4,801 matches
-
din principalele cauze ale evoluției societății. X. crede chiar că evenimentele revoluționare de la 1848 sunt, în bună parte, o urmare directă a dezvoltării literaturii române după 1840. Pentru el, scrierile literare nu pot avea valoare estetică atâta vreme cât nu exaltă „simțămintele” patriotice ale cititorului. De aceea, va privi cu neîncredere lirica erotică, pe care o socotește apanajul poeților minori. El a afirmat, în spiritul „Daciei literare”, strânsa legătură între literatura nescrisă și cea cultă; creația populară a avut, începând din perioada formării
XENOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290679_a_292008]
-
țară a ochilor”. A doua plachetă, Murmură tăcerile (1940), continuă cu aceeași simplitate să dezvăluie o sensibilitate netrucată, însă are o tematică mai diversă. Pe lângă pasteluri se întâlnesc poeme puternic impregnate de sentimentul religios (Scrisoare lui Iisus) sau de cel patriotic, înțeles ca asumare gravă a descendenței țărănești. Patriotismul, marcat aici în doar câteva poezii, devine predominant în Nopți ardelene, carte care cuprinde versuri scrise în plin război, în momentul în care Z. a fost nevoit să ia drumul pribegiei. Este
ZEGREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290728_a_292057]
-
Ștefan Conduratul, jurist pentru care, ca logofăt de cancelarie, copia în grecește, până în 1811, Manualul de legi al lui Mihai Fotino. Sunt anii de ucenicie și formare ai lui Z.R., care, atras de scrierile istorice și stimulat de sentimente patriotice și antifanariote, își pregătea, de pe acum, propria cronică. Om activ, dobândește și ranguri mărunte, bunăoară de medelnicer în 1817, când redactează, ca protejat al lui Grigore Brâncoveanu, un memoriu către Poarta Otomană din partea boierilor pământeni. Deși îl admiră pe Tudor
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
Spirii, dar le denaturează sensul. Important pentru documentul istoric pe care îl reprezintă cronicile sale, Z. rămâne un autor interesant, deși defazat în istoria scrisului autohton. Dincolo de construcțiile lingvistice arhaice și slaba cultură modernă, el reușește, în momentele de avânt patriotic și expresivitate retorică, amintind de Nicolae Bălcescu, să surprindă sentimentalitatea zbuciumată a unei epoci. SCRIERI: Înainte de Tudor Vladimirescu 1800-1821. Ultima cronică română din epoca fanarioților, îngr. și introd. B. P. Hasdeu, București, 1884; Dăslușire, îngr. și pref. Gh. T. Kirileanu
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
al numelui Comăneștenilor, destinul neamului e dus mai departe de nepotul eroului de la Grivița, Alexandru, fiul lui Matei Damian și al Sașei. Menit „să răscoale Transilvania”, Alexandru se însoară cu fiica unui preot din Ardeal. O face nu din elan patriotic, ci constrâns de Anna Villara, devenită amanta lui și care vrea să aibă un paravan pentru legătura lor. Vizitele celor doi tineri la Sibiu și prin satele învecinate îi prilejuiesc autorului o galerie de portrete. Un refief deosebit dobândesc chipul
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
prilejul sărbătorii naționale, erau ținute cuvântări pe seama subiectului, unele dintre cele mai reușite aparținându-i secretarului Academiei: D. A. Sturdza . Fiind inițiatorul și, totodată, sufletul mișcării pentru redeșteptarea conștiinței naționale, Spiru Haret considera că numai printr-o continuă și Însuflețitoare activitate patriotică se putea conserva spiritul prețuirii și recunoștinței pentru Înaintași. În acest sens, una din primele măsuri luate În debutul ministeriatului 1897-1899 instituia ziua de 10 Mai ca zi de serbare școlară, Circulara din 22 aprilie 1897 adresată către licee, gimnazii
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
luat În calcul și momentul favorabil al anului, atât din punct de vedere al temperaturii, cât și al studiilor, aflate În perioada de sfârșit de an școlar. De asemenea, Haret cerea dascălilor folosirea oricărui mijloc, Îndeosebi a conferințelor, a cântecelor patriotice, a pelerinajelor la locurile istorice pentru a-i determina pe elevi „să prețuiască evenimentele mari ale istoriei noastre” și să se convingă că „strămoșii lor au fost eroii ce au luptat și și-au vărsat sângele ca să conserve țara care
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
umilința și mizeria amândurora, acela nutrește În inima sa distrugerea României” . În lipsa impunerii sau recomandării unei programe prestabilite, organizarea serbării școlare rămânea la latitudinea corpului didactic, În desfășurarea ei fiind incluse momente ca: intonarea imnului regal, conferințe asupra unor subiecte patriotice, recitaluri de cântece patriotice susținute de coruri, pelerinaje la locuri istorice. Toate aceste activități aveau rostul de a-i determina pe elevi să respecte trecutul și „evenimentele mari ale istoriei noastre”, dar să prețuiască și prezentul reprezentat de „epoca În
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
acela nutrește În inima sa distrugerea României” . În lipsa impunerii sau recomandării unei programe prestabilite, organizarea serbării școlare rămânea la latitudinea corpului didactic, În desfășurarea ei fiind incluse momente ca: intonarea imnului regal, conferințe asupra unor subiecte patriotice, recitaluri de cântece patriotice susținute de coruri, pelerinaje la locuri istorice. Toate aceste activități aveau rostul de a-i determina pe elevi să respecte trecutul și „evenimentele mari ale istoriei noastre”, dar să prețuiască și prezentul reprezentat de „epoca În care trăim, una din
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
Înfrățească totdeauna, ideea de patrie... Anul acesta, ca și În toți anii viitori - se accentua În circulară -, vom continua a serba ziua de 10 Mai În acest spirit și cu toată tragerea de inimă” . În strânsă legătură cu această serbare patriotică era și ordinul privind invitarea veteranilor războiului de la 1877 și pomenirea specială a celor căzuți În luptă În cadrul oficierii serviciului religios. Astfel, la toate bisericile se țineauTe Deum-uri și se intonau cântece religioase de către corurile școlare și bisericești, conduse de
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
crearea tablourilor comemorative, care conțineau numele celor căzuți dintr-un sat, Înconjurate cu o cunună de laur și de stejar, Învățătorii fiind Îndemnați să le amplaseze „În școalele și bisericile din toate cătunele comunei” . În aceeași direcție, a Întreținerii sentimentului patriotic, atât În școală, cât și În afara ei, a fost comandată de către Ministerul Instrucțiunii și Cultelor o literatură despre istoria războiului de independență din 1877-1878. În acest sens, au fost popularizate o serie de scrieri, care urmau să fie comercializate la
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
din toate colțurile țării: Iași, Târgu-Jiu, Craiova, Turnu-Severin, Călărași, Sulina, Târgoviște, Câmpina, Neamț, Medgidia, acolo unde festivitățile s-au bucurat de un imens succes, fiind apreciate atât de autorități, cât și de publicul amator de divertisment. Corurile școlare, orchestrele, cântecele patriotice, muzica militară, defilările, jocurile naționale, costumele populare au Încântat din plin mulțimile Întrunite În grădinile publice ale orașelor Împodobite cu steaguri, lampioane, arcuri de triumf, candele și făclii . Elogiile nu au Întârziat să apară și ele au fost inspirat sintetizate
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
delegat al corpului didactic. Discursul său expunea pe larg istoricul zilei de 10 Mai: urcarea pe tron a prințului Carol (1866), independența și neatârnarea față de Turcia (1877), proclamarea României ca Regat (1881), insistând pe rolul cadrelor didactice În sădirea sentimentelor patriotice În rândul tinerei generații . În București, sub auspiciile Ministerului Instrucției publice și al Cultelor, serbarea școlară de 10 Mai era organizată la Ateneu, manifestările fiind onorate cu prezența M. S. Regele și M. S. Regina, precum și a ministrului Instrucțiunii. Corurile
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
au fost Împărțite În grupe de câte zece unități, urmând ca serbările să se organizeze În trei locuri: la Șosea, În grădina Eliad și la Filaret. La toate grupele s-au recitat poezii eroice, s-au interpretat În cor cântece patriotice și s-au ținut cuvântări, imensul public spectator fiind Încântat de reprezentațiile copiilor. Pe lângă explicațiile referitoare la Întreita semnificație a zilei de 10 Mai, cei care au luat cuvântul au ținut să mulțumească autorităților școlare (Ministrul Instrucțiunii, revizorii școlari) care
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
invitați să participe În grădina de la Copou elevii și elevele tuturor școlilor secundare din Iași, corurile mixte trebuind să interpreteze Imnul Regal, Marșul Regal și Cântecul Național sub conducerea directorului Conservatorului Ed. Caudella. În repertoriu mai existau și alte cântece patriotice (Tricolorul român, Doina Olteanului, Ridică-te Românie, Doina lui Rațiu, Imnul Vânătorilor, Marșul Cântăreților, Grădina, Imnul lui Ștefan-Vodă, Cornul) ce urmau să fie interpretate de corurile elevilor de la Liceul Național, Liceul Internat, Seminarul Veniamin, gimnaziile Alexandru cel Bun și Ștefan
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
registrele, de la basmul prelucrat și reconstruit și evocarea istorică de liberă inspirație la snoava cu scop educativ și la tableta satirică. A tălmăcit, în versuri, povești și a scris scenarii de filme pentru copii și tineret. A compus și poezie patriotică ocazională, precum și pagini de evocare a unor scriitori. SCRIERI: Țupa-Țup, București, 1957; ed. Deva, 2003; Flăcări nestinse (în colaborare cu Ana Șoit), Deva, 1959; Drumul spre ziuă, București, 1960; Valea Jiului, București, 1963; Buzdurucă, cel născut dintr-o nucă, București, 1966
STRAUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289974_a_291303]
-
boierilor, care visează să restabilească În drepturi nația moldovenească din Basarabia, În scopul de a crea circumstanțe care să-i dea dreptul de a cere unirea cu Moldova” <ref id="5"> 5 Apud Ibidem, p. 219. </ref>. Activitatea acestui grup patriotic, după cum o atestă și autoritățile țariste, va continua cel puțin un deceniu și jumătate. În fruntea partidei boierești prounioniste se aflau secretarul Adunării Deputaților Nobilimii, Alexandru Cotruță, fratele lui, judecătorul Carol Cotruță, doi frați Casso (fiii lui Ștefan Casso), Ioan
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
în acest sens, un șocant caz istoric. În secolul al XIX-lea, în mai multe state americane s-a încercat introducerea muzicii în școli. Era o inițiativă timidă, cu scopuri mai mult religioase. Era vorba doar despre învățarea câtorva imnuri patriotice și religioase de către copii. S-a stârnit o furtună de proteste. Era la modă esențialismul, reducerea curriculumului la învățarea „celor trei R” (writing-reading-reckoning - „scris-citit-socotit”). Educatorii, părinții elevilor și, desigur, scholars și scholarship-ul vremii au cerut imperios să se renunțe la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
topirea” civilizațiilor contemporane într-o singură civilizație standardizată conform tradițiilor celei euroatlantice; anihilarea celor câteva mii de culturi contemporane, fiecare cu istoria și marile ei capodopere, într-o singură cultură mondială pestriță botezată eufemistic multiculturalitate; ștergerea identității naționale, dispariția sentimentelor patriotice, uitarea istoriei neamului în psihologia noului kosmopolites; paradoxal, deși va fi considerat „om total”, „cetățean al universului”, noul produs al curriculumului global ar putea fi mai sărac sufletește decât părinții și strămoșii săi. Asupra acestor probleme paideutice, care marchează o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
educația ideologică se făcea în special la cursuri (socialism științific, economie politică și materialism dialectic). În ședințele ei se abordau mai ales rezultatele la învățătură, disciplina, se luau măsuri organizatorice. Ca și sindicatele, asociațiile mobilizau studenții la mitinguri, la munca patriotică, la ședințele moralizatoare inițiate de partid. În primii ani, o serie de studenți au participat vara la munca din marile șantiere naționale (Salva-Vișeu, Bumbești-Livezeni ș.a.). Un rol pozitiv l-au avut asociațiile în privința petrecerii timpului liber: luau naștere echipe artistice
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
virili, buzdugane, săbii, plete etc. - mai spuneau ceva băieților. și, pentru a ilustra conținutul absurd al informațiilor oferite de această revistă, voi enumera elemente ale universului lingvistic ce descria imaginarul fantastic atribuit copiilor: exemple grăitoare, hărnicie pionierească, elan revoluționar, atașament patriotic, cutezanță tinerească, idealuri cutezătoare etc. Mi-aduc aminte că, la un moment dat, fiul meu, venit acasă de la școală, mi-a spus că are de scris o compunere despre un comunist pe care îl cunoaște, pe care urma să-l
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
însă doar din motive birocratice. Nu jena i-a împiedicat pe ofițeri să consemneze explicit șantajul, ci faptul că un asemenea detaliu scădea valoarea muncii lor în ochii superiorilor: una e să recrutezi prin constrângere și alta „pe baza sentimentelor patriotice”. Mulțimea angajamentelor de colaborare motivate prin această ultimă sintagmă crea iluzia vigilenței generalizate, a unui popor în permanentă stare de alertă, pândind neobosit dușmanul, imagine preferată de Ceaușescu și, evident, de capii Securității. Multe dosare de rețea, adică ale informatorilor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de recrutare, la fel de frecventă și la fel de veroasă, era „legendarea”. „Candidatul” sau potențialul colaborator, câtuși de puțin prevenit asupra condiției sale, era contactat sub un pretext bine ales, o ficțiune adaptată victimei, personajul său principal. Evident, se preferau poveștile cu substrat patriotic: spionajul, sabotajul economic sau industrial, atacurile străine de orice fel, dar în lipsa lor funcționau la fel de bine și teme personale, bine documentate. Totul era să se ajungă la semnarea „Angajamentului”, un contract confidențial, dar neechivoc, menit să lanseze o relație pe
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la semnarea „Angajamentului”, un contract confidențial, dar neechivoc, menit să lanseze o relație pe termen lung. Deși „legenda”, adică minciuna, e redată cu acuratețe în rapoartele care precedă semnarea lui, „Angajamentul” pretinde că recrutarea s-a făcut „pe baza sentimentelor patriotice”. Se invocă deopotrivă „apărarea patriei de dușmani” și obligația legală (fără vreo trimitere la textul unei legi concrete) de a colabora „în mod organizat și secret” cu Securitatea. Puțini erau cei atât de curajoși sau de abili încât să evite
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dușmani” și obligația legală (fără vreo trimitere la textul unei legi concrete) de a colabora „în mod organizat și secret” cu Securitatea. Puțini erau cei atât de curajoși sau de abili încât să evite semnarea unui contract bazat pe considerații patriotice și cu atât mai puțini erau cei dispuși să întrebe ce lege îi obliga la o astfel de activitate neremunerată. Victimele sigure ale frazeologiei patriotarde și legaliste erau în primul rând oamenii simpli, angajații întreprinderilor strategice, soldații, recrutați, în general
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]