3,339 matches
-
cu departele (analiză indirectăă și propagau prezența în detrimentul intermedierii (reprezentarea prin bărbațiă. Aceste tentative s-au lovit rapid de propriile granițe. Căci căutarea autenticității era - așa cum ieșea în evidență - prinsă în aceea că premisele sale se aflau în reprezentarea societății patriarhale. Femeia era ceea ce era, în măsura în care devenise femeie în această societate. Faimoasa afirmație din 1949 a lui Simone de Beauvoir a pus punctul pe i: „Nu te naști femeie, ci devii“. Căutarea autenticității feminine s-a lovit de ceea ce produseseră instituțiile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
Femeia era ceea ce era, în măsura în care devenise femeie în această societate. Faimoasa afirmație din 1949 a lui Simone de Beauvoir a pus punctul pe i: „Nu te naști femeie, ci devii“. Căutarea autenticității feminine s-a lovit de ceea ce produseseră instituțiile patriarhale și discursurile lor: existența feminității esențiale, binaritatea sexelor, ca și dominația heterosexualității. Autenticitatea nu a contribuit în continuare la căutarea propriei sexualități, astfel că feminismul istoric a trecut la o a doua strategie, cea a analizei reprezentării. Faimoasa sentință a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
ostendent hanc tantum... B. Hétrat a murit în 1911. Leontin Iliescu compune niște lucruri frumoase cu titluri triste: Majora canamus și Fiori de flori. Șt. O. Iosif, după exemplul maestrului său Coșbuc, își înmoaie strunele lirei în curentul popular: Versuri, Patriarhale, A fost odată... și, împreună cu D. Anghel, Legenda funigeilor, Caleidoscopul lui A. Mirea, Carmen saeculare. Este Sully Prudhomme, spun oamenii de aici. D. Karr culege din visul său Crini albi; albeața lor blândă nu temperează asprimea muzei sale, care a
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
atunci când societatea se transformă. Poziția aceasta poate părea invalidată de creșterea exponențială a celei mai clasice producții pornografice, impusă prin noile tehnologii ale comunicării. Dar putem întoarce această obiecție, interpretând explozia pornografiei drept simptomul unei crize a masculinului: contestarea universului "patriarhal" tinde să îl întărească pe acesta din urmă; amenințat, el se radicalizează. Pornograficul apare așadar ca un soi de refugiu compensator care urmărește "să restaureze străvechea societate patriarhală"67. Există și o altă poziție feministă, mai radicală, care, împotriva pornografiei
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
obiecție, interpretând explozia pornografiei drept simptomul unei crize a masculinului: contestarea universului "patriarhal" tinde să îl întărească pe acesta din urmă; amenințat, el se radicalizează. Pornograficul apare așadar ca un soi de refugiu compensator care urmărește "să restaureze străvechea societate patriarhală"67. Există și o altă poziție feministă, mai radicală, care, împotriva pornografiei actuale, considerată "falocratică", înțelege să promoveze o pornografie alternativă, care ar fi specific feminină. Atitudine care o prelungește pe aceea a lui A. Nin: după ce a constatat faptul
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
la cofetărie, pentru ca apoi să lingă lună lingurița spre a se alege cu un pic de gust. Sau hai să mergem la țară, unde muritorii de foame dau ultimii bani preotului. N-ar fi cazul unui comunicat? Al unui protest patriarhal? Sau, Doamne ferește, al unei donații? Nu de alta, dar, prima oară când mi-am văzut preotul, în patru ani, a fost chiar în acest Ajun, când venise să împuște un leu și pe la mine. Din nefericire a picat într-un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
tatălui, absența echității și obediența forțată a copiilor pot duce de asemenea la declanșarea maltratării. Stereotipurile sexuale și normele culturale ale masculinității constituie alte cauze ce nu pot fi neglijate. În general, tații incestuoși stabilesc la nivelul familiei sisteme educative patriarhale în care dețin rolul șefului absolut. Acești bărbați se consideră privilegiați în ceea ce privește relațiile sexuale. Ei cred că copiii au și ei dorințe sexuale și că nu riscă nimic dacă sunt abuzați. Modelele masculine vehiculate de mijloacele media cât și anumiți
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
dr. Elie Dăianu, protopop greco-catolic și fost președinte (sau vicepreședinte) al Senatului în epoca ce a urmat Unirii din 1918. Îl zăream uneori, de copil încă, pe străzile Clujului, cu statura lui dreaptă, dar mlădioasă, impunătoare, cu barba lui albă, patriarhală, masivă (ca a lui Walt Whitman - mi-am spus mai târziu): știam cine e, căci eram cumva rude prin alianță: fiica lui se căsătorise cu vărul primar al mătușii mele, Elenuța, dar nu-l salutam, căci dânsul habar nu avea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
nu poate renega mir-ul”, „Tot ceea ce a decis mir-ul trebuie dus la îndeplinire”, „Numai Dumnezeu poate judeca mir-ul”, „Mir-ul este ceva măreț” (Haxthausen, 1853, vol. III, 131) ș.a. Obștea este după Haxthausen o extensie a familiei patriarhale, „o familie fictivă” (Haxthausen, 1847, vol. I, IV), ai cărei membri posedă bunuri în comun și sunt conduși de un șef (starosta) care exersează asupra lor o autoritate absolută, patriarhală: „Rusia aparține națiunii ruse subdivizate în obști, ca unei singure
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
131) ș.a. Obștea este după Haxthausen o extensie a familiei patriarhale, „o familie fictivă” (Haxthausen, 1847, vol. I, IV), ai cărei membri posedă bunuri în comun și sunt conduși de un șef (starosta) care exersează asupra lor o autoritate absolută, patriarhală: „Rusia aparține națiunii ruse subdivizate în obști, ca unei singure familii, sub autoritatea șefului sau tatălui, Țarul, care dispune în mod legitim de tot și a cărui putere este absolută” (Haxthausen, 1847, vol. I, IX). Din punct de vedere evolutiv
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
sub autoritatea șefului sau tatălui, Țarul, care dispune în mod legitim de tot și a cărui putere este absolută” (Haxthausen, 1847, vol. I, IX). Din punct de vedere evolutiv, mir-ul nu este decât „o fază mai avansată” a familiei patriarhale rusești. Odată cu trecerea timpului și cu creșterea numărului de membri, unitatea gospodăriei comune devine imposibil de menținut, fiecare dintre fii, împreună cu soțiile și copiii lor, începând să formeze gospodării aparte: „Ei își ridicară case și dependințe, dar pe pământul comun
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
familială, al cărei șef era numit bătrânul (starik, starși, starșina, starosta). Proprietatea pământului rămase comună [devălmașă - n.n.]; (...) Pământul era cultivat în comun și doar produsele sale erau împărțite, în părți egale, între grupuri” (Haxthausen, 1853, vol. III, 134). Modelul familiei patriarhale este reprodus în Rusia la toate nivelele ierarhiei sociale, de la cel mai de jos și până la cel mai de sus, al statului. Țarul este considerat ca fiind tatăl tuturor rușilor, iar pământul Rusiei este personificarea mamei. Acest sentiment de familiaritate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și Bulgaria (Haxthausen, 1853, vol. III, 134; 1847, vol. I, VI). Studii ulterioare au confirmat afirmațiile savantului german, dar i-au pus în același timp în evidență și limitele. Astfel, s-a constatat că în secolul al XIX-lea familia patriarhală, precum și organizarea de tip devălmaș a satului predominau nu numai la populațiile slave din răsăritul și din sudul Europei, ci și la alte populații balcanice, cum ar fi albanezii, turcii și tătarii (Stahl, 2000b). Același lucru a fost pus în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
de Haxthausen în cazul rușilor. De asemenea, există exemple de creații populare literare în care pământul, asemenea femeii, devine roditor dacă este însămânțat de un bărbat. Familia rusească Încercând să explice forma de familie rusească, Haxthausen o pune în legătură cu caracterul patriarhal al societății rusești în general: „În timp ce celelalte state din Europa sunt, datorită originii și dezvoltării lor, state feudale, Rusia este un stat patriarhal. O serie întreagă de consecințe decurg din acest simplu adevăr (...). Familia este miniatura națiunii. În ea domnește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
de un bărbat. Familia rusească Încercând să explice forma de familie rusească, Haxthausen o pune în legătură cu caracterul patriarhal al societății rusești în general: „În timp ce celelalte state din Europa sunt, datorită originii și dezvoltării lor, state feudale, Rusia este un stat patriarhal. O serie întreagă de consecințe decurg din acest simplu adevăr (...). Familia este miniatura națiunii. În ea domnește o perfectă egalitate de drepturi. Atâta vreme cât este reunită, șeful său este tatăl familiei; odată ce acesta moare, primul născut dintre fii [devine șef și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
nu revine prin moștenire fiilor săi, dar fiecare dintre aceștia poate să reclame o parte în virtutea dreptului său individual de membru al comunității, al cărei șef absolut sau tată fictiv este numit bătrânul (starosta)” (Haxthausen, 1847, vol. I, VIII-IX). Caracterul patriarhal al familiei persistă și dincolo de dispariția fizică a tatălui biologic, situație în care locul acestuia este luat de un alt membru al familiei, numit de acum înainte „bătrânul”, chiar dacă nu are o vârstă înaintată: „Centrul unității familiale se afla în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cu obște, comunitate sau sat, în funcție de contextul în care se regăsește. Haxthausen, Études sur la situation intérieure..., vol.III, 130. Ibidem, 131. Ibidem, vol.I, VI. Ibidem, IX. Ibidem, vol. III, 134. Anatole Leroy-Beaulieu surprinde și el legătura dintre familia patriarhală rusească și mir: „Obștea pare a se trage din familie; una pare a fi făcută după modelul celeilalte. Obștea rusească poate astfel fi privită ca o familie lărgită, în care pământul rămâne proprietatea colectivă a comunității, fiecare bărbat sau fiecare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
a orașelor Vaslui și Bacău. Dar să nu ne lăsăm înșelați. Dacă sub aspect infrastructural se înmulțesc și se modernizează căile de comunicație și apar sedii noi instituționale (politice, sanitare, de învățământ, culturale etc., în centrele comunale), suprastructura tradițională răzășească patriarhală, cu obiceiuri, concepții și mentalități învechite și cu economie autarhică la limita subzistenței familiale, este încă dominantă în comunitățile sătești la nici 1-2km de la șosea. * Pentru a înțelege mai corect evoluția social-econo-mică în Colinele Tutovei nu putem ignora rolul important
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
veniți ... iar aceștia din urmă s-au dovedit corecți și respectuoși cu vechii răzeși. Și în prezent, înlocuirea răzeșilor dispăruți prin deces sau prin atracția orașelor se face în mod pașnic, prin vânzări sau compensări materiale, încât trecerea de la viața patriarhală răzășească la cea modernă actuală, nu a înregistrat tensiuni ori stări conflictuale. Nu am dispus de timp spre a înregistra nominal familiile recent-actuale în această a doua vatră a Stâncășenilor și cred că ar fi fost dificil de efectuat astăzi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
mult și pe ea, iar după decesul tatii, a acceptat cu greu să se mute în casa surorei mele mai mari de la Bârlad. Mama a fost, de altfel, ultima din familie care a părăsit satul natal, prefigurând începutul destrămării vieții patriarhale răzeșești și în această parte a Colinelor Tutovei. Aici, la Bârlad, nu a dus lipsă de nimic ... dar dezrădăcinată de locul și satul atâtor trăiri, a căzut și ea bolnavă la pat...și după o prelungită luptă între viață și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
eu unul atât de curajos ... dar am gândit că ce mi se poate altceva întâmpla decât să fiu refuzat. I-am rugat să mă aștepte. S-au minunat văzând că eu am curajul să mă îndrept spre intrarea de la Palatul Patriarhal. Sunând de mai multe ori ... apare un prelat foarte suprins de așa îndrăzneală. Mă îmbățoșez și eu ... și cu un ton răspicat îi spun că sunt din România cu un mesaj pentru Preînaltul. Cu greu l-am convins că nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
colegii. Mai greu mi-a fost să-mi conving colegii ... "că așa ceva nu s-a mai pomenit" ... și doar la intervenția unui prelat superior ... administrator al Palatului ... au îndrăznit să pășească pe pământ sfânt. A fost un ceai cu adevărat patriarhal ... banchet în regulă ... și strașnic de binevenit căci tot nu apucasem a gusta ceva la plecarea din Erevan. În timpul "ceaiului", Preaînaltul ne-a povestit în limba română și în limba armeană că el este armean de origine, dar că, din cauza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
atașată, de mai multe generații, unui tip de societate deschisă către Occident. Aparțineam unei societăți în care, de fapt, sentimentul de clasă, așa cum este el înțeles în Occident, nu exista. O societate în care raporturile umane erau urmarea unui trecut patriarhal și legat de pământ, dar în care democrația și modernizarea făcuseră progrese importante între cele două războaie. Libertatea fundamentală care domnea în România rezistase frământărilor politice din anii ’30 și mai apoi ocupației germane și celor mai cumplite momente ale
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
CONSTANTIN MIHAI Biserica și elitele intelectuale interbelice Ediția a II-a revăzută și adăugită INSTITUTUL EUROPEAN 2014 Cuvinte-cheie: elită, intelectualitate, Biserică, tradiție, interbelic Soției mele, Grațiela-Teodora Cuprins Notă asupra ediției / 9 Introducere / 11 Partea I: ECCLESIA ȘI PROVOCĂRILE VREMII Regența Patriarhală / 21 Problema Pascală (1928-1929) / 39 Biserica și politica / 61 Învățământul religios / 91 Logos ortodox / 103 Partea a II-a: CONFESIONAL ȘI NAȚIONAL Biserică, Tradiție și națiune / 121 Abordarea interconfesională / 133 Arheologia confesională / 141 Partea a III-a: INTELECTUALITATEA ȘI TRADIȚIA
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și din acest punct de vedere, în măsura în care tânăra generație forma o adevărată unitate în diversitate. Volumul de față își propune să deceleze relația dintre Biserică și intelectualitatea interbelică, pornind de la câteva probleme punctuale și extrem de actuale pentru contextul respectiv: Regența Patriarhală, Calendarul, intruziunea politicului în viața Ecclesiei, învățământul teologic. Dacă chestionăm fundamentele unei culturi moderne care a oferit suficiente probe ale excelenței noastre, aceasta nu înseamnă că punem la îndoială reputația sa. Există în acest sens o critică care s-a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]