teoría del
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
objeto la comunicación en el espacio euro-peo necesite mencionar y evaluar ciertos fenómenos históricos y sociales que representan el marco de los fenómenos cultu-rales y lingüísticos y, en este caso, se impone el seguimiento de un modelo coherente y eficaz para la interpretación de los hechos y las situaciones, un modelo ilustrado de la forma más elocuente por Mihai Eminescu en su obra publicística y que se caracteriza por su objetividad y falta de prejuicios. Este modelo es aplicable sobre todo cuando
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
las categorías gramaticales se refiere, según el cual la organi-zación de la lengua es un reflejo del modo en que el mundo real es percibido por la conciencia, tal como subraya G. Ivănescu, y contribuye además a la creación de la base para realizar futuras investigaciones relativas a la creación lexical, la tipología lingüística y la comunicación mediante las tra-ducciones. Por relación con las lenguas-base de las que pro-vienen, tanto las lenguas románicas como las germánicas ilustran, a veces de maneras distintas, fenómenos
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
no puede tener como punto de referencia ni la exhaustividad a la hora de abarcar los problemas planteados ni la perfección a la hora de tratarlos, pero puede y debe ser un medio, adecuado en la medida de lo posible, para orientar la atención hacia un cierto tipo de hechos y hacia una cierta manera de pensar sobre ellos. Traducción de Alina ȚIȚEI CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutîndu-vă să economisiți timp
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
judecată); capacitatea de a-l audia direct pe cel arestat; capacitatea de a examina circumstanțele care impun sau nu luarea măsurii și, dacă nu se impune, competența de a dispune eliberarea persoanei (CtEDO, Schiesser c. Elveției, hot. 4 dec.1979, para. 29 și 30). 4. CtEDO a analizat și competența procurorului român de a aresta, atribuție care i-a aparținut până în iulie 2003. Astfel, în cauzele Vasilescu din 1998 (par. 40-41), Pantea din 2003 (par. 237), Dumitru Popescu 2 din 2007
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
să meargă la toaletă. Baia e chiar în fața patului, câțiva pași și treaba e rezolvată, dar infirmierele nici nu vor să audă. Și, ca să agraveze lucrurile, îi dau, la prânz și seara, aceeași masă frugală: iaurt simplu și compot de pere. Asociere explozivă. Își petrece vremea spionându-le pe fetele care o îngrijesc, ca să afle cum se lasă în jos barele patului care o împiedică să coboare și să se ducă la toaletă. Pentru că nu reușește, încearcă să se strecoare printre
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
necunoscutul era răposatul Georges Marchais. Că fostul secretar al partidului comunist a înviat nu o miră, dar că doctorul M. se pleacă astfel în fața voinței acestuia, când are atâtea altele pe cap... În locul doctorului M., vine masa. Tot compot de pere, calitatea întâi. Îi e până-n gât. Oricum ar sta lucrurile, preferă clinica falsului doctor Sinus, unde i se servea caviar. Părul ei lung le-a dat mereu bătăi de cap infirmierelor. Într-o duminică, Stéphanie, după ce i l-a spălat
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
o oglindă. De mult nu s-a mai uitat într-o oglindă. Riscă să arunce o privire. Tunsoarea ar fi reușită, numai că fața... Când vine doctorul M., îl convinge să-i varieze puțin meniurile, pentru că iaurtul și compotul de pere, știți... El prescrie o transfuzie și îi promite mese "normale." Mai mult, dă voie familiei să-i aducă de mâncare. Vrea "s-o trântească la examen." Nu are suficiente globule roșii. Tratamentul nu poate fi continuat câtă vreme nu are
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
iată, au adus-o la terapie intensivă, nu în camera de trezire. Primul vânt tocmai se manifestă zgomotos. Alt progres. Intră un kinesiterapeut. Cu ajutorul lui, se ridică. Stă câteva minute ridicată. Încă un progres! În sfârșit, iaurtul și compotul de pere își fac și ele apariția. Considerabil progres! Își face singură "toaletă mică." Stă într-un fotoliu. Citește. La prânz mănâncă la măsuța pe rotile. Nu mai are nevoie de terapie intensivă. Patul îi este împins până la frontiera cu serviciul de
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
O cunoscuse la prima spitalizare. Se internase pentru o coelioscopie, un fel de butonieră care îți permite să vezi ce ai în abdomen. Examen aprofundat, dacă există așa ceva, urmat, ca o adevărată operație, de pânda vânturilor și de compotul de pere. De atunci au trecut câteva luni. Trăiești sau mori, vremea trece. Bun, pe scurt, odată ajunsă la hotar, au trecut-o din patul de la terapie intensivă în patul din proprietatea serviciului de chirurgie, și înainte, corabie! O clipă, vă rog
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
centură de susținere abdominală pentru a evita un nou accident. Chimioterapia caldă, peritoneul care nu mai există, sau prea puțin, toate astea i-au fragilizat peretele abdominal. Noua perioadă post-operatorie este în toi: constipație, așteptarea vânturilor, iaurt și compot de pere. Se adaugă piure de morcovi alternativ cu piure de cartofi. Ca să ți se aplece pentru totdeauna de legumele astea. Se duce la lavoar să-și facă toaleta, târându-și stativul cu perfuzia. Vin s-o ajute doar când își scoate
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]