10,871 matches
-
și normativă - a românilor la realitățile aberante din România ultimilor cincisprezece ani de dictatură. Caracterul arbitrar și nedrept al sistemului, ca și atomizarea socială, generată de teroare și de înăbușirea de către sistem a sferei publice, au stimulat dezvoltarea unei rezistențe pasive, mai degrabă cognitivă și normativă decât practică la fațetele instituționale ale regimului. Acestea s-au manifestat prin absența valorilor, pierderea sentimentului puterii și al alternativelor (no future, powerlessness) și au susținut adoptarea unor strategii de supraviețuire ilicite. Mai mult, absența
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
oamenilor în două categorii fundamentale din punctul de vedere al orientării axiologice: - cei din prima categorie manifestă dorință de control, pun accentul pe viitor și acțiune, preferă individualitatea; - categoria a doua este fatalistă, pune accentul pe trecut și pe prezent, pasivă, preferă colectivismul. Primul set de caracteristici ar descrie orientările motivaționale și valorice ale celor din clasa mijlocie din Occident, iar cel de-al doilea este asociat clasei muncitorilor manuali. Mai mult, clasa muncitoare este descrisă adeseori ca fiind ghidată de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
lor pentru a le spori șansele de succes școlar și socioeconomic, este util dacă avem în vedere slăbiciunile modelelor convenționale ale relației dintre acțiunea educativă, familie și rezultatul școlar, modele care oferă de obicei o imagine a familiilor de recipient pasiv al efectelor acțiunii educative a școlii asupra copiilor. Oswald, Baker și Stevenson distribuie managementul parental în două categorii de activități, construind următoarea schemă operațională: - activități casnice; - frecvența întrebărilor privind temele; - frecvența ajutorului la rezolvarea temelor; - discutarea alegerii cursurilor (curriculum la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
comportamente noi în Estul european, ceea ce îl face relativ puțin predictibil. Prin prisma teoriilor economice neoliberale, s-ar putea aprecia că rolul statului este de a asigura un cadru predictibil pentru desfășurarea activității organizațiilor, deci el ar fi un stakeholder pasiv. Însă realitatea arată că și statului de tip occidental îi sunt specifice atât forme diverse de intervenționism pe piață, cu efecte indirecte asupra formării strategiei firmelor, cât și implicări directe în calitate de client, investitor sau furnizor de utilități și servicii. Franța
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
intercrurală (crus, uris = „picior”, „coapsă”). Sigur este, și aici Vlastos e de acord cu Dover, că versul 1024 trimite fără ambiguitate la copulația intercrurală, tipul obișnuit de copulație. Problema este: poate evita băiatul acel stigmat care, la greci, marchează membrul pasiv al cuplului? Dover crede că da și argumentează (fără să convingă pe Vlastos) că în cadrul nomos-ului „contactul orgasmic rămâne exclusiv intercrural”. Spun că Vlastos e sceptic față de o asemenea interpretare, și are dreptate. El pleacă de la faptul că e foarte
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
familii integrate social, sigure de ele, care prezintă un grad ridicat de receptivitate socială, și familii la limita integrării, nesigure, închistate, refractare la tot ce apare nou pe plan social. Nu mai puțin interesante sunt așa-numitele familii active și pasive. În cazul celor active, principala însușire este aceea de a se afirma, de a lupta cu greutățile, de a se impune, în sensul bun al cuvântului, în societate; ele încurajează formarea la membrii mai tineri ai familiei a dinamismului, a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
aceea de a se afirma, de a lupta cu greutățile, de a se impune, în sensul bun al cuvântului, în societate; ele încurajează formarea la membrii mai tineri ai familiei a dinamismului, a încrederii în sine, a motivației muncii. Familiile pasive, indiferente, indolente, generează sentimentul de eșec, de neîncredere în viață, de descurajare în lupta cu obstacolele întâlnite în activitate. Părinții formează, se știe, miezul grupului familial. Absența temporară a unuia dintre părinți, situația de deces a unuia sau a ambilor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
un elev, considerat submediocru, sunt superficiale și formale, învățarea elevului respectiv devine formală și mecanică. Sarcinile școlare prea ușoare au ca efect slăbirea energiei nervoase și stingerea intereselor de cunoaștere. Nestimulat de către profesor, elevul în cauză va deveni tot mai pasiv și indiferent în timpul orelor, trecând treptat în rândul elevilor rămași în urmă la învățătură. De asemenea, dacă, nemulțumit de răspunsurile unui elev, profesorul își va exprima în mai multe rânduri neîncrederea în capacitățile acestuia de a se îndrepta în viitor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
unui aparat și modul său de funcționare, dar pus în fața sarcinii de a monta acest aparat dezmembrat, să nu se poată descurca nicicum. Această lipsă de legătură aparentă cu realitatea provenea tocmai din structura activității depuse de elev. El asistă pasiv la ce spune profesorul Ă cel mult ia notițe. Preocuparea sa este de a putea reține și reda conținutul lecției. Însă această orientare intelectuală nu concordă cu cea necesară în realitatea vieții și a profesiei. Mediul ambiant, uzina, profesia nu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ca manieră dominant-exclusivă a comunicării. Faptul s-a repercutat și asupra modelului studierii comunicării didactice. Astfel, câteva principii au făcut epocă: emiterea determină recepția; mesajul circulă de la un pol preponderent activ (profesorul Ă în cazul comunicării didactice) spre un receptor pasiv; desfășurarea lanțului comunicativ are direcție liniară, etapele prezente le condiționează automat pe cele viitoare, fără reciprocitate; dacă în codare și decodare Ă a se citi repertoriul educatorului și cel al educatului Ă se folosește aceeași cheie lingvistică, mesajul își atinge
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
felul în care îl prezintă, profesorul poate transmite o valorizare deosebită a ideilor propuse, dar o desconsiderare a celor care îi sunt parteneri în acel moment. Reducerea partenerului Ă în cazul de față elevul/elevii Ă la statutul de receptor pasiv și depersonalizat transformă comunicarea didactică în simplu act de informare, scăzându-i simțitor randamentul și denaturându-i menirea. Mai poate fi vorba de comunicare, și încă didactică, în situația în care profesorul, chiar din momentul intrării în clasă, se „lipește
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
motivațională, el neputând fi obținut de un elev care nu și-a dezvoltat judecata critică, nu și-a format deprinderi de lectură personală și care nu are curiozitatea de a cerceta, de a afla lucruri sau explicații noi. Un elev pasiv, dezinteresat sau neobișnuit să gândească și să discute logic nu dispune în fond de acele premise psihologice (sau instrumente operaționale) care alcătuiesc substanța activității intelectuale de învățare. O mare parte dintre elevii cu insucces școlar stabilizat au ajuns în această
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
să hotărască ei înșiși. Mai mult, membrii erau liberi să se asocieze cu cine doreau în vederea realizăii sarcinii. Ei aveau cunoștințe despre toate etapele ce urmau a fi parcurse până la atingerea scopului comun. În sfârșit, climatul laissez-faire traduce un rol pasiv al adultului. Acesta își limita participarea cât mai mult cu putință, lăsând în seama copiilor toate inițiativele. El afișa o atitudine prietenoasă, dar prin tot ceea ce făcea sugera indiferență și neimplicare: ezita atunci când era pus în situația de a da
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
constant orice evaluare a ideilor ori conduitelor participanților. Una din diferențele cele mai evidente în comportamentul grupurilor conduse astfel a fost faptul că în condițiile leadership-ului autoritar copiii au tendința de a transfera toată responsabilitatea către adult. Dependența îi face pasivi, irascibili și uneori dispuși să-și exprime nemulțumirea în gesturi de revoltă. În celelalte grupuri nu găsim astfel de comportamente, relațiile cu liderul fiind amicale. Din păcate, atmosfera tensionată din grupurile autoritare poate conduce ușor la acte de violență verbală
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
tipuri de procese și performanțe creative (ca, de exemplu, interesul față de gândirea divergentă în detrimentul gândirii convergente). Cu toate că abordarea psihometrică a creativității va avea, cu siguranță, o contribuție de durată, încă nu s-a stabilit dacă ea va fi o contribuție pasivă sau activă. În fond, deși limba latină nu mai există, influența ei persistă. Cercetătorii care se ocupă de studiul creativității trebuie să își adapteze metodele astfel încât să poată contracara criticile severe și deseori justificate la adresa metodelor psihometrice și să evite
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de program indică din partea lor nu doar un grad Înalt de familiaritate cu mișcarea eugenistă din România, ci și un anumit nivel de adeziune la ideile acestei mișcări; chiar dacă respectivele personalități nu erau colaboratori activi ai mișcării, erau măcar susținători pasivi 36. Moldovan a continuat să militeze pentru păstrarea În centrul atenției Astrei a ideilor eugeniste În anii ’30, mai ales după alegerea sa ca președinte al organizației, În 193237. Acest eveniment a marcat recunoașterea de către un grup larg de români
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
că autorul cunoștea și era interesat de aceleași legi ale eredității ce fundamentau și teoria biopolitică propusă de Moldovan. Cei doi autori se cunoșteau, de altfel, și, deși nu au fost niciodată colaboratori apropiați, au menținut o relație de simpatie pasivă și nu au formulat niciodată critici susținute unul la adresa celuilalt. Deja În 1941 Însă, Manoilescu devenise mai interesat de perspectiva eugenistă propusă de Iordache Făcăoaru și Își exprima aprecierea pentru lucrările acestuia despre structura rasială a populației din România și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
consemnat și de alți autori: o tendință fundamentală spre democratizarea vieții politice și o alta la fel de pronunțată spre diversificarea corpului social. A avut deja loc o democratizare, pentru că unele categorii ale populației care nu jucaseră anterior decât un rol pur pasiv în afacerile publice iau acum parte la viața politică. Consecința acestui fapt este o creștere a volumului elitelor în raport cu restul populației. Mai târziu, Kaare Svalastoga (1939, p. 14) va redescoperi această tendință pe căi pur deductive. Diversificarea corpului social antrenează
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
versiuni simplificate, derivând direct din Burnham. Poziția clasică pleacă de la principiul că societatea pe acțiuni reprezintă sfârșitul clasei capitaliste și emergența unei noi clase de manageri. Această inovație juridică antrenează o disoluție a dreptului de proprietate tradițională în care dreptul „pasiv” al acționarului de a primi un venit sub formă de dividende este separat de dreptul „activ” de control prin conducerea întreprinderii însăși. În afară de aceasta, odată cu creșterea în dimensiuni a întreprinderii, dispersarea acțiunilor atinge un asemenea grad, încât acționarul individual este
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
orientarea indivizilor extro-determinați spre o atitudine de consumator. Politica însăși devine un obiect de consum, iar ideile politice sunt considerate niște „simple opinii”. Individul extro-determinat, „atunci când se ocupă de politică, o face prin intermediul unui grup de presiune”, căruia îi încredințează, pasiv grija de a-i apăra interesele (ibidem, pp. 279-295). „Revolta” elitelor Procesul de restructurare a instituțiilor și a elitelor descris mai sus are un ecou în ultima carte a lui Christopher Lasch, La Révolte des élites (1996). Titlul lucrării este
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
vei bucura mai puțin, dar vei și suferi mai puțin.” (Marțial) Fiindcă egoismul structural al omului Îl face să suporte cu greu eventuala bunăstare sau superioritate sufletească a celuilalt. * „Anaxagora Învață că toate animalele posedă rațiunea activă, dar nu rațiunea pasivă, care este, oarecum, interpreta inteligenței.” (J.W. Goethe) Rațiunea animalului se legitimează doar În raport cu o „situație - problemă” din cîmpul existenței lui concrete, care trebuie rezolvată, pe cînd rațiunea omului se legitimează nu atît În raport cu un scop practic imediat, ci cu
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
s-o mângâie. Pentru urmare nu mai e nevoie de semne... în acest joc amoros, inițiativa aparține femeii, ceea ce atestă existența unui fel de curtoazii libertine în care sexului frumos nu i se cere să joace un rol secundar și pasiv ca în Evului Mediu creștin - misogin, falocrat și violent pentru corpul femeii. Bineînțeles, aceste practici nu fac obiectul confesiunilor întrucât ele nu sunt considerate ca vinovate. Remușcările sunt proscrise: oricum, ele nu-și au rostul... 3. Asasinatul, una din artele
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
toate lucrurile, în afară, bineînțeles, de cele rele, este de temut schimbarea” îI. XLIII) - îi îndreptățește pe revoluționarii de la ’89 să înființeze o secție care să-i poarte numele! în privința femeilor, o dată pare misogin - „născute pentru a avea un rol pasiv” - o altă dată de-a dreptul feminist - „bărbații și femeile sunt croiți după același tipar: dacă n-ar fi instituțiile și uzajul curent, ai vedea că diferența nu e mare” îIII. V) Etc. Ciupind astfel, un creștin găsește tot ce
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
generalizate, dar scăzute ale celei specifice, participă puțin în rețele informale și acțiune colectivă, dar au o puternică implicare în organizații voluntare. O altă distincție importantă, necesară, este cea dintre lideri și participanți, cărora li se alătură, ca spectatori, membrii pasivi ai colectivităților. Distincția este susținută de câteva lucrări de referință în domeniu, precum cele ale lui Popkin (1977) sau Oliver, Marwell și Teixeira (1985). Cei care îndeplinesc roluri de lideri, denumiți de Frohlich, Oppenheimer și Young (1971) antreprenori politici, sunt
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
o focalizare înaltă asupra celor aflați „în nevoie”, intervenția minimă a statului, și, în consecință, degrevarea populației de taxe și impozite ridicate constituie principalele avantaje și baza susținerii acestora de către ideologiile liberale, în detrimentul celor universalist-categoriale. Demotivarea muncii, statutul de recipient pasiv al beneficiarilor, „capcana sărăciei”, inducerea unor comportamente distorsionate la nivelul beneficiarilor, stigmatizarea - sunt câteva dintre dezavantajele asistenței sociale, pe lângă costurile ridicate de administrare a acestor politici și a ratelor de acoperire relativ scăzute. În plus, toate studiile arată că țările
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]