1,911 matches
-
882. A fost încoronat rege al Italiei în 889 și împărat al Sfântului Imperiu Roman în 891, domnind până la moartea sa în 894. Guido a fost nepotul lui Lambert I de Nantes și stră-strănepotul lui Carol cel Mare din partea bunicii paterne. A fost duce al Ducatului de Spoleto, un ducat din sudul Italiei restabilit de către franci ca apărare împotriva domeniilor bizantine din sudul peninsulei. La detronarea lui Carol cel Gras a pretins coroana Franciei Occidentale, dar după încoronarea lui Odo a
Guido al III-lea de Spoleto () [Corola-website/Science/325194_a_326523]
-
psihologia sa de avar, controlează și conflictul financiar și pe cel erotic, între Felix și Otilia. Acțiunea romanului începe cu prima întâlnire între el și Felix și se termină cu moartea acestuia. Avariția lui mos Costache este îndulcită de sentimentul patern pe care îl manifestă față de Otilia, un sentiment însă care nu se realizează este repetat umbrit de teama pentru averea lui. Mai mult, afecțiunea față de "fetița" sa apare și ca o compensație morală pentru averea mamei Otiliei, pe care și-
Enigma Otiliei () [Corola-website/Science/325228_a_326557]
-
cel Nobil (n. 1175 - d. 9 octombrie 1212), a fost marchiz Namur de la 1195 până la moarte. Filip a fost al doilea fiu al contelui Balduin al V-lea de Hainaut cu contesa Margareta I de Flandra. Bunica sa pe linie paternă a fost Alice de Namur. Balduin al V-lea purtase în 1190 un război împotriva unchiului său, Henric al IV-lea de Luxemburg, cu scopul de a instaura independența Namurului față de Luxemburg, iar în 1194, împăratul german Henric al VI
Filip I de Namur () [Corola-website/Science/324551_a_325880]
-
plan intern cât și pe plan extern, datorită discontinuității și uneori a haosului din administrația otomană.. Pe de alta parte, implicarea în politica imperială a femeilor din harem a permis supraviețuirea statului prin succesiunea la tron doar pe linie directă paternă și prin compensarea ineficienței sau incompetenței unor sultani precum Mustafa I, Murad al IV-lea sau Ibrahim I. Se consideră de asemenea că schimbul de putere de la sultanii autoritari sau doar brutali către femeile haremului a dus la o formă
Sultanatul femeilor () [Corola-website/Science/324670_a_325999]
-
nepoatei lui Manase. În orice caz, susține acest argument, era firesc pentru evanghelist, care recunoștea cazul unic la nașterii dintr-o virgină, să redea genealogia maternă a lui Isus exprimând-o însă un pic ciudat în stilul tradițional pe linie paternă. Conform lui R. A. Torrey, motivul pentru care Maria nu este numită implicit e acela că vechii evrei nu permiteau numele vreunei femei în arborii genealogici, ci treceau soțul ei drept fiu al cuscrului său. Lightfoot vede confirmarea faptului într-un
Genealogia lui Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/324859_a_326188]
-
1976, Woodland Hills, Los Angeles, California) a fost o actriță scoțiana cunoscută pentru rolul lui Caroline Bingley din filmul "Mândrie și prejudecată" și Sorel Bliss în piesa "Hay Fever". , născută la Edinburgh, Scoția în 29 iunie 1901, la casa bunicii paterne, este fiica lui John „Jock” Wrightman, un scoțian, si a soției sale, actrița Elaine Inescort, de etnie germană și poloneză. În 1904, mama Friedei, în vârstă de 27 de ani, își abandonează soțul pentru a-și continua carieră pe scena
Frieda Inescort () [Corola-website/Science/326062_a_327391]
-
Henriette de Nassau-Weilburg. Maria Dorothea a fost cel mai mare copil din cei cinci ai Ducelui Louis de Württemberg și a celei de-a doua soții, Prințesa Henriette de Nassau-Weilburg. S-a născut la Pokój, Silezia (astăzi Polonia). Pe linie paternă a fost stră-strănepoata regelui Frederic Wilhelm I al Prusiei. Pe linie maternă a fost stră-strănepoata regelui George al II-lea al Marii Britanii. Fratele ei, Alexandru, a fost bunicul lui Mary de Teck, viitoarea regină consort a regelui George al V
Maria Dorothea de Württemberg () [Corola-website/Science/326183_a_327512]
-
A fost cunoscut de către susținători sub numele de Napoleon al VI-lea. S-a născut la Bruxelles, Belgia, ca al doilea copil și singurul fiu al Prințului Napoléon Victor Bonaparte și a soției acestuia, Prințesa Clémentine a Belgiei. Pe linie paternă a fost descendent al lui Jérôme, fratele lui Napoleon I iar pe linie maternă descendent al regelui Ludovic-Filip al Franței. Copilăria și-a petrecut-o în Anglia, unde a stat cu împărăteasa Eugénie, văduva lui Napoleon al III-lea, și
Louis, Prinț Napoléon () [Corola-website/Science/326207_a_327536]
-
care l-a deținut în Republică Socialistă Federativa Iugoslavia, un stat comunist, timp de primele patru luni jumătate ale vieții sale, de la 17 iulie (nașterea să) până la deportarea tatălui său de către partidul comunist la sfârșitul lunii noiembrie 1945. Pe linie paterna, Prințul Alexandru este strănepotul regelui Ferdinand I al României și a reginei Maria a României. Fiu al regelui Petru al II-lea al Iugoslaviei și a Prințesei Alexandra a Greciei și Danemarcei (1921-1993), el s-a născut într-o cameră
Alexandru, Prinț Moștenitor al Iugoslaviei () [Corola-website/Science/326391_a_327720]
-
din urmă a fost folosit drept model pentru noul cod civil român. În fapt, chiar și în dreptul francez, autoritatea parentală este o noțiune relativ nouă, ea fiind introdusă în anul 1970, ocazie cu care a înlocuit "puterea maritală" (sau "autoritatea paternă") termen decurgând din Codul Civil Napoleonian. Introducerea autorității parentale în Franța constituie dovada egalizării îndatoririlor soțului și soției. De la Codul Civil instituit în 1804, sub egida lui Jean-Jacques Régis de Cambacérès, soția avea în familie un rang abia mai de
Autoritatea părintească () [Corola-website/Science/322563_a_323892]
-
ea, și cu atât mai puțin legate de copii) și subordonată «șefului familiei». Această noțiune a dispărut în Franța în anul 1970, legea stabilind că ""cei doi soți asigură împreună direcția morală și materială a familiei»: autoritatea parentală înlocuiește puterea paternă"". În România Noul Cod civil a intrat în vigoare în octombrie 2011. Termenul încetățenit la nivelul documentelor internaționale europene este acela de "responsabilitate părintească". Această noțiune acoperă mai ales drepturile legate de educația și de îngrijirile care trebuie aduse unui
Autoritatea părintească () [Corola-website/Science/322563_a_323892]
-
s-a născut la 15 ianuarie 1893 la Dresda, Saxonia, Germania. El a fost fiul cel mare al Prințului Frederic Augustus, mai târziu regele Frederick Augustus al III-lea al Saxoniei și a soției acestuia, Arhiducesa Louise de Austria. Bunicii paterni au fost regele George de Saxonia și Maria Ana a Portugaliei iar bunicii materni au fost Ferdinand al IV-lea, Mare Duce de Toscana și Prințesa Alice de Parma. După divorțul părinților săi din 1902, tatăl său a preluat singur
Georg, Prinț Moștenitor al Saxoniei () [Corola-website/Science/322605_a_323934]
-
până în 7 septembrie 1886. Alexandru a fost al doilea fiu al Prințului Alexandru de Hesse și de Rin din căsătoria morganatică cu contesa Julia von Hauke. Contesa și descendenții ei au obținut titlul de Prințesă de Battenberg în 1858. Mătușa paternă a lui Alexandru, Maria de Hessa, s-a căsătorit cu Țarul Alexandru al II-lea al Rusiei. Mama lui Alexandru a fost fiica Contelui Moritz von Hauke. A fost fratele mai mic al Prințului Louis de Battenberg și fratele mai
Alexandru, Prinț al Bulgariei () [Corola-website/Science/322753_a_324082]
-
Din moment ce un copil de sex masculin al ei ar fi putut moșteni tronul într-o zi, ar fi fost avantajos să aranjeze o căsătorie timpurie și să se căsătorească în interiorul familiei regale. Strămoșii viitorul ei soț, bunica din partea mamei, bunica paternă și străbunica paternă au fost contesa de Reventlow, contesa de Danneskiold-Samsoe și contesa de Ahlefeldt-Langeland. Prințul avea strânse legături cu toate familiile importante ale înaltei nobilimii daneze. În primăvara anului 1785, Ducele Frederic Christian al II-lea, în vârstă de
Prințesa Louise Auguste a Danemarcei () [Corola-website/Science/322760_a_324089]
-
de sex masculin al ei ar fi putut moșteni tronul într-o zi, ar fi fost avantajos să aranjeze o căsătorie timpurie și să se căsătorească în interiorul familiei regale. Strămoșii viitorul ei soț, bunica din partea mamei, bunica paternă și străbunica paternă au fost contesa de Reventlow, contesa de Danneskiold-Samsoe și contesa de Ahlefeldt-Langeland. Prințul avea strânse legături cu toate familiile importante ale înaltei nobilimii daneze. În primăvara anului 1785, Ducele Frederic Christian al II-lea, în vârstă de 20 de ani
Prințesa Louise Auguste a Danemarcei () [Corola-website/Science/322760_a_324089]
-
și a soției sale, Louise Françoise de Bourbon, fiica regelui Ludovic al XIV-lea și a metresei sale, Madame de Montespan. În timpul vieții tatălui său, Louis Joseph a fost cunoscut ca Duce de Enghien. A fost plasat în grija unchiului patern, Louis, Conte de Clermont, după decesul tatălui său în 1740 și a mamei sale în 1741 când Louis Joseph avea patru ani. A avut o soră vitregă, Henriette de Bourbon, Mademoiselle de Verneuil (1725-1780), fiica nelegitimă a tatălui său cu
Louis Joseph, Prinț de Condé () [Corola-website/Science/322768_a_324097]
-
fiica nelegitimă a tatălui său cu Armande Félice de La Porte Mazarin. Prin mama sa a fost verișor primar cu Victor Amadeus al III-lea al Sardiniei, Prințesa Eleonora Maria Teresa de Savoia și Prințesa Maria Luisa de Savoia. Printre verișorii paterni se includ Ducesa de Orléans (mama lui Philippe Égalité și sora Prințului de Conti). S-a căsătorit cu Charlotte Élisabeth Godefride de Rohan (1737-1760), fiica prietenului regelui Ludovic al XIV-lea, Prințul de Soubise. Mama Charlottei, Anne Marie Louise de La
Louis Joseph, Prinț de Condé () [Corola-website/Science/322768_a_324097]
-
de infidelitatea lui constantă. Trei ani mai târziu, la 17 octombrie 1696, s-a născut la Dresda fiul lor, Frederic Augustus. A fost singura sarcină de-a lungul a 34 de ani de căsătorie. Copilul a fost crescut de bunica paternă, Ana Sofia a Danemarcei. Pentru că mama lui se ănțelegea bine cu soacra ei, l-a putut vizita frecvent. Soțul Christianei Eberhardine s-a convertit la catolicism pentru a putea deveni rege al Poloniei însă ea a rămas credincioasă credinței protestante
Christiane Eberhardine de Brandenburg-Bayreuth () [Corola-website/Science/322777_a_324106]
-
Portugaliei și a reginei Maria a II-a. Mama sa a fost regina Maria Pia de Savoia, fiica lui Victor Emmanuel al II-lea, rege al Italiei. A avut un frate, Infantele Afonso, Duce de Porto. Verii primari pe linie paternă includ pe: Frederic Augustus al III-lea de Saxonia, Prințesa Maria Josepha de Saxonia, Prințul Wilhelm de Hohenzollern-Sigmaringen și Ferdinand I al României. Verii primari pe linie maternă includ pe: Napoléon Victor Bonaparte, Victor Emmanuel al III-lea al Italiei
Carlos I al Portugaliei () [Corola-website/Science/322057_a_323386]
-
a fost regină a Danemarcei și Norvegiei prin căsătoria cu Frederic al VI-lea. A fost regentă a Danemarcei în perioada 1814-1815. A fost primul copil al Prințului Karl de Hessa-Kassel și a Prințesei Louise a Danemarcei și Norvegiei. Bunicii paterni au fost Frederic al II-lea de Hesse-Kassel și Prințesa Mary a Marii Britanii. Mary a fost fiica regelui George al II-lea al Marii Britanii și a reginei Caroline de Ansbach. Bunicii materni au fost Frederic al V-lea al Danemarcei
Maria Sofia de Hessa () [Corola-website/Science/322172_a_323501]
-
de Castilla a lăsat moștenire toate lucrurile sale infantei Paz. Paz a fost botezată de arhiepiscopul de Toledo cu numele "María de la Paz Juana Amelia Adalberta Francisca de Paula Juana Bautista Isabel Francisca de Asis". Nașa ei a fost mătușa paternă Infanta Amalia a Spaniei, Prințesă de Bavaria. În primii ani, infanta Paz a crescut alături de surorile sale Pilar și Eulalia la palatul regal din Madrid. În atmosfera oficială a curții spaniole, micile infante aveau puțin contact cu părinții lor. În
Infanta María de la Paz a Spaniei () [Corola-website/Science/322160_a_323489]
-
Marie-Auguste a crescut la Dessau, capitala ducatului de Anhalt. A avut cinci frați, însă sora ei mai mare Friederike și fratele Leopold au murit în copilărie. Marie-Auguste a fost sora mai mare a lui Joachim Ernst, Duce de Anhalt. Bunicii paterni au fost Frederic I, Duce de Anhalt și Prințesa Antoinette de Saxa-Altenburg. Bunicii materni au fost Prințul Moritz de Saxa-Altenburg și Prințesa Augusta de Saxa-Meiningen. La 11 martie 1916 la Berlin, Marie-Auguste s-a căsătorit cu Prințul Joachim al Prusiei
Prințesa Marie-Auguste de Anhalt () [Corola-website/Science/322267_a_323596]
-
Propriul lui frate, Prințul Eitel Friedrich al Prusiei, a spus că Joachim a suferit de "un acces de demență excesivă". Cu puțin înainte să se sinucidă, cuplul divorțase. După decesul lui Joachim, Karl Franz a fost luat în custodia unchiului patern, Prințul Eitel Friedrich. În 1921, Marie-Auguste a obținut custodia fiului ei. În 1922, Marie-Auguste a dat în judecată pe fostul împărat Wilhelm pentru lipsa de suport financiar pe care l-a promis în contractul de căsătorie a ei și a
Prințesa Marie-Auguste de Anhalt () [Corola-website/Science/322267_a_323596]
-
din nou au început ofensiva. De data acesta războiul pentru romani a avut mai mult succes. Cu toate că ei din nou au invadat Panonia, și cu o parte din oaste chiar în fața Aquleii, însă generalul lui Marc Aureliu, în 179 Tarruntenius Patern, i-a distrus în întregime. Barbarii au fost rapid distruși și alungați de pe teritoriul roman. Apoi, Marc Aureliu a traversat Dunărea cu scopul de a anexa noi teritorii și de a crea provincii noi: Marcomania și Sarmatia, însă moartea lui
Războiul marcoman 166-180 () [Corola-website/Science/322285_a_323614]
-
au fost Karl Theodor, Duce de Bavaria, rudă a regelui Bavariei și oftalmolog de renume mondial și cea de-a doua soție a sa, Infanta Maria Josepha a Portugaliei, fiica regelui Miguel I al Portugaliei, monarhul exilat al Portugaliei. Mătușa paternă a fost împărăteasa Elisabeta de Austria ("Sissi"); una dintre surorile ei a fost regina Elisabeta a Belgiei, soția regelui Albert I. La 10 iulie 1900, la Munchen, Maria Gabriela s-a căsătorit cu vărul ei de-al doilea, Prințul Rupert
Maria Gabriela de Bavaria () [Corola-website/Science/322314_a_323643]