3,368 matches
-
intelectualului satului (învățător, mai ales) este de a antrena, de a iniția artiști amatori dintre săteni, tineri și vârstnici. L-an văzut și necăjit... Într-o duminică din august 1936, Victor Ion Popa, împreună cu echipa sa, este invitat la cercul pastoral, care se ținea la umbra salcâmului cel mare din dreapta bisericii. În conferința sa despre Educarea morală a tineretului, preotul Vasile C. din Vîltoșești, se angajase într-o serie de aprecieri eronate. Victor Ion Popa se ridică de pe scaun și tună
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
concepuți pe “temeiul unor scheme programatice, din acelea care umbresc obiectivitatea scrierilor despre țărani, cum sunt cele ale lui Zola, Maupassant, în care se simte totusi ostentația «realistă», se simte «școala», intenția prea vădită de a polemiza cu idilismul literaturii pastorale, tip Georges Sand,dorința prea bătătoare la ochi de a-i înfățișa pe țărani așa cum sunt ei‟‟. Rebreanu este prin Ion și Răscoala superior acestei literaturi.Avusese și el de înfruntat “imaginea falsă, idilică”, propusă de scriitorii sămănătoriști.. Dincolo de orice
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
doua parte, aspectele istorico-etnografice ale tipurilor. Colindele românilor se disting prin următoarele trăsături: bogăția funcțională, împărțirea lor după vârstă; prezența, în secțiunea celor de ocupație, a colindului pentru pescar; originalitatea subiectelor «ciuta năzdrăvană» și «vânarea leului de către voinic»; prezența colindelor pastorale; urările de mulțumire cu o configurație aparte (urarea colacului și cea a banilor). Continuarea fireasca a studiului despre colindat este cel despre aspectul negativ, Descolindatul în orientul și în sud-estul Europei, studiu ce ocupă un loc aparte în folcloristica românească
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
două categorii de făpturi mitice: "împuterniciții" (Ursitorii sau Ursitoarele) și "acoliții ei divini" (Zânele bune și Zânele rele, Cale bună și Cale rea, Piază bună și Piază rea, Ceasul bun și Ceasul rău). Mitologia română se înfățișează drept o mitologie pastorală, cu ipostaze divine: trei ursitori ciobani sau trei ursitoare ciobănițe. Imaginea trinitară a Sorții în mitologia română (similară zeiței Bendis la greci, zeiței Hecate la romani și Artemis la greci) simbolizează același substrat mitic indo-european al răscrucii destinului uman, de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
vânătoarea de întemeiere a unei țări (Țara Moldovei), a unei cetăți (Cetatea Sucevei, Cetatea Argeșului etc.), a unui sat eponim; vânătoarea sau raptul simbolic al miresei și vânătoarea pentru îmbelșugarea nunții; regăsim implicații ale actului vânătorii în muncile agricole sau pastorale (pornitul plugului, tânjaua, sâmbra oilor), ori în marile sărbători solstițiale (Crăciunul, Anul Nou) sau echinocțiale (Lăsatul Secului, Sânt Andrei). În Basmul cu Fata din Dafin [Teodorescu], feciorul de împărat pornește la vânătoare, pentru a prinde vânatul de nuntă, după legea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o posibilă inițiere sexuală a tinerilor de către nași, reprezentanți ai moșilor și strămoșilor în linie paternă, practică atestată până târziu la unele societăți arhaice. De altfel, sensul vechi al cuvântului nuntă este cel de împerechere în vederea procreării, identic cu sărbătoarea pastorală Nunta Oilor (14 octombrie), când se amestecau oile și berbecii pentru reproducere. Nunta, denumire înrudită cu nașii, nu cu mirii, obiceiul Punerii Mărului sau Pomului seara, în ajunul nunții, imediat după cununie sau chiar la un an după nuntă, la
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
timpului, în istoriografia internă se așează un mileniu tăcut între cele două descălecate: primul, civilizator, al doilea, de reîntemeiere pe structuri ritualice, în spațiul astfel sacralizat al Moldovei și al Munteniei. Letopisețul lui Ureche păstrează și el amintirea unei societăți pastorale, surprinse în trecerea sa cinegetică (nu întâmplător) înspre noile teritorii. Ne aflăm mai aproape de cultura paleolitică și de reprezentările cultice animaliere, de credințele și de "profesiunile" care transformă în timp "ideologia" vânătorii într-una predominant pastorală. Această mărturie din cronica
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
el amintirea unei societăți pastorale, surprinse în trecerea sa cinegetică (nu întâmplător) înspre noile teritorii. Ne aflăm mai aproape de cultura paleolitică și de reprezentările cultice animaliere, de credințele și de "profesiunile" care transformă în timp "ideologia" vânătorii într-una predominant pastorală. Această mărturie din cronica lui Ureche - ritualul întemeierii statale) - include și ea narațiunea vânătorii arhetipale și descrie înființarea unei vetre de civilizație într-un nou teritoriu: ... că umblându păstorii de la Ardeal, ce să chiiamă Maramoroș, în munți cu dobitoacele, au
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
vediia și mai de cinste și mai de folos decâtu toți, pre carile cu toții l-au pus mai mare și purtătoriu lor. (14), lucrarea Cronica moldo-rusă și (cu atât mai important) Descrierea Moldovei a lui Cantemir includ trecerea de la comunitatea pastorală la cea ierarhizată după legea medievalității. Dragoș devine tânărul voievod, singurul în măsură să fondeze și să stăpânească peste o țară; destinul îi este prestabilit, căci, fiind purtător al însemnelor divine, reiterează actul creației și al civilizării lumii. El a
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
rituri, cunoștințe, artă până la bogatul capitol de literatură populară. De altfel, între 1910 și 1960 V. realizează o culegere de folclor care cuprinde colinde, povești, descântece, plugușoare, variante ale bradului, credințe și superstiții, cântece, balade, texte despre obiceiuri agrare și pastorale, de meteorologie populară, strigături, jocuri de copii, proverbe, ghicitori. Răspunsurile la chestionarele sale, ca și unele studii, precum Legenda lui Dragoș (1921), îi interesează în special pe cercetătorii mitologiei populare românești. În această analiză, observând „marea asemănare între legenda maghiară
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
amintiri din viața autorului, Cernăuți, 1899, p. 96. footnote> . Pînă și la Institutul Teologic, înființat în 1824, care pregătea preoți ortodocși, limba română, „trecută de tot cu vederea“ <footnote Ibidem, p. 149. footnote> , era acceptată doar pentru orele de cîntare pastorală și de oficiere a slujbei religioase; limbile de predare erau germana, latina și greaca. Rezultatul politicii școlare a administrației habsburgice a fost surprins foarte bine de G. Sion: „Educațiunea publică prin școli reușește a strivi elementul românesc. Numai poporul de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
des russischen Schander-hupfels (ceastușka), în Germano-Slavica, III (1937), pp. 31-64 (o încercare amplu documentată de a stabili, prin metode statistice, o corelație între stil și tematică pornind de la datele furnizate de un gen al literaturii populare). 24. W. W. Greg, Pastoral Poetry and Pastoral Drama, Londra, 1906. 25. C. S. Lewis, The Allegory of Love, 6xford, 1936. 26. Karl Victor, Geschichte der deutschen Ode, Miinchen, 1923 ; Gunther Miiller, Geschichte des deutschen Liedes, Miinchen, 1925. 27. Cf. bibliografia capitolului 17. 28. Arthur
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
ceastușka), în Germano-Slavica, III (1937), pp. 31-64 (o încercare amplu documentată de a stabili, prin metode statistice, o corelație între stil și tematică pornind de la datele furnizate de un gen al literaturii populare). 24. W. W. Greg, Pastoral Poetry and Pastoral Drama, Londra, 1906. 25. C. S. Lewis, The Allegory of Love, 6xford, 1936. 26. Karl Victor, Geschichte der deutschen Ode, Miinchen, 1923 ; Gunther Miiller, Geschichte des deutschen Liedes, Miinchen, 1925. 27. Cf. bibliografia capitolului 17. 28. Arthur Symons, The Romantic
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
mod de înstrăinare a animalelor fără documente care să ateste proprietatea și sănătatea lor; 3. neamenajarea sau întreținerea necorespunzătoare a rampelor și locurilor destinate îmbarcării și debarcării animalelor sau încărcării și descărcării produselor de origine animală; 4. transportul stupilor pentru pastoral în alte localități, fără certificat sanitar veterinar; 5. deținerea de cîini peste numărul legal admis; lăsarea lor să circule în localități sau în afara lor, fără botnița, lesă sau jujeu, nesupravegheați de proprietari sau însoțitori; ținerea dezlegata a cîinilor în curți
HOTĂRÎRE nr. 789 din 22 noiembrie 1991 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108072_a_109401]
-
mea, dacă vrei!... că doar și ele, de ce veneau! acum, cei tineri! dar părintește, doar n-o să-i spui că vrei să o ...! cu femeia e ca și cu oaia, cu vaca, să-i dai tot ce-i trebuie, tropi pastorali! ar fi doar o pînză pe marea apropierii de întîmplare și pe ochii partenerului de conversație, după Cîmpulung Moldovenesc eruditul, că pot răbufni, profesor în Oltenia, geografie, istorie, mi-a plăcut să știu, te văd că scrii, ești reporter! Pojorîta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
automatismul gregar a XXI-a călătorie, nevasta lui Petrică îi sora, îi greu, ăi, să faci atîta treabă și răpidi ca să termini nu să te lungești așa! judecățile tot din automatism, depou de tramvaie pe mal din cîmp, săritură de la pastoral la particular echipamentul urban, ceața de întors lui apăsarea toamnă, coadă de noapte difuză, pîndește ruralitatea în răsărit, la pornire mi-am făcut cruce, obediența nepoata alături, în loc de buze despicături în carnea obrazului, clipește zborul de porumbei, în fiecare din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
impresionați de frumusețea romantică a peisajului din Balcani. Iată un fragment dintr-o celebră relatare a uneia dintre aceste călătorii: "Un oraș turcesc are un farmec aparte indiferent de locul unde este situat și privit din orice punct. Credincios instinctelor pastorale ale strămoșilor săi, turcul caută întotdeauna să învăluie orașul prozaic cu poezia naturii; el multiplică spiralele ca să compenseze acoperișurile și oriunde înalță o casă sădește și un copac."8 Deși arhitectura modernă este destul de diferită și, de fapt, adesea monotonă
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
sa. Încurajat de sprijinul secretarului Kotnarski, de stima domnitorului și de completa încredere a Arhiepiscopului Bandini, care l-a recomandat și apreciat la Sf. Congregație a Propagandei și l-a luat ca secretarul și tovarășul său de călătorie în vizita pastorală a diocezei, întărit și de simpatia credincioșilor, conaționalii săi din Iași, odată alungați Conventualii, a reușit să intre și să rămână în posesia bisericii și a casei din Iași. Dar, în final, Beke a intrat în conflict și cu Arhiepiscopul
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
aflat în baraca vecină cu baraca noastră, mă întrebam care să fi fost motivul convocării. (Ministerul de Externe în anii aceia era un ansamblu de barăci modeste înconjurat de suprafețe verzi și grupări splendide de flori care creau o ambianță pastorală plăcută în spațiul exterior al grupului de clădiri.) Șeful Serviciului de Securitate, un bărbat ceva mai în vârstă decât mine, având o frunte înaltă și o chelie avansată pe un cap aplecat într-o parte, mă aștepta așezat la biroul
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
indicații, înjură cu năduf, sau, măcar, fluieră a pagubă. Nici noaptea nu-i potolește. Ba dimpotrivă! Stimulați, cumva, de liniștea din jur, se străduiesc încă și mai abitir s-o umple cu interjecții. Să fie un reziduum ancestral al singurătății pastorale? Al vremurilor când se dialoga de pe un deal pe altul? Sau al muncii de câmpie, sub un soare torid, când agricultorul cerea apă consoartei aflate la celălalt capăt al tarlalei? Dar și modernitatea a fost de îndată adoptată tot pe
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
bate ochiul stâng. După cum atunci când ți se bate ochiul drept, vei primi o veste bună. - observi căderea unei stele, undeva îți moare o cunoștință. 6. Leacuri băbești Inserăm în rândurile ce urmează, colecția de leacuri, culese din mediul rural și pastoral din județul Sibiu la finele secolului XIX, de cercetătorul Victor Păcală, profesor la Seminarul Andreian și cuprinse în merituoasa sa lucrare, premiată de Academia Română, «Monografia Comunei Rășinariu» din 1915. Atragem atenția cititorului că cele prezentate în continuare nu au nimic
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
vremuri în care unii din locuitorii Cârțișoarei, odată fondată, și-au strâns sălașul și au plecat să caute locuri în care să trăiască poate mai bine. Primele mișcări de populație se pare că au fost cele determinate de fenomenul transhumanței pastorale. Pentru a-i fi mai eficientă activitatea la care s-a dedat dintru început, ciobanul nostru pleca primăvara cu oile la munte, acolo unde iarba era mai grasă, iar toamna pornea la vale și se ducea atât cât nu afla
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Al. Simionescu de faptul că învățământul religios la școlile din Leorda, Costinești și Mihai Eminescu să predă de preoții respectivi, iar la Ipotești de domnii învățători 130. Pe 13 mai 1939 Panaite Scobai, în calitatea sa de membru al cercului pastoral din Cucorăni, inspectează școala din Ipotești, parohia Mihai Eminescu, notând următoarele: am găsit prezent pe domnul învățător care făcea lecție de religie cu elevii clasei 1 și a IV despre învățămintele D-lui. A chestionat elevii și a constatat că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
mai iubit dintre pământeni, al lui Marin Preda. Era vorba de Laurian Someșan, ucenic, admirator și continuator al lui George Vâlsan, format și afirmat la Universitatea din Cluj, intrat și remarcat în geografia românească și cea europeană, prin lucrarea Viața pastorală în Munții Călimani (teza sa de doctorat din 1934), ca și prin numeroase și valoroase studii și articole de geografie umană, istorică, politică, etnogeografică și culturală. Obligat să plece din Cluj, strămutat la Brașov după acel odios Dictat de la Viena
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
destinul său dincolo de moarte, simte dintr-o dată „o fericire uriașă”, percepe „sufletul desprinzându-i-se suav de trup”, nesățios să ajungă pe celălalt tărâm, să se confrunte cu arhetipul. Îi revine enigmaticei Aia - femeie de ascendență regală, dar cu purtări pastorale - să aștearnă în scris trăirile confuze ale străinului, să-l îndrume în chinuitoarea desprindere de doctrinele materialiste, să-l asiste pe drumul către un paradis fumegos al acelor români străvechi și din când în când să-i aștepte impulsul erotic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]