3,306 matches
-
peste granițe a unei astfel de difuziuni culturale. În perioada interbelică, în România, ajunsese o modă să fie folosită limba franceză sau anumite expresii din această limbă. Un rol important l-au avut reprezentanți ai intelectualității românești, formați în universități pariziene. * Difuziunea prin contagiune o idee sau o inovație se extind ca urmare a contactului direct dintre persoanele unei anumite populații. Acest tip de difuziune folosește un mecanism similar cu transmiterea unei boli, de la o persoană la alta. Zvonul, din perioada
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
unde paisprezece țărani, goi pînă la brîu și cu picioarele crăcănate, coseau secara. Tăișurile șuierau mușcînd din tulpinile ce se răsturnau pe partea dreaptă. Fiecare descria cu coasa, în față, un mare semicerc, înaintînd în rînd cu ceilalți. Cei doi parizieni le admirară brațele vînjoase, simțindu-se cuprinși de o venerație aproape religioasă în fața pămîntului atoateroditor" (G. Flaubert, p. 26). "Marea se vedea pe o distanță de o milă împrejurul vasului. Ce priveliște! Cine ar putea să o descrie? Ce mînă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
unei persoane educate, un savant acceptând să facă jocul serviciilor de informații la un nivel mai înalt? Sub pretextul unor schimburi intelectuale și universitare, acesta o invită, în 1983, pe studenta respectivă, devenită între timp profesoară, la un elegant restaurant parizian. Care îi era de fapt misiunea? Să-i ceară profesoarei, responsabilă a studiilor românești într-un institut parizian, să înceteze, contra unei recompense, "atacurile împotriva statului român". Distinsul intelectual român înțelege prin "atacuri împotriva statului român" angajarea militantă pentru apărarea
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
pretextul unor schimburi intelectuale și universitare, acesta o invită, în 1983, pe studenta respectivă, devenită între timp profesoară, la un elegant restaurant parizian. Care îi era de fapt misiunea? Să-i ceară profesoarei, responsabilă a studiilor românești într-un institut parizian, să înceteze, contra unei recompense, "atacurile împotriva statului român". Distinsul intelectual român înțelege prin "atacuri împotriva statului român" angajarea militantă pentru apărarea Drepturilor Omului, decurgând din acordul de la Helsinki. Conversația, care se desfășurase, din partea "diplomatului" român, într-un stil împestrițat
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
vechi militanți, cândva ai Tineretului Liberal din ultimii ani de viață democratică și parlamentară de după sfârșitul războiului, cu un parcurs similar închisoare, amnistie, domiciliu forțat, supraviețuire. Prim-planul va fi însă foarte curând ocupat de Radu Câmpeanu, revenit din exilul parizian unde fusese extrem de activ în structurarea unei identități politice. Ultimii reprezentanți ai ilustrei dinastii a Brătienilor, fondatorii partidului, s-au întors și ei în țară pentru a se alătura acestui efort, dar Radu Câmpeanu, cu prestanța vocii sale baritonale și
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
împiedice prosperitatea economică. Doar dacă... doar dacă dezinteresul față de POLITIC nu este un semn al unei alte căutări, a ETICULUI. CONCLUZII BIS ROMÂNIA, STUDIU DE CAZ Zoe Petre O anecdotă din secolul al XIX-lea evoca uimirea unei elegante amfitrioane pariziene căreia îi era prezentat un tânăr bărbos, abia sosit din Principatele Române: doamna ar fi exclamat "așa de tânăr, și deja Moldo-Valah!?" Întrebați azi pe primul trecător întâlnit pe străzile din Lyon sau Paris ce știe despre România: puțini vor
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
al tânărului regizor Cristian Mungiu, laureat la Cannes în 2007. Fie vi se va răspunde, cinstit "nimic", fie interlocutorul își va aminti vag numele lui Ceaușescu. Sau, mai rău, vă va vorbi despre copiii abandonați și despre cerșetorii din metroul parizian. Cu toate astea, România și Bulgaria au aderat la Uniunea Europeană începând cu 1 ianuarie 2007, alăturându-se astfel celorlalte state europene ex-comuniste, devenite membre ale Uniunii încă din 2004. Această integrare împlinea, după mai bine de 150 de ani, visul
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
până la 44 p. pe zi), program de lucru 8 ore, 6-8, 10-1, 3-6. Romanul isprăvit în 13 zile (416 p.), apoi intercalări de scene până la 500 isprăvit joi, ora 5 (16 mai)". Același gen de însemnări bifează apoi și periplul parizian: "Am venit la Paris ca să scriu 10 ore pe zi! Poate Fălticenii erau mai indicați". Și, mai departe: "Programul meu e și făcut. Lucru de la 6-8; ape 8-10; lucru 10-1; liber 1-3; lucru 3-6; ape 6-8; culcare la 10". Atâta
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
literatura e în a spune acoperit, cu zumzet de cuvinte poetice, idei cam vechiuțe"147. Trecând peste părinteasca înțepătură, Lovinescu respinge, așadar, ipoteza existenței unor particularități de gen care să definească variatele tipuri de texte (lecție învățată la școala profesorilor parizieni) și preferă să înțeleagă "literatura" din unghi exclusiv psihologic, ca fenomen global, manifestare obiectivată estetic a personalității scriitorului. Dar dacă personalitatea înseamnă temperament plus voință, și dacă temperamentul reflectă o psihologie comună, invariabilă (căreia i se atribuie "alegerea" instinctivă a
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
toate se succed mai mult de cinci ore. Dar, după doctrina Armatei roșii japoneze, fiecare gest insurecțional constituie o pregătire pentru insurecția finală (Armata roșie, februarie 1972). Nu mai este vorba deci de a antrena poporul ca în prima Comună pariziană din 1793, nici de a trezi cele mai rele instincte, așa cum vroiau Neciaev și Bakunin, nici chiar de a înspăimînta burghezul ca în timpul celei de a doua Comune pariziene din 1871 sau cum gîndeau anarhiștii "fin de sičcle", ci de
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
Europa. Pe 15 septembrie, trei membri ai Armatei roșii japoneze ocupă ambasada Franței de la Haye. Ei cer eliberarea lui Oshiaki Yamada, arestat la Orly în ianuarie 1974 și restituirea a 300.000 de dolari pe care Yamada îi adusese celulei pariziene a Armatei roșii. Aceste amenințări sînt punctate cu un atentat comis împotriva centrului comercial Saint-Germain, la Paris o grenadă aruncată în mulțime. Un apel telefonic îl revendică adăugînd amenințarea de a arunca în aer un cinematograf. Mai tîrziu, un mesaj
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
anunțaseră într-o lungă scrisoare în franceză și în germană o ofensivă de gherilă împotriva NATO și a axei Paris Bonn. Un atentat cu bombă este comis, vineri 16 mai 1986 la ora 22.05, la sediul Interpolului în periferia pariziană, de către doi sau trei bărbați. Mișcarea Acțiunea directă a revendicat atentatul printr-un manifest redactat într-o franceză foarte aproximativă: "A lovi articulațiile centrale care leagă astăzi strategia lor politică, economică și militară și în sînul cărora se găsesc incluse
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
insuficiența resurselor. Această dificultate a "bugetelor scăzute" este unul dintre puținele elemente care descriu o sărăcie mai puțin extremă, apropiată de cea a "oamenilor sărmani", de realitatea muncitorilor sau a micilor funcționari. În consecință, a fi sărac, în ochii claselor pariziene mijlocii, înseamnă, înainte de toate, a fi lipsit, a trăi în stradă sau a suferi lipsa (sau dificultățile legate de lipsa) locuinței. Noțiunile de suferință și depresie par să fie prezente în mod constant. Singurătatea, izolarea, consecințe și factori ai excluderii
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sine), se confirmă ideea că se vorbește în principal, în interviurile noastre cu actorii luptei împotriva sărăciei, de un fenomen de dezafiliere. Enunțarea importanței acestor lipsuri psihice sau de socializare trasează portretul unei anumite rigidități a comunicărilor interpersonale în regiunea pariziană, contrazicînd imaginea opulenței unei aglomerări urbane care rămîne, de altfel, regiunea cea mai bogată a Europei, conform unei anchete INSEE din august 1998. Indulgența actorilor implicați în ajutorarea socială transpare în rezultatele chestionarului pe marginea responsabilității săracului. Acești subiecți avansează
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și a umidității. Nu știm de ce disprețuiesc arhitecții francezi aceste importante îmbunătățiri. Vreo câteva case foarte bogate au sere admirabile, aproape niște grădini de iarnă. Luxul toaletelor este pentru femei ce e jocul pentru bărbați, o pasiune neînfrânată; cu toate că modele pariziene sunt copiate servil, bogăția și parada se manifestă mai degrabă decât gustul în alegerea țesăturilor, bijuteriilor și coafurilor. Femeile poartă acasă și, uneori, la teatru o vestă garnisită cu aur (în stil zuav), haină orientală ce merge bine cu tipul
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
vesperali dau năvală aici, mai ales femeile din mica aristocrație și din burghezie, toate familiile care nu-și pot permite un echipaj; chipurile proaspete și ochii frumoși ai plimbărețelor sunt tot atât de apreciați aici ca și la Șosea. În mijlocul acestor pălării pariziene, printre aceste toalete al căror bun-gust și ale căror nuanțe sunt uneori fără cusur, ne-am putea crede în Bois de Boulogne sau în Grădinile Tuileries. De îndată ce ultimele luciri ale crepusculului se abat asupra orizontului, mamele prudente se grăbesc să
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
șipci au fost înlocuite cu vehicule prevăzute cu coșărci din răchită, deschise în față și în spate, astfel încât încărcătura se scurge prin toate părțile; s-a perfecționat arta de a cerne noroiul! O, fericiți locuitori ai regiunilor temperate! Și voi, parizieni favorizați de ceruri, care nu cunoașteți zăpada decât după nume; voi care aveți o armată de măturători și legiuni de tomberoane ca să vă scape de ea cât dormiți, plângeți-ne! Voi, dragi provensali, încă și mai fericiți, de vreme ce nu cunoașteți
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
numeroși în fiecare an la Hercules Bader; hotelurile sunt pline; vin aici mulțime de germani, maghiari, sârbi, turci și români, mai ales cei din Valahia Mică. Dacă apele Pirineilor, Vosgilor și ale Pădurii Negre n-ar fi așa de aproape de parizieni, fără îndoială că și unii dintre aceștia ar veni la Hercules Bader; priveliștile Carpaților sunt atât de fermecătoare, cursul Dunării, atât de maiestuos, și căile ferate, atât de rapide, încât nu trebuie pierdută speranța în vizita turiștilor din Occident 78
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
latine, are aptitudini dramatice înnăscute. Bucureștiul mai are o trupă germană, a cărei numeroasă colonie de aceeași naționalitate îi urmărește asiduu reprezentațiile. În fine, au ajuns de curând aici câțiva actori francezi, care au debutat sub titlul de Actorii Bufi Parizieni. În ciuda efortului și a talentului incontestabil al artiștilor, în ciuda încurajărilor venite de sus, această încercare n-a avut prea mult succes. Repertoriul lor a fost găsit, se spune, un pic necuviincios! Amuzant motiv într-un oraș ca acesta! Cine ar
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
și umbre acestui tablou. Dacă toaletele sunt mai degrabă luxoase decât de bun-gust, această observație se aplică mai ales femeilor care se îndreaptă spre maturitate; tinerele femei se îmbracă în general cu o distincție și o eleganță ce poartă amprenta pariziană. Ce pas imens a făcut sexul frumos și ce distanță îl separă de epoca, nu prea îndepărtată, totuși, când cele mai elegante dintre "românce își puneau în părul împletit bucăți de material colorat; îmbrăcate cu un simplu gaz turcesc cu
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
brută din porturile Dunării pentru a reintra în ele sub formă de confecții de toate felurile. Astfel, postavurile, încălțămintea, mobilele, trăsurile, hamurile, pânza, albiturile, cuverturile, hainele continuă să vină de la Paris, Viena, Leipzig; există totuși câteva ateliere și modiste, croitorese pariziene, obicei adoptat de curând pentru marile doamne. Coaforii parizieni au la fel de multă faimă. Croitorii evrei continuă totuși să îmbrace restul populației feminine. Încheiem cu: o cantitate considerabilă de copaci fructiferi, dar produse fără gust, neaspectuoase, culese înainte de vreme; băștinașii au
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
sub formă de confecții de toate felurile. Astfel, postavurile, încălțămintea, mobilele, trăsurile, hamurile, pânza, albiturile, cuverturile, hainele continuă să vină de la Paris, Viena, Leipzig; există totuși câteva ateliere și modiste, croitorese pariziene, obicei adoptat de curând pentru marile doamne. Coaforii parizieni au la fel de multă faimă. Croitorii evrei continuă totuși să îmbrace restul populației feminine. Încheiem cu: o cantitate considerabilă de copaci fructiferi, dar produse fără gust, neaspectuoase, culese înainte de vreme; băștinașii au pasiunea fructelor verzi! Curățarea arborilor le este străină; dacă
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
întrerupere, spre a-i provoca asudarea. Deși bolnavul a scăpat cu viață, acesta l-a asigurat pe Sophianopoulo că l-a salvat "marea cantitate de apă la ghiață de care s-a folosit fără sfatul și împotriva ordinului medicului" (!). Doctorul parizian avea însă încredere în eficacitatea tratamentului confratelui său ieșean Ilasciuk, care punea lipitori pe epigastru și sfătuia să fie folosite chiar și în jurul anusului. Cât privește împrejurările în care putea apărea boala, Sophianopoulo dă dovada unei desăvârșite fantezii; el relatează
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
unul anonim intitulat Holera-morbus și cel de-al doilea Sfaturi cu privire la holeră, aparținând protomedicului Constantin Estiotu, în care se fac cunoscute cauzele bolii, măsurile profilactice necesare, simptomele și tratamentul ei, dezvoltând materialul publicat cu patru ani mai-nainte în periodicul parizian "Journal des débats". În primul din cele două materiale, autorul anonim socotea ca "pricini" ale boalei: "nemistuirile, nădușelile închise în trup, mâncarea proastă, îmbrăcămintea prea ușoară, necurățenia, plăcerile trupești fără măsură". Se aprecia că holera atacă mai mult bărbații decât
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
24 iulie (st.n.), cu știri primite din Iași de la 2/14 iulie, rezultă că, din ostașii ruși bolnavi acolo, în număr de 4 300, cei mai mulți sunt atinși de holeră. În ziarul "Mercure de Souabe", preluând o corespondență din gazetele pariziene "Le Constitutionnel" și "Le National", din 26 iulie (st.n.), se afirma că, la 2/14 iulie, "rușii și-au stabilit o tabără în fața Iașilor, deoarece holera face ravagii în interiorul orașului". În sfârșit, într-o corespondență primită de la hotarele Țării
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]