8,290 matches
-
în djamii, episodul otoman aduce Povestașului diafilmul propriei copilării. De fapt, Vighi se găsește într-o pândă a refacerii unei biografii anexate istoriei vechi. Ironic și plin de umor, el exuberează atunci când, de pildă, află despre Osman, prizonierul căzut în patima vinului, că este, de asemenea, un scriitor aventuros, care și-a notat destinul strâmb. Nu-i vorbă, Vighi nu caută, precum alții, etichete înalte, moralizatoare. În Istoria din cutia de pantofi, faptul mărunt, splendoarea destinului anonim ori spectaculosul marginalului dau
Arheologii culturale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3269_a_4594]
-
în care au venit și care (o spune G. Ibrăileanu în Spiritul critic...) are o mare forță de asimilare, de "topire" a influențelor în propriul tipar existențial; mecanismul acestei integrări constituie ținta lui Simon care iubește pe Arghira Stolnici cu patima și violența oamenilor locului, își "codifică" însemnările, gîndurile și gesturile după obiceiul "băștinașilor", se amesteecă în uneltiri, primește misiuni secrete de la Vodă prin boierul său de încredere, Hartular, în fine, se împămîntenește: francezul Simon devine boier Simion. Conținutul relației "străinului
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]
-
puțin mă sprijin, Prea moale temelia, E piatră ca o apă, E abur poezia, Pe stâlpii de cuvinte Nimic nu se ridică, Nici cuibul de speranță, Nici aripa de frică, Din vorbele de goluri Nu pot să țes veșminte, Nici patimilor oarbe, Nici gândurilor sfinte, Pe roțile împinse Cu mâinile-amândouă Nu pot să duc nici vântul, Nici sufletul de rouă, Iar sub picior, pământul E frunză mișcătoare Și soarele, departe, E ochiul care doare; Cerșesc o temelie Prin veacul de ruine
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/15319_a_16644]
-
să-l ucidă pe Vogoride, idealul aspirațiilor sale. Cînd fapta e împlinită și însuși simbolul clasei nu mai există, temperamentul Davidei se dezlănțuie din nou stihinic și criminal. Răzbunată pe umilința suferită, ea își îndreaptă acum, cu aceeași incontrolabilă, nebunească patimă, dorința de nimicire spre cel care a reprezentat doar un biet instrument, mai întîi al umorilor ei feminine și, mai apoi, al orgoliului ei de clasă. Cu dispariția ministrului conservator - un simbol al salvării și renașterii unei clase - s-a
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
în histrionism "sans rivage". Totul în lumea lor - rareori penetrată de intruși - este exacerbat de prezența tenace a unui sentiment nedeslușit de teamă și disperare. Membrii acestei caste în ruină au reacții extreme și impulsuri fioroase, iubesc și urăsc cu patimă incendiară. Senzația de sfîrșit de cursă îi face să se agațe de orice le-ar alunga plictisul, să găsească cu o disperată înverșunare, spre a-și umple golul din suflete, noi și noi pricini de divertisment, să-și îndestuleze poftele
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
tejghelei, am țopăit în vîrful picioarelor galvanizate asemenea labelor fragile de broască din laboratoarele de fiziologie și, cu buzele țuguiate a sărut lacom, i-am acoperit gura mare, despicată fraged și-orizontal peste dinții lați, sclipitori în saliva sălcie. O patimă nouă, copleșitoare, de conchistador al cărnii alb-roz-liliachie, îmbelșugată-n țărmuri necunoscute încă, o dorință invincibilă m-a aruncat brusc în aventuri fremătătoare, adînci, delicios de primejdioase. N-am observat inițial că Empampa avea un ochi de sticlă portocalie! Prin pupila
Reapariția Empampei by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16254_a_17579]
-
un deșert prin trup la marginile lui picură muzica, însîngerarea e ceea ce ni se arată, dacă e un înțeles, nu e de aici Doamne, sînt aproape bătrîn și încă n-am învățat să mor, arta asta nu e niciodată desăvîrșită *** Patimă atroce, de parcă lumina dinspre tine ar rămîne grea, și te-ar lăsa, iar tu ai veni, te-ai apropia Ziua e pe sfîrșite, dar din sfîrșiturile ei, nici unul, din cîți au plecat, nu se mai întoarce, desigur, s-au rătăcit
Poezii by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/2829_a_4154]
-
În fiecare zi, același chip oglindit în zid, Cineva e salvat din ștreang, De glonțul care a nimerit frânghia, În drum spre inima altcuiva, Aud glasul spunându-mi: ,, Lasă-i, nu mânia ta îi va pedepsi, Ci cugetul lor!” Când patima are proporții de infern, Amintește-ți doar florile lăsându-și parfumul În mâinile care le zdrobesc, Ritualul de trecere a durat patruzeci de ani, Ca să nu uit, mi-am făcut un semn Cu lama cuțitului, pe încheietura mâinii stângi, Am
Poezie by Clara Mărgineanu () [Corola-journal/Imaginative/3243_a_4568]
-
Simona-Grazia Dima Într-o vreme când situarea generaționistă naște patimi și confruntări acerbe, nimic mai reconfortant decât literatura nepreocupată de manifeste, programe, sloganuri, vârste. Printre acești scriitori, nu atemporali, ci de o fidelitate naturală față de sinele propriu, ca și față de o condiție ideală, ori imaginată ca atare, a omului, se
Caligrafie de iarnă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/11113_a_12438]
-
prevestire; o pătrundere în culoarul viitorului; când viitorul ăsta, cam zăpăcit, șovăitor, prea tânăr ca să reprezinte ceva, să fie ceva cât de cât, chiar și în raport cu ce se grăbeau să spună despre el proorocii, prevestitorii și toți cei a căror patimă e să se salte mai sus decât alții spre a privi mai departe... (Dar, era curios; foarte curios - focșăneanca trecuse și de marginea pe care o numim ,un fericit moment de adevăr și de gândire inspirată". Ea susținea că cele
Fete răzlețe... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11139_a_12464]
-
marteau de porte ce-a prins patină. Să nu atingi clinchenitoarea de metal, gura de leu cu delicată zăbală a ușilor în vîrstă și înalte, că nici nu bănuiești ce te așteaptă dincolo. Totuși, Comisionarul și Arhivarul o fac, din patima poștașului ducace, obișnuit să ciocăne totdeauna o singură dată. Și se deschide. Peste prag, ca-n toate istoriile cu farmece de odaie, cu oameni demult ieșiți din lume, vrăjindu-și soarta-ntre pereți, încetează viața prezentă, bună-rea, cum a fost
Cal de poștă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11115_a_12440]
-
una din acele pagini incriminate în 1935, pe care o transcriu pentru a da posibilitatea unei comparații cu limbajul prozei noastre mai recente: ,Îi scoteam sânii pe rând, întotdeauna câte unul, să-i sărut sfârcul cu evlavie și recunoștință, fără patimă răscolitoare, fără dorința posedării, ci mai degrabă cu iubirea copilului întârziat la sânul mamei. Poate pentru că trupul Laurei avea aroma frunzelor de nuc, niciodată nu am avut dorința să-i ridic poalele rochiei deasupra genunchilor, ca să-i sărut pulpa goală
Atentat la canonul interbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11162_a_12487]
-
Institutului de Studiere a Ideologiilor, în parteneriat cu Editură Institutul European din Iași și cu diferite instituții publice și ale societății civile1. Ideea de la care am pornit este aceea că a trecut destul timp pentru a judeca regimul comunist fără patimă, cu un necesar calm metodologic, si nu prea mult pentru a uita ce s-a întamplat în acea perioadă. De asemenea, am plecat și de la constatarea că încă mai avem în România un bagaj de memorie neexploatat. Astfel, din cele
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Science, University of Bucharest, România Cristina-Georgiana IVAN is Ph.D. Candidate, Doctoral School of Sociology, University of Bucharest, România; Research Assistant, Institute of Political Science and Internațional Relations "Ion I.C. Brătianu" of The Romanian Academy. Raffaella PATIMO, MĂ, PhD (raffaella.patimo@uniba.it) is senior researcher în Economics at the University of Bari Aldo Moro, Department of Economics (2012 to date, also former member of Department for Mediterranean societies at the same University, 2005-2012), after having graduated at Bari university, having
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
le taie parcă sub jet de apă rece, să le amorțească, să nu se vadă cînd curge sînge. Altcineva ar mai fi turnat, în mîzga asta de trocuri cu destine, vopsea roșie-vineție din belșug. Să facă un lugubru carnaval din patimi îndurate pe ascuns, sub luminile chioare, de bar, să-mpartă în fecioare și călăi o bacanală de vini împletite. Altcineva. Nu autoarea acestei cărți, care preferă să tamponeze, cu un umor pe care nu știi cum să-l iei (naiv
Munci și zile by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11182_a_12507]
-
întreaga mișcare de redeșteptare a energiei naționale de la începutul veacului nostru". În Ardealul oprimat, conștiința literară a poetului era inevitabil determinată de conștiința politică. Idealul de libertate era cea mai arzătoare dorință, în fața căreia era decent să-și reprime propriile patimi: "Eu - scrie poetul în profesiunea de credință din Fragmente autobiografice -, grație structurii mele sufletești, am crezut întotdeauna că scriitorul trebuie să fie un luptător, un deschizător de drumuri, un mare pedagog al neamului din care face parte, un om care
Octavian Goga - 125 - Mesianism național by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10663_a_11988]
-
pătimirii transilvane -; sufletul meu s-a organizat din primul moment pentru protestare, pentru revoltă, cel mai puternic sentiment care m-a călăuzit în viață și din care a derivat formula mea literară". Programul său etic și estetic, deopotrivă, implică alungarea patimilor personale, indecente în fața suferințelor colective. Opera sa poetică trebuie înțeleasă, la un prim nivel, ca o asumare a istoriei transilvane. O vreme, imediat după 1918, s-a apreciat că poezia lui Octavian Goga ar fi atinsă de mutația istorică a
Octavian Goga - 125 - Mesianism național by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10663_a_11988]
-
zări/ Lin picură liniștea dulce" (din poemul Dimineața). Unda tristeții metafizice, înălțarea durerii la cer dau poeziei lui Goga o vibrație cosmică definitorie, prevestind destrămarea sacrului și răvășirea lumii din poezia lui Lucian Blaga. Caracteristică imaginilor acestei poezii - "vâltoare de patimi și de năzuinți" - e fluidizarea furtunoasă a materiei ca o formă de revoltă. Totul se topește în "râuri de văpaie", într-un unic și impunător val al energiei protestatare, ca un "uragan de lavă" sau ca "un râu de flăcări
Octavian Goga - 125 - Mesianism național by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10663_a_11988]
-
curriculum vitae extrem de sărac al autorului, în schimb celelalte pagini din Porunca lui rabbi Akiba ne dezvăluie, cu de-amănuntul, o secvență crucială din cursul vieții sale: experiența lecturii, cu toate nuanțele, deliciile, dezamăgirile și tribulațiile pe care o asemenea patimă le poate implica. Și cum a citi o carte este prin excelență un act al singurătății, și cum orice lucru pe care ajungi să-l faci mereu de unul singur are ceva din natura solitară a unui viciu, lectura este
Patima lecturii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10668_a_11993]
-
dureros de apreciere a ceea ce citești: bucuria lecturii a dispărut, în locul ei apărînd tristețea discernămîntului critic. Nu mai trăiești cartea, ci o evaluezi, nu o mai citești pătimind-o la propriu, ci o judeci analizînd-o la rece. Urmarea e că patima se preschimbă în chin, iar desfătarea lasă loc plictisului. Iar în fața plictiselii, leacul cel mai eficient e rafinarea ochiului celui care citește: nu te mai preocupă acțiunea, ci felul în care este descrisă, nu te mai încîntă povestea ca atare
Patima lecturii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10668_a_11993]
-
viteazului domn Tatulici! Da' ce noroc că doamnele Mona Muscă și Lavinia Șandru n-au fost în ziua lor de dezlănțuire verbală, că moderatorul ar fi acum prin Bucegi, haiducind, poate chiar cântând din fluierul lui Avram Iancu... l Săptămâna Patimilor la români. La Etno Tv s-a dat dezlegare la cântece cu texte sfâșietoare interpretate de voci potrivite... -Mă, îmi zice prietenul, eu cred că Dumnezeu a început să regrete că i-a învrednicit pe oameni cu glas, ca să nu
Din apocaliptica soacrei lui Haralampy... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10692_a_12017]
-
schimbă lumea (nici pe departe!), dar poate contribui la îndreptarea ei. Și aici intervine simbolul "Sîmbetei Paștelui". Ne aflăm - cu toții și pînă la sfîrșitul istoriei - într-o uriașă Sîmbătă a Paștelui, adică în acea întunecată zi care a urmat Vinerii Patimilor. Atunci Isus, ucis și îngropat, i-a lăsat descumpăniți pe toți cei care crezuseră în el. Am asistat la imensa singurătate a oamenilor care s-au crezut abandonați, din moment ce Mîntuitorul însuși fusese arestat, condamnat și crucificat, fără să se poată
Sîmbăta paștelui by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/10694_a_12019]
-
IPS Bartolomeu Anania s-a ridicat la Ceruri și acum se află cu certitudine undeva, în apropierea lui Dumnezeu, acolo unde puțini pământeni pot ajunge. În ciuda patimilor, chinurilor și persecuțiilor prin care a trecut, viața pe pamant i-a fost lungă și plină de înfăptuiri. L-am cunoscut din copilăria mea, l-am admirat și l-am iubit din tot sufletul. Tristețea și regretul că nu mi-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
să-l găsesc singur. (Va continua) Nu mai aștept lumină din afara O alta-n mine tainic s-a aprins Și arde-n fund pojarnica ei pară, Văpaie noaptea, ziua stâlp de fum - Cu ochii-ntorși spre ea pornesc la drum. Patimile lui Vasile Voiculescu (1884-1963) - medic de profesie, „doctorul fără arginti”, poet și prozator, destin literar sub semnul tragicului nimb de martir - nu pot fi despărțite de Ruga ciunea inimii: „Doamne Isuse Hristoase, milu iește-mă pe mine păcătosul” - ce a însuflețit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
ordinii sociale prin agitație publică”, s-a apărat doar cu dorința de a i se lua totul - carieră, libertatea, familia, avutul - dar să i se cruțe cărțile, fiind vorba de cele 6000 de volume în care-și întrupase esență vieții Patimile lui Vasile Voiculescu și destinul său tragic - de martir al dreptei credințe mărturisitoare în spațiul românesc - stau sub semnul emoției înălțătoare a pildei morale - de ucenic al lui Hristos. În ultimii ani, am întâlnit o mulțime de oameni pe care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]