36,417 matches
-
În afara Europei, Uniunea Europeană va beneficia de o platformă unică de revenire la creșterea economică. Protecționismul și retragerea către piețele naționale nu pot duce decât la stagnare, la o recesiune mai profundă și mai Îndelungată și la diminuarea prosperității. Lucrând În parteneriat cu statele membre, Comisia este pregătită să ofere asistență În elaborarea și punerea În aplicare a unor măsuri concrete, promovând schimbul de bune practici și schimbul de experiență În domeniul politicilor. Această coordonare poate garanta maximizarea contagiunii pozitive. Aceasta ar
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
cum este prevăzut În inițiativa „Noi competențe pentru noi locuri de muncă”. În unele state membre, consiliile sectoriale privind locurile de muncă și competențele contribuie deja la mobilizarea Întreprinderilor, partenerilor sociali și autorităților publice În vederea determinării viitoarelor nevoi; Mai multe parteneriate Între universități și Întreprinderi sunt destinate Îmbunătățirii elaborării programului academic, a spiritului antreprenorial și a transferului de cunoștințe. Aceste inițiative ar trebui să devină o practică comună și să servească drept bază pentru planurile de studiu și formare profesională. Necesitatea
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de tineri cu un nivel insuficient de competențe cheie. Programul Uniunii Europene de Învățare de-a lungul vieții ar trebui mobilizat, de asemenea, pentru sprijinirea acțiunilor care explorează modalitățile de a Îmbunătăți asimilarea competențelor relevante pentru locurile de muncă, precum și parteneriatele Între Întreprinderi și instituțiile de Învățământ. Comunicare a Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor nr. 200/2009 prevede că perioadele de tranziție a tinerilor de la educație la ocuparea unui loc de muncă au
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
instituții educaționale, În corelare cu nevoile individuale și cu cerințele și exigențele economiei de piață și ale practicii sociale Într-o societate democratică, prin programe specifice, inițiate și organizate de instituții publice și private cu activitate În domeniu, În spiritul parteneriatului social, utilizându-se metode active cu accent pe demersurile multimedia: educație prin corespondență, educație la distanță, videoconferințe, instruire asistată de calculator și altele (art. 1 și art. 2). Finanțarea cheltuielilor legate de derularea acestor programe se asigură din alocații de la
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Ocupațiilor din România, la propunerile diferiților utilizatori, precum și Nomenclatorul calificărilor pentru care se pot organiza programe de formare profesională finalizate cu certificate de calificare; 20. coordonează sistemul național de asistență socială În conformitate cu responsabilitățile stabilite prin legislația În domeniu; 21. promovează parteneriatul public-privat În aplicarea programelor și proiectelor În domeniu; 22. elaborează Raportul național strategic privind incluziunea socială și protecția socială, precum și Planul național strategic privind incluziunea socială; 23. participă la elaborarea și monitorizarea strategiei și a programelor naționale privind dezvoltarea populației
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
și conflictele de interese; 261. coordonează dialogul social la nivel național; 262. pregătește, elaborează, negociază și urmărește Încheierea Înțelegerilor cu partenerii sociali reprezentativi la nivel național, potrivit legii; 263. inițiază, coordonează și urmărește realizarea programelor de dezvoltare a relațiilor de parteneriat social În colaborare cu autoritățile administrației publice centrale și locale, patronatele, sindicatele și alte structuri ale societății civile organizate, precum și cu organisme și instituții internaționale În domeniu; 264. asigură coordonarea metodologică și monitorizarea comisiilor consultative de dialog social; 265. informează
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
și Monitorizarea Achizițiilor Publice precum și la nivelul județelor și al municipiului București. Așa cum prevede art. 2 din Hotărârea Guvernului nr 369/2009. activitatea comisiilor de dialog social are caracter consultativ și vizează, În special, următoarele: a) asigurarea unor relații de parteneriat social Între administrație, patronat, sindicate, care să permită o informare reciprocă permanentă asupra problemelor care sunt de domeniul de interes al administrației sau al partenerilor sociali, În vederea asigurării unui climat de pace și stabilitate socială; b) consultarea obligatorie a partenerilor
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
pe o perioadă de cel mult cinci ani de la eliberarea unui prim permis de ședere, permițându-le să locuiască permanent În Franța sau pentru punerea În aplicare a programelor de Învățare a limbii franceze adaptate la nevoile lor, eventual În parteneriat cu alți operatori, indiferent de timpul lor de ședere. Serviciul public de ocupare are misiunea de primire, orientare, formare și integrare; el cuprinde plasare, investiții, Înlocuirea veniturilor, urmărirea cererilor pentru locuri de muncă și sprijin pentru siguranța carierei tuturor angajaților
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
șomaj În raport cu misiunea sa. Instituția națională acționează În cooperare cu organismele regionale implicate În domeniul ocupării forței de muncă, În special În centre de ocuparea forței de muncă, precum și cu asociațiile naționale, rețele specializate de adăpost și sprijin, prin intermediul unor parteneriate. Instituția este organizată Într-o direcție generală și birouri regionale. În cadrul fiecărui birou regional, un organism comun, cuprinzând reprezentanți ai angajatorilor și salariaților desemnați de către organizațiile patronale și sindicale reprezentative la nivel național, administrează contractul de asigurare, rata șomajului și
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
serviciu public, altele decât instituția de plasare, sunt transmise, după caz, mediatorului republicii. Centrele de ocuparea forței de muncă, ale cărei competențe, sunt adaptate la modelul zonelor, pot depăși regiunea sau autoritatea locală, și contribuie la coordonarea politicilor publice, Încheind parteneriate locale cu persoane juridice publice și private pentru ocuparea forței de muncă, instruire, integrare și dezvoltare economică. Plecând de la un diagnostic comun, aceste centre exercită o sarcină specială de monitorizare a situației de ocuparea forței de muncă și de anticipare
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Plecând de la un diagnostic comun, aceste centre exercită o sarcină specială de monitorizare a situației de ocuparea forței de muncă și de anticipare a schimbărilor economice. Ele contribuie: la coordonarea ocupării forței de muncă ca serviciu public și participă În parteneriat cu instituția de plasare, a rețelelor de specialitate și actorilor locali În ceea ce privește competențele regiunilor și departamentelor; la primirea, informarea, Îndrumarea și sprijinul persoanelor În căutarea unei posibilități de formare sau ocuparea forței de muncă; la Întreținerea și dezvoltarea locurilor de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
din Marea Britanie pun un accent clar pe politicile de deschidere a piețelor și creșterea flexibilității pentru ca tara să poată avea o creștere economică și flexibilitate eficientă În Întreaga țară pentru a face afaceri și ajuta piața europeană, În special În parteneriat cu Uniunea Europeană. Scăderea taxelor, liberalizarea pieței forței de muncă, de bunuri și servicii pentru concurență au fost prioritățile Guvernului, cu efecte benefice și sociale. Preocupări există și spre reorientarea reformelor microeconomice, pentru a Îmbunătăți capacitatea de inovare; un nivel mult
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
muncă din România și nu numai. O acțiune a statului În această problematică trebuie să fie susținută de o campanie de comunicare prin schimburi de informații relevante privind piața muncii, mediul de afaceri, oportunități locale de dezvoltare, diversificarea relațiilor de parteneriat școală Întreprinderi-comunitatea locală.
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
probleme sociale locale prin programe de combatere a sărăciei sau de dezvoltare care deschid drumul spre resurse, în funcție de capacitatea comunităților locale de a se autoorganiza sau mobiliza pentru participare. Scheme de intervenție socială comunitară sau regională bazate pe idei de parteneriat, participare locală, mobilizare a capitalului social etc. sunt tot mai mult experimentate în context românesc. Acestea au fost preluate, majoritar, din practica și cu sprijinul unor instituții și organizații internaționale aparținând de Uniunea Europeană, Banca Mondială, UNDP (United Nations Development Programme
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
o formă de participare și, implicit, dezvoltare comunitară prin simplul fapt că cel care o realizează este membru al comunității și participă la o acțiune de folos public, chiar dacă în baza unei motivații de tip interes personal. Diferitele forme de parteneriat implicate în DEVCOM sunt acțiuni cu funcție de realizare a unor bunuri publice prin conjugarea unor interese de ordin diferit, inclusiv în variantă public-privat. Singura problemă pe care o pot crea formele de participare comunitară prin cointeresare este cea legată de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
varietate de forme și specializări. În afara distincției dintre DEVCOM orientată spre mobilizare pentru mișcări sociale și DEVCOM pentru realizarea unor programe sociale sau economice, ar mai fi de menționat distincția dintre fenomenele de participare comunitară sau locală și cele de parteneriat în interesul comunității. În România, DEVCOM are o tradiție care poate fi localizată în special la începutul secolului trecut în spațiul mișcării haretiste de ridicare a școlilor rurale sau, și mai clar, după 1918, la nivelul mișcării sociale declanșate de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
instituționalizare a unor astfel de procese este deosebit de accentuat. Cum să treci de la dezvoltarea de sus în jos la cea cu fundament comunitar și voluntar, de la abordarea economistă la cea social-economică, de la hegemonia instituțiilor administrației locale la flexibilitatea și eficiența parteneriatelor instituționale pentru promovarea dezvoltării locale? La întrebări de acest gen încearcă să răspundă experimentul susținut de câțiva ani de către Centrul de Asistență Rurală (CAR) din Timișoara, în colaborare cu Agenția de Dezvoltare Economică Timiș (ADETIM). „Promotorul local” (PL) este, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Deschisă (FSD). Filiala timișoreană a acestei fundații și, ulterior, CAR, desprins din Fundație drept centru independent, membru în Soros Open Network (SON), joacă un rol major în instituirea noului model de dezvoltare locală. Acestea nu lucrează însă izolat, ci în parteneriat cu instituții județene și locale ale administrației publice. Instituțiile implicate în susținerea inovației au urmărit impunerea unui nou rol în administrația publică locală, cel al „promotorului local”. Familia instituțională CAR-ADETIM acționează în principal la nivelul județului Timiș pentru implementarea conceptului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
al „promotorului local”. Familia instituțională CAR-ADETIM acționează în principal la nivelul județului Timiș pentru implementarea conceptului de PL. Un experiment similar, cel al facilitatorului comunitar, are loc la nivelul județelor Cluj și Bistrița-Năsăud prin Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, în parteneriat cu CENPO și cu Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Cele două experimente se asociază prin crearea unui cadru de cooperare între Centrul de Asistență Rurală și Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, respectiv partenerii locali ai acestora. Cooperarea are drept scop final
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
extremă sunt agenții efectiv integrați în structurile administrației publice locale, cum este cazul PL, iar la cealaltă extremă sunt agenții care acționează complet independent de administrație. Poziția intermediară este cea a agenților care, deși aflați în afara sistemului administrației locale, promovează parteneriatul cu instituțiile locale de stat. Pe o altă dimensiune, agenții respectivi sunt de tip individual sau colectiv. În fine, gradul de instituționalizare al agenților de dezvoltare comunitară care operează individual sau colectiv, în cadrul sau în afara administrației locale, este diferit. Fondul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
fidele ale experimentelor în curs de desfășurare și ale noilor modele de dezvoltare locală promovate. Fără a avea o soluție la toate problemele amintite, subliniez convingerea că rezolvarea lor rezidă în edificarea unor mecanisme instituționale de dezvoltare bazate pe transparență, parteneriat, participare și control reciproc al diferiților actori ai dezvoltării 1. Experimentul de la Timiș-Cluj-Bistrița-Năsăud, adus anterior în discuție, furnizează puncte de reper importante pentru găsirea unor răspunsuri adecvate la interogațiile asupra dezvoltării comunitare în România. Continuarea sa, precum și înregistrarea de detaliu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Pe scurt, CDF susține că este de dorit ca strategiile de dezvoltare să fie: - globale și orientate spre dezvoltare durabilă; - susținute prin consens și participare voluntară de actorii naționali ai dezvoltării (să fie „asumate”, owned by the country); - realizate prin parteneriate cu toți actorii dezvoltării, sub coordonarea guvernului țării beneficiare; - corectate prin luarea în considerare a efectelor produse prin aplicări anterioare, parțiale ale strategiilor de dezvoltare. Principiile CDF au fost experimentate în România după 1999, cu tentative la nivel național (Eriksson
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
putea fi formulate astfel: a) DEVCOM este cu atât mai eficientă cu cât este integrată în mai mare măsură într-o strategie de dezvoltare holistică și durabilă a comunității, alături de alte moduri de realizare a dezvoltării locale; b) participarea și parteneriatul sunt dimensiuni esențiale de promovare a DEVCOM; c) modul esențial de participare, cu efecte sociale de durată, este cel legat de luarea deciziilor pe toată durata desfășurării proiectului sau acțiunii comunitare; o acțiune de dezvoltare are caracter de DEVCOM cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
numai conținutul său, are o influență importantă asupra eficacității sale, iar reducerea sărăciei este scopul fundamental al ajutorului internațional. CDF consistă în patru principii - un cadru de dezvoltare holistică pe termen lung, orientarea spre rezultate, componenta participativă (country ownership) și parteneriatul coordonat de țara beneficiară a ajutorului. ș...ț Strategiile de dezvoltare trebuie să fie holistice și modelate după o viziune pe termen lung. Accentele puse anterior pe stabilizare macroeconomică pe termen scurt și pe presiuni ale balanței de prețuri au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
țară, bazate pe participarea cetățenilor în modelarea lor. ș...ț Atunci când țările au în mai mare măsură un cuvânt de spus în îndeplinirea reformelor, guvernele și cetățenii se vor implica mai puternic pentru a le duce la îndeplinire. ș...ț Parteneriatul bazat pe transparență, încredere mutuală și consultare poate îmbunătăți coordonarea ajutorului și poate reduce manifestările de ineficiență, afirmarea unor relații de putere asimetrice și tensiunile asociate cu inițiativele coordonate de către donatori.” Toate cele de mai sus sunt „ipoteze de lucru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]