8,430 matches
-
unei implicări din ce în ce mai pronunțate a statelor-națiune în chestiuni fie și numai tangențiale domeniului cultural, precum educație, familie și politici de sănătate. Cea mai cunoscută versiune a paradigmei „culturilor tari” îi aparține lui Samuel P. Huntington (1998), a cărui așa-numită „paradigmă civilizațională” statuează, alternativ precedentelor modele explicative ale relațiilor internaționale, că sistemul internațional este fragmentat multipolar (polii și totodată principalii actori fiind civilizațiile) și că identitatea civilizațională determină tiparul manifestărilor coezive (intracivilizațional) și conflictuale (intercivilizațional) de după perioada „războiului rece”. În acest
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
reprezentant al școlii realiste, John Herz. Acesta ia în considerare compatibilitatea dintre indealism și realism notând că „idealismul este realism [...] [întrucât] cooperarea este avantajoasă și servește interesului național” (apud Kegley, 1993, p. 142). Este interesant de observat că în sânul paradigmei realiste, Kenneth Waltz este unul dintre primii teoreticieni care avertizează asupra complexității naturii umane și respinge explicațiile reducționiste ale „primei imagini”, pentru a promova explicațiile stucturale ale cauzelor războiului. În acest sens, dacă folosim limbajul teoriei relațiilor internaționale de la sfârșitul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de intervenție revine unei forțe polițienești și nu unei forțe militare internaționale. Această distincție corespunde distincției clasice dintre rolul intern al poliției și rolul extern al armatei. În traducerea acestei definiții, mi-am luat libertatea de a înlocui conceptul de „paradigmă”, ce apare în original, cu acela de „program de cercetare”. Textele esențiale ale realismului clasic sunt date după E H. Carr, The Twenty Years’ Crisis: 1919-1939. An Introduction to the Study of International Relations, Macmillan, New York, 1978; și Hans Morgenthau
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
efecte cu intensități diferite și care să genereze atitudini, reacții, răspunsuri diferite ale actorilor naționali și transnaționali globali. O ilustrare a acestor aserțiuni o găsim în conceptul de sat global<footnote Bran, F., Manea, G., Rădulescu, C.V., Ioan, I., Supraviețuirea - paradigma unui viitor durabil, Editura Economică, București, 2011. footnote> menționat anterior, care presupune că, dacă populația lumii s-ar reduce la un sat cu 100 de locuitori, structura acestuia (caseta 5) ar arăta astfel: Structura unui sat global șase persoane ar
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
trebuie să convină întregii populații umane și să păstreze capacitatea portantă a ecosistemelor naturale, ca principală restricție a variabilelor ecuației. Probabil că și abordarea teoretică a hrănirii populației Terrei în secolul al XXI-lea va trebui să recurgă la noi paradigme precum conceptul de supraviețuire, o nouă economie, guvernarea mondială, concepția Gaia etc.<footnote Schmukler, L.R., Migration, Spillover and Trade Diversity, The Import of Internalization on Stock Market Liquidity, NBER Working Paper 9614, 2004, www.nbor.org, accesat la 24 septembrie
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
strategie a dezvoltării României pe termen lung viabilă pe toată durata prevăzută pentru realizarea obiectivelor strategice. Dacă s-ar fi realizat această strategie, ar fi existat cel puțin un scenariu tip B care ar fi putut fi conceput după o paradigmă de supraviețuire, propus de Lester R. Brown de mai mult timp<footnote Brown, L., Planul B 3.0, Editura Tehnică, București, 2008. footnote>, <footnote Brown, L., Planul B 4.0, Editura Expert, București, 2011. footnote> și adaptat ulterior, ca exercițiu
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
mare parte a acestor mesaje sunt de natură experiențială și își au izvorul în observația curentă a efectului direct al produsului asupra consumatorului (Fisher, 1993, p. 14). De aceea, înțelegerea mediului publicitar de expunere a mesajului este primul pas al paradigmei efectului. Cel de-al doilea pas constă în a demonstra că publicitatea poate modifica un comportament decizional. Criticii acestei paradigme susțin că aceasta eșuează în a explica de ce un număr atât de mare de persoane din societate poate fi expus
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
produsului asupra consumatorului (Fisher, 1993, p. 14). De aceea, înțelegerea mediului publicitar de expunere a mesajului este primul pas al paradigmei efectului. Cel de-al doilea pas constă în a demonstra că publicitatea poate modifica un comportament decizional. Criticii acestei paradigme susțin că aceasta eșuează în a explica de ce un număr atât de mare de persoane din societate poate fi expus mesajului publicitar fără a prelua acel stil de viață. Teoreticienii învățării sociale sunt de părere că abuzul de alcool este
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
considerate intervenții specifice probațiunii. Practicile penale și metodele de intervenție s-au dezvoltat și consacrat legislativ în multe state europene (Marea Britanie, Franța, Germania, Olanda, Danemarca etc.) până în 1945. La sfârșitul celui de-al doilea război mondial se naște așa-numita paradigmă a bunăstării în abordarea infracționalității și infractorilor. Se punea atunci mare accent pe reabilitare, management de caz, individualizarea tratamentului, reintegrare. Pe scurt, se răspundea la o problemă socială printr-o abordare socială. Infracțiunea era interpretată ca rezultat al nevoii de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Marea Britanie, serviciile de probațiune au atribuții și în ceea ce privește victima infracțiunii. După cum se poate observa din cele menționate mai sus, ideea de probațiune a pornit în prima jumătate a secolului al XIX-lea prin „salvarea sufletelor”, a continuat în istorie prin paradigma tratamentului, specifică anilor ’60, a trecut prin faza de scepticism a lui „nothing works” și a ajuns în prezent, într-o diversitate de forme, la intersecția dintre justiția penală și comunitate. Definițiile utilizate pentru termenul de probațiune au fost numeroase
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
holistică „întregul este mai mult decât suma părților”, descrie de fapt un sistem fundamental. Bertalanffy a schițat teoria sistemelor deschise și dinamice, adică acelea care au schimburi de materie sau energie cu mediul înconjurător. Viziunea sistemică reprezenta o schimbare de paradigmă, în maniera de a gândi și înțelege problemele, în contrast cu viziunea analitică, mecanică care se bazează pe determinismul cauză-efect și care reduce sistemul la părțile sale elementare pentru a le studia în detaliu (Bertalanffy, 1972). Abordarea sistemică accentuează importanța interacțiunilor și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
eficient scopurile organizaționale propuse. 10. 2. Teoria organizațiilor ca sisteme închise și naturale După 1920 până în 1960 se conturează și impune un nou model de înțelegere și explicare a organizațiilor, centrat pe considerarea lor ca sisteme naturale. S-a schimbat paradigma mecanicistă! Principalele teorii sau modele teoretice dezvoltate în cadrul acestei etape sunt: Școala relațiilor umane (cu principalii săi reprezentanți: George Elton Mayo și Fritz Roethlisberger, Douglas Mc Gregor cu a sa Teorie X și teorie Y); Teoria privind comportamentul cooperator în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a necesităților individuale cu cele organizaționale; problemele mai generale raportabile la „supraviețuirea organizației”. Totuși, cei mai mulți teoreticieni ai acestui model au neglijat relațiile dintre organizație și mediu, astfel că această a doua etapă din evoluția teoriilor organizaționale este marcată încă de paradigma de abordare a organizațiilor ca sisteme închise. 10. 2. 1. 1. George Elton Mayo și Fritz Roethlisberger Cele mai importante contribuții la dezvoltarea orientării cunoscute sub denumirea de „relațiile umane” au fost aduse de psihologul George Elton Mayo și sociologul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
obține din participarea sa socială împreună cu ceilalți membri ai grupului de muncă și, implicit, de efectul schimbării asupra relațiilor interpersonale. Descoperind rolul structurii informale în cadrul organizației formale, școala relațiilor umane a contribuit la zdruncinarea principalelor supoziții pe care se baza paradigma raționalistă de abordare a organizațiilor (Vlăsceanu, 1999). Rezultatul cel mai important este acela de promovare a viziunii organizațiilor ca sisteme sociale, evidențiându-se faptul că eficiența organizațională este funcție de complementaritatea și congruența dintre scopurile organizației și necesitățile personale ale angajaților. Deopotrivă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și el rolul decisiv al liderului în procesul evolutiv al organizației, în viziunea sa, liderul instituțional fiind acela care dispune în cea mai înaltă măsură de capacitatea de a promova și proteja valorile. Autorul se distanțează de ceilalți reprezentanți ai paradigmei sistemului natural și închis, putând fi considerat mai degrabă un precursor al abordării organizațiilor ca sisteme închise. Concluzii: Perspectiva de abordare a organizațiilor ca sisteme naturale și închise, prin opoziție cu abordarea raționalistă, accentuează acele caracteristici considerate specifice organismelor, respectiv
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sociale, ce vizează în principal existența anumitor necesități ce trebuie satisfăcute în numele supraviețuirii sistemului. Majoritatea modelelor teoretice dezvoltate în această perioadă au acordat prea puțină importanță relațiilor dintre organizații și mediu, din acest punct de vedere rămânând prinse în aceeași paradigmă a organizațiilor ca sisteme închise. Pe la începutul deceniului cinci devenise din ce în ce mai evident că însăși problemele de supraviețuire ale unui sistem capătă relevanță nu doar prin concentrarea pe structurile și mecanismele lui interne, ci prin considerarea a ceea ce se află în afara
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
costurilor tranzacționale. Preocuparea centrală în cadrul acestei perspective este aceea de a studia schimburile reciproce sau interdependențele dintre organizație și mediu, acesta fiind considerat o sursă esențială a informațiilor, energiei și ordinii prin care se asigură însăși supraviețuirea organizației. În cadrul acestei paradigme pot fi distinse două tipuri de modele teoretice, promovate succesiv (după Vlăsceanu, 1999): Astfel, într-o primă etapă, cuprinsă între anii 1960 și 1970, perspectiva de abordare a organizațiilor ca sisteme deschise este cuplată cu o revenire la prezumpțiile mecaniciste
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
o primă etapă, cuprinsă între anii 1960 și 1970, perspectiva de abordare a organizațiilor ca sisteme deschise este cuplată cu o revenire la prezumpțiile mecaniciste despre modul de funcționare a organizațiilor. În conformitate cu această viziune, etapa este definită, prin raportare la paradigma dominantă, ca fiind cea a „sistemelor deschise raționale”. În următoarea etapă - după anii 1970 și până în prezent - asistăm la o înlocuire a paradigmei raționaliste cu cea a organizațiilor ca sisteme naturale. Această ultimă etapă din evoluția teoriilor organizaționale este caracterizată
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
prezumpțiile mecaniciste despre modul de funcționare a organizațiilor. În conformitate cu această viziune, etapa este definită, prin raportare la paradigma dominantă, ca fiind cea a „sistemelor deschise raționale”. În următoarea etapă - după anii 1970 și până în prezent - asistăm la o înlocuire a paradigmei raționaliste cu cea a organizațiilor ca sisteme naturale. Această ultimă etapă din evoluția teoriilor organizaționale este caracterizată prin promovarea modelelor de abordare a organizațiilor ca „sisteme deschise și naturale”. Cele mai reprezentative modele teoretice dezvoltate în cadrul perspectivei de abordare a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
teoria costurilor tranzacționale a promovat un cadru mai general de analiză, abordând structurile organizaționale din perspectiva aranjamentelor contractuale alternative prin care se urmărește reducerea costurilor tranzacțiilor. Totuși, indiferent de soluțiile propuse, există o caracteristică definitorie ce reunește aceste teorii în paradigma discutată, și anume considerarea organizațiilor ca sisteme deschise și ca sisteme raționale. 10. 4. Teoria organizațiilor ca sisteme deschise și naturale La sfârșitul anilor 1970 și începutul anilor 1980 se produce o nouă schimbare în modul de abordare și analiză
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
dând o iluzie a transparenței. Cărțile interioare sunt cele care fac schimburile de opinii despre cărți atât de dificile, iar În lipsa lor, obiectul discursului ar putea deveni unitar. Ele fac parte din ceea ce În lucrarea mea despre Hamlet am numit paradigmă interioară, adică un sistem al percepției realității atât de singular, Încât e imposibil ca două paradigme să intre Într-o comunicare reală. Sfera discuțiilor despre cărți ajunge discontinuă și eterogenă datorită existenței cărții interioare și a delecturii. Ceea ce luăm drept
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
atât de dificile, iar În lipsa lor, obiectul discursului ar putea deveni unitar. Ele fac parte din ceea ce În lucrarea mea despre Hamlet am numit paradigmă interioară, adică un sistem al percepției realității atât de singular, Încât e imposibil ca două paradigme să intre Într-o comunicare reală. Sfera discuțiilor despre cărți ajunge discontinuă și eterogenă datorită existenței cărții interioare și a delecturii. Ceea ce luăm drept cărți citite este o adunătură heteroclită de fragmente de texte, refăcute de imaginația noastră și fără
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
performanțială în antrenamentul sportiv Începând cu mijlocul anilor 70, dorința de eficientizare a acțiunii antrenorului a generat un termen care definește oarecum această caracteristică (acțiunile antrenorului în antrenament și competiție), respectiv, de coaching, Cathț, Rolland și Cizeron Marc (2008). În cadrul paradigmei behavioriste, studiile s au focalizat, la un moment dat, asupra comportamentului profesional al antrenorului de succes, cu scopul de a reliefa profilul tipologic comportamental al acestuia. Trudel și Brunelle (1995) citați de Cathț, Rolland și Cizeron, Marc (ibidem) au realizat
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
și Brunelle (1995) citați de Cathț, Rolland și Cizeron, Marc (ibidem) au realizat, astfel, un repertoriu comportamental al antrenorului de succes. Atenția cercetătorilor din domeniu s-a deplasat, apoi, și asupra scopurilor, preocupărilor, judecăților de valoare, concepțiilor antrenorilor, respectiv, spre paradigma cognitivistă. Din acest curent au rezultat alte două direcții principale de cercetare : analiza planificării antrenamentului și analiza interacțiunii în situațiile de antrenament, Saurț (2002). Foarte multe studii s-au concentrat în zona comparațiilor evaluative între situațiile de antrenament prefigurate prin
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
constatarea că antrenorul performant, prin sine și prin rezultatul intervenției sale, trebuie să desfășoare o intensă activitate exploratorie și interpretativă. Descoperim, în cele din urmă, încă a dimensiune a profilului antrenorului, cea de diagnostician. Dosse (1995) definește această dimensiune ca „paradigmă interpretativă”. De aici reiese o organizare de tip compozit, extrem de dinamică, a cunoștințelor antrenorului. Aceasta ar crea posibilitatea aflării de răspunsuri adecvate și rapide, date unor situații de incertitudine. Diversitatea situațională în care se pot afla, la un moment dat
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]