3,503 matches
-
înregistrate de lucrările de lexicografie evidențiază că, de cele mai multe ori, circumscrierea semnificației termenului limbaj se realizează prin raportare la un alt concept limba. Din prisma raportului saussurian langue-parole, limbajul este asimilat mai degrabă celui de-al doilea termen al relației (parole), presupunând actualizarea sistemului limbii în actul de comunicare. În vreme ce limba constituie "partea socială a limbajului, exterioară individului, care prin el însuși nu poate nici să o creeze și nici să o modifice"26, fiind alcătuită din ansamblul de semne și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
La connaissance humaine sa portée et ses limites, Traduction par Nadine Lavaud, Librairie Philosophique J. Vrin, Paris. Russell, Bertrand, (2002), Idealurile politice. Puterea, traducere de Sergiu Balan, Editura Antaios, Oradea. Sapir, Edward, (2001), Le langage. Introduction á l'étude de la parole, Petite Bibliothèque Payot, Paris. Sarfati, Georges-Elia, (2002), Précis de pragmatique, Nathan, Paris. Saussure, Ferdinand de, (1998), Curs de lingvistică generală, traducere și cuvânt înainte de Irina Izverna Tarabac, Editura Polirom, Iași. Sălăvăstru, Constantin, (2001), Critica raționalității discursive, Editura Polirom, Iași. Sălăvăstru
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
acela de conservare și transmitere a culturii de la societate către indivizi și de la o epocă istorică la alta. Una din cele șase dihotomii, devenite clasice, stabilite de F. de Saussure în Curs de lingvistică generală (1916) este limbă (langue) - vorbire (parole), care reprezintă două aspecte fundamentale ale limbajului. Limba este instrumental principal al comunicării, codul format dintr-un sistem de semne, aspectul social al limbajului. Spre deosebire de limbaj, care, prin complexitatea sa interferează cu diverse domenii, fiind obiectul de studiu
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
memorează imitativ, se fixează formele neregulate, nesistematice, se utilizează ca strategie memorarea rigidă în cadrul regulii generale. 2.4. Vorbirea reprezintă aspectul individual al limbajului, actul prin care vorbitorul utilizează limba pentru a-și comunica ideile. F. de Saussure definea vorbirea (parole) drept “un act individual de voință și de inteligență, în care putem distinge: 1. combinațiile prin care subiectul vorbitor utilizează codul limbii pentru a-și exprima gândirea personală; 2. mecanismul psihofizic care îi îngăduie să exteriorizeze aceste combinații.” Ideea formulată
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
nu convoace interlocutorul într-un loc corelativ; fie că această vorbire presupune numai că raportul de locuri este în vigoare, fie că locutorul așteptă de la ea recunoașterea locului propriu sau îl obligă pe interlocutor să se înscrie în raport. La Parole intermédiaire, Le Seuil, 1978, p. 58 - apartenența la vorbire a numeroase genuri discursive care definesc situația de comunicare (vezi cap. 5). 2. Principalele legi Pertinența și sinceritatea Lista legilor discursului și a relațiilor pe care acestea le întrețin între ele
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de la création verbale, Paris, Gallimard, 1984. BRONCKART J.-P., Activité langagière, textes et discours, Lausanne, Delachaux et Niestlé, 1996. BROWN P., YULE G., Discourse Analysis, Cambridge University Press, 1983. CHARAUDEAU P., Langage et discours, Paris, Hachette, 1983. FLAHAULT F., La Parole intermédiaire, Paris, Le Seuil, 1978. FOUCAULT M., L'Archéologie du savoir, Paris, Gallimard, 1969. Le Français dans le monde, număr special: "Le discours: enjeux et perspectives", Paris, Hachette, iulie 1996. KERBRAT-ORECCHIONI C., Les Interactions verbales, Paris, A. Colin, vol. I
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
26, 1, 1974, p. 68-81. 15. Bontilă George Aptitudinile și măsura lor. Centrul de documentare și publicații ale Ministerului Muncii, București, 1971, p.116; anexă: Culegere de texte psihologice de nivel și aptitudini, 1971. 16. Borel-Maisonny, Suzanne Les troubles de la parole. L’année psichologique, P.U.F. 1966, 1, p. 166-179. 17. Borelli-Oléron Manuel Echelle de Performance. Centre de Psychologie appliquée, Paris, 1964. 18. Borel-Maisonny, Suzanne Troubles de l’installation de la parole. Essais classement. Rééducation orthophonique, Paris, 13, 1965, p. 8-30
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și aptitudini, 1971. 16. Borel-Maisonny, Suzanne Les troubles de la parole. L’année psichologique, P.U.F. 1966, 1, p. 166-179. 17. Borelli-Oléron Manuel Echelle de Performance. Centre de Psychologie appliquée, Paris, 1964. 18. Borel-Maisonny, Suzanne Troubles de l’installation de la parole. Essais classement. Rééducation orthophonique, Paris, 13, 1965, p. 8-30. 19. Borel-Maisonny, Suzanne Troubles du langage. Encyclopédie MédicoChirurgicale Paris, 5,1969, p. 1-8. 20. Borel-Maisonny, Suzanne Ontogenie du langage. Extrait de communications et langages, ouvrage collectif rédigé par A. Moles et
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
et langages, ouvrage collectif rédigé par A. Moles et B. Vallancien, Paris, Gauthier-Villars, 1963, p. 141158. 21. Borel-Maisonny, Suzanne Division palatine. Rééducation orthophonique, Paris, 43, 1969, p. 147-172. 22. Borel-Maisonny, Suzanne Tomoanalyse et oscillographie (Possibilites d’application aux troubles de la parole). Rééducation orthophoonique, Paris, 59, 1971, p. 135-158. 23. Borel-Maisonny, Suzanne Parole et Phonetique. Rev. De Neuro-psychiatrie et d’Hygiene mentale de l’enfance, Paris, 1968, 16, 78, p. 603-620. 24. Borel-Maisonny, Suzanne L’insuffisance velaire. Point de vue orthophonique. Rééducation
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Paris, Gauthier-Villars, 1963, p. 141158. 21. Borel-Maisonny, Suzanne Division palatine. Rééducation orthophonique, Paris, 43, 1969, p. 147-172. 22. Borel-Maisonny, Suzanne Tomoanalyse et oscillographie (Possibilites d’application aux troubles de la parole). Rééducation orthophoonique, Paris, 59, 1971, p. 135-158. 23. Borel-Maisonny, Suzanne Parole et Phonetique. Rev. De Neuro-psychiatrie et d’Hygiene mentale de l’enfance, Paris, 1968, 16, 78, p. 603-620. 24. Borel-Maisonny, Suzanne L’insuffisance velaire. Point de vue orthophonique. Rééducation orthophonique, Paris, 13. 81. 1975. p. 61-81. 25. Borel-Maisonny, Suzanne Information
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Sciences of man. The University of Chicago - Press, 14, 1-2, 1973, p. 5-32. 76. Graur, Al. Fonologia „Introducere în linvistică”. București, Tip. Învățământului, 1956. 77. Grewele, Pr. Fr., Grenne, H. Le traitement logopédique des troubles infantiles du langage et de la parole. Rééducation orthophonique, Paris, 33, 1968, p. 26-29. 78. Grewele, Pr. Fr., Grenne, H. Diagnostique différentiel des troubles du développe-ment du langage. Rééducation orthophonique, Paris, 33, 1968, p. 5-25. 79. Guțu, M. Rhinolalia. În curs de Logopedie, ed .II, Cluj, 1975
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Language Disorders, Folia Foniatrica, S. Karger-Basel Munchen, Paris, London, New ZorkSydney, 26, 1, 1974, p. 13-32. 98. Krasnogorschi, N.I. Despre fiziologia dezvoltării vorbirii la copii, în Analele româno-sovietice, seria Pediatrie, 1953, 3, p. 37-49. 99. Kussmaul, A. Les troubles de la parole. Edit. Baillieré, Paris, 1884. 100. Kussmaul, A. Die Störungen der Sprache, Leipzig, Verlag, 1887. 101. Lahti, A., Rintala, A., Soivio, A.I. Educational Level of Patients with Cleft Lip and Palate. Clept Palate Journal, 2, 1, 1974, Helsinki, Finlanda, U.S.A
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Sprache, Leipzig, Verlag, 1887. 101. Lahti, A., Rintala, A., Soivio, A.I. Educational Level of Patients with Cleft Lip and Palate. Clept Palate Journal, 2, 1, 1974, Helsinki, Finlanda, U.S.A. 102. Launai, Cl., Borel-Maisonny, S. Les troubles du langage de la parole et de la voix chez l’enfant. Edit. Masson et Editures, Paris, 1972. 103. Lebourg, L Dyslalie d’origine velo-palatine. Actualités odontostomat., Paris, 44, 1958, p. 531-543. 104. Leipp, E. Mécanique et acoustique de l’appareil phonatoire. Bull. De Groupe d
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și aplicații la pedagogie. Edit. Institutului de Științe pedagogice, București, p.137-141. 188. Talmant, C. Aspecte privitoare la etiologia despicăturilor congenitale labio-maxilo-palatine. Rev. de Stomatologie, 73, 4, București, 1972, p. 268-269. 189. Tarneaud, J., Seeman, M. La voix et la parole. Études cliniques et thérapeutiques. Paris, Maloine, 1950. 190. Tarneaud, J., Borel-Maisonny, S. Traité pratique de phonologie et de phoniatrie. Paris. Maloine, 1961. 191. Toncescu, N., Dumitrescu, A., Calavrezo, C., Andreescu Emilia Considerații privind antecedentele patologice ale copiilor dislalici. Studii și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
1969, p.199-202. 196. Tomescu, Margareta „Dislalia în rhinolalie”. Rev de Pedag. Specială, 4, București, C.D.P. 1970, p. 84-113. 197. Tomescu, Margareta „Rhinolalia” în „Logopedia” - lucrare colectivă. Editura I.C.P.C.D., București, 1975, p. 547-693. 198. Tomescu, Margareta L’Aspect informationnel de la parole de l’enfant avec des divisions palatines. Phonostatiques et interprétation mathématique du degrés de intelligibilité. Suomen Logopedis. Foniatrinen Yhdistys ry : n Jatkokoulu-tuspäivat. Joensunssa 1976, 04,24,25 Hesinki, p. 29-35. 199. Tomescu, Margareta L’efficacité de traitement logopedique dans les
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Dersch, C.W., Anderson, R.M. La mesure objective de la nasalité chez les patients avec des palais fendue. Un rapport préliminaire. Rev. The cleft Palate, 1, 1974, p.120. 224. Weatherly, W.M.D., Stark, R., Clayton, R. L’analyse acoustique de la parole; étude sur sa validité. Rev. The Cleft Palate, 3, 1966, p. 291. 225. West, R., Kennedy, L., Carr, A. Reabilitation of Speech, Harper, New York, London, Company -Brothers, 1947. 226. Wiener, N. Cibernetica, Ed. Politică, București, 1967. 227. Wilbury, J.G., Okamura
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de "valori expresive". Pentru savantul genevez, frazeologia rămâne, așadar, subordonată proiectului său de "stilistică afectivă" sau "stilistică a limbii", care, ocupându-se exclusiv de "ceea ce este deja socializat", reprezintă, în esență, "o punte pentru a salva separația între langue și parole"16. Cu alte cuvinte, Bally preia modelul conceptual și metodologic al precursorului său, ceea ce îl determină, pe de o parte, să privilegieze "limba" în raport cu "vorbirea", iar, pe de altă parte, să prefere abordarea gramaticală a unităților frazeologice unei analize semantice
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
coincide cu publicarea articolului "Determinación y entorno. Dos problemas de una lingüística del hablar" (1955), unde Eugeniu Coșeriu pune bazele unei "lingvistici a vorbirii". 2.1. Punctul de pornire al demersului coșerian îl constituie "insuficiența dihotomiei saussuriene" între langue și parole 218, care, de altfel, mai făcuse deja obiectul unei critici detaliate 219. În locul acestei disocieri, Coșeriu propune, pe urmele lui Aristotel, trei perspective din care ar putea fi descrisă o anumită activitate: "ca atare" (κατ' ενέργειαν), "ca activitate potențială" (κατά
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
păcatul, Editura Polirom, Iași, 1998). 66 Jelle Koopmans, Le théâtre des eclus au Moyen Age, Editions Imago, Paris, 1997, p. 12; "L'origine liturgique de tout théâtre médival ne peut problabement plus être retinue, mais il paraît certain que toute parole primitive qu'expresion littéraire tire son origine du rituel du sacré". 67 Ibidem p. 41. 68 Acest capitol este o dezvoltare a articolului: "Scolastica și raționalitatea imaginarului medieval", în revista Symposion, Tome III, nr. 1, 2005, Editura Academiei, pp. 66-84
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Marion, Jean-Luc, La Croisée du visible, Paris, PUF, 1991. Marion, Jean-Luc, Étant donné. Essai d'une phénoménologie de la donation, Paris, PUF, 1997. Marion, Jean-Luc, Le Visible et le révélé, Paris, Cerf, 2005. Marion, Jean-Luc, Le croire pour le voir, Communio, Parole et Silence, 2010. Meslin, Michel, Palanque, Jean-Rémy, Le Christianisme antique, Paris, Armand Colin, 1967. Meyendorff, John, Saint Grégoire Palamas et la mystique orthodoxe, Paris, Seuil, 2002. Mladin, Nicolae, Asceza și mistica paulină, Sibiu, Deisis, 1996. Moreau, Jacques, La Persécution du
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
1929, în Versuri și proza, 1984, p. 172. 55 Stéphane Mallarmé, "Avant-dire". René Ghil, Traité du Verbe, 1886, p. 6: "A quoi bon la merveille de transporter un fait de nature en să presque disparition vibratoire selon le jeu de la parole, cependant, si ce n'est pour qu'on émane, sans la gêne d'un proche ou concret rappel, la notion pure [s.n.]?" 56 Ideea apare, în formule diferite, în mai multe texte teoretice poești; citam pentru ilustrare doar unul, recenzia
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
riscul obișnuitelor erori intelectualiste. 203 Este util să ilustrăm această concepție cu ajutorul situației analoge pe care o găsim în lingvistică. Lingviști ca Ferdinand de Saussure și ca cei din Cercul lingvistic de la Fraga fac o distincție clară între langue și parole *13, între sistemul limbii și actul individual ai vorbirii ; și această distincție corespunde aceleia dintre poemul ca atare și experiența individuală a poemului. Sistemul limbii (langue) este o colecție de convenții și norme ale căror acțiuni și relații le putem
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Saussure. Această și multe alte probleme raportul dintre filologia clasică și cea comparativa, dintre lingvistică și etnopsihologie, metoda comparativa în lingvistică, distincția între "limba în abstracto" (în termeni saussurieni: langage) și "limba în concreto" (langue, pe de o parte, si parole, pe de altă), între sincronie și diacronie ("punctul de vedere peritetic" și cel "anatetic"), între limba națională, literară și dialecte, inclusiv chestiunea limitelor între dialecte (în care Hașdeu s-a dovedit un precursor al geografiei lingvistice), distincția între "amestecul primar
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Blaga în perspectiva europeană, în Eonul Blaga. Întâiul veac, Culegere de lucrări dedicată Centenarului Lucian Blaga (1895-1995) îngrijita de Mircea Borcilă, Editura Albatros, București, 1997, pp. 17-32. Coseriu 1999 = Eugenio Coseriu, Un libro classico, [Cuvânt înainte] în Antonino Pagliaro, La parolă e l'immagine [ediție nouă], Novecento, Palermo, 1999, pp. 5-10. Coseriu 2000a = Eugenio Coseriu, Bréal: șu lingüística y șu semántica [1997], în Cien años de investigación semántica: de Michel Bréal a la actualidad, în Actas del Congreso Internacional de Semántica
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
simultan cerințele mai multor utilizatori" (o bază de date trebuie să deservească mai mulți utilizatori, adică aceștia să poată interacționa simultan cu baza de date); * "în mod selectiv" (accesul la baza de date trebuie să se facă pe bază de parola sau pe baza altor criterii astfel încât să fie păstrată confidențialitatea sau integritatea datelor); * "în timp util" (baza de date trebuie să răspundă cerințelor utilizatorilor în timpul cel mai scurt cu putință). 1.1.4. Sistemul informațional în organizație Sistemul informațional al
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]