8,364 matches
-
informații memorate, pe când atunci când privim în dreapta această informație nu se află în bagajul nostru informațional și încercăm să o construim (dacă vom spune că ne aducem aminte, în fapt mințim); - un concept pe care îl întâlnim și în studiile de pedagogie (vezi Ausubel și Robinson, 1981) este utilizarea termenului „ancorare”. O ancoră, în viziune NLP, este ceva ce va evoca o anumită stare (spre exemplu, dacă o anumită melodie vă dă fiori în momentul în care o ascultați); putem vorbi despre
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
student timid tinde să fie perceput de profesorul-examinator ca fiind mai puțin pregătit. Dimpotrivă, un student care se exprimă foarte bine poate să fie perceput pozitiv chiar dacă nu este la fel de pregătit ca primul (de altfel, acest fenomen este consemnat în pedagogie drept una dintre greșelile de evaluare - atunci când profesorul apreciază altceva decât stăpânirea informației - în cazul nostru, modul în care aceasta este expusă). Pentru a îmbunătăți eficiența comunicării verbalizate, Hybels și Weaver (1989) recomandă focalizarea atenției asupra următoarelor idei: • Ce dorim
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ales, a rezultatelor acestuia, a modului în care influențează implicarea și dezvoltarea interesului elevilor și, în ultimă instanță, performanța școlară. Tabelul 7. Sistemul lui Galloway privind comportamentul nonverbal Spațiul și timpul în comunicarea nonverbală ¬ Spațiul. De obicei, la cursurile de pedagogie propun studenților un exercițiu: ei trebuie să-și imagineze că sunt pentru prima dată într-o clasă, la început de an, și trebuie să predea materia pentru care se pregătesc. Unde vor alege să stea? În față, la catedră, unde
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în primul rând, o acțiune de identificare a ideii centrale și a ideilor subordonate (acestea din urmă au rol de fundament pentru construcția ideii principale, funcția lor fiind aceea de amplificator și susținător al ideilor mai importante; de altfel, în pedagogie este bine fundamentată ideea obiectivelor și, în particular, a obiectivelor operaționale a căror structurare poate fi folosită dacă prezentarea noastră este mai apropiată de specificul unei lecții). Trebuie să eliminăm ideile cele mai puțin importante în raport cu subiectul nostru, să combinăm
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
caracterizate de abordarea unor modalități alternative de structurare a realității respective). Spre exemplu, dacă un student spune că metodele activ-participative sunt consumatoare de timp, la o întrebare ulterioară va spune că este așa pentru că a aflat asta la ora de pedagogie. Dacă îl vom întreba de ce crede că pedagogia afirmă asta, el va răspunde conform argumentării circulare: „Deoarece metodele activ-participative sunt chiar consumatoare de timp!”. Am insistat asupra acestui fenomen deoarece am observat că o astfel de argumentație circulară este folosită
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a realității respective). Spre exemplu, dacă un student spune că metodele activ-participative sunt consumatoare de timp, la o întrebare ulterioară va spune că este așa pentru că a aflat asta la ora de pedagogie. Dacă îl vom întreba de ce crede că pedagogia afirmă asta, el va răspunde conform argumentării circulare: „Deoarece metodele activ-participative sunt chiar consumatoare de timp!”. Am insistat asupra acestui fenomen deoarece am observat că o astfel de argumentație circulară este folosită deseori în activitatea curentă de către elevi și studenți
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
numit de „marcaj social”: vârsta participanților, sexul, etnia, proveniența cunoscută etc. Când avem un conflict între egali, vom putea folosi tehnica contrapunerii în oglindă. Existența unor poziții opuse, dar complementare în esență este deseori întâlnită înștiințele sociale (un exemplu din pedagogie privește opoziția dintre metodele activ participative bazate pe interacțiunea individului și metodele expozitive care se adresează unui număr extins de elevi). Aici, avantajele și dezavantajele fiecărei categorii de metode sunt complementare, dar evidența acestui fapt apare mult mai direct în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
putem integra la limitele unor definiții ce preiau și folosesc achizițiile teoretico-metodologice atât ale psihologiei sociale (referitor la dinamica grupurilor), ale psihologiei organizaționale (deoarece echipa educațională are multe determinante procesuale similare grupului de lucru din organizații), cât și - desigur - ale pedagogiei. Astfel, vom defini, pentru început, echipele educaționale drept microgrupurile rezultate din divizarea colectivului de cursanți printr-o varietate de tehnici, microgrupuri care, alcătuite pentru îndeplinirea uneia sau a mai multor sarcini educaționale, realizează simultan obiective de tip informativ (cunoașterea unei
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Social Conflict, The Free Press, New York. Crețu, C. (1997), Psihopedagogia succesului, Editura Polirom, Iași. Crețu, T. (1994), Psihologia vârstelor, Editura Universității din București, București. Cristea S. (coord.) (2006) Curriculum pedagogic, Editura Didactică și Pedagogică, București. Cristea, S. (2000), Dicționar de pedagogie, Editura Litera Internațional, Chișinău. Cristea, S. (2005), Teorii ale învățării. Modele de instruire, Editura Didactică și Pedagogică, București Cross, C.P. (1974), Interviewing and Communication in Social Work, Routledge & Kegan Paul, Londra. Cucoș, C. (1997), Minciună, contrafacere, simulare - o abordare psihopedagogică
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Negreț, I. (1999), Învățarea eficientă, Editura Aldin, București. Jinga, I. (2005), Educația și viața cotidiană, Editura Didactică și Pedagogică, București Jinga, I., Negreț-Dobridor, I. (2004), Inspecția școlară și designul instrucțional, Aramis, București. Jinga, I.; Istrate, E. (coord.) (2001), Manual de pedagogie, Editura All, București. Johns, G. (1998), Comportamentul organizațional, Editura Economică, București. Johnson, D.; Johnson, R. (1995), Creative Controversy: Intelectual Challenge in the Classroom, Interaction Book Company, Edina, Minnesota. Johnson, D.; Johnson, R.; Holubec, E.J. (1993), Cooperation in the Classroom, Interaction
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Mucchielli, A. (1981), Les Motivations, Presses Universitaires de France, Paris. Mucchielli, A. (2002), Arta de a influența. Analiza tehnicilor de manipulare, Editura Polirom, Iași. Mucchielli, A. (2005), Arta de a comunica, Editura Polirom, Iași. Mucchielli, R. (1982), Metode active în pedagogia adulților, Editura Didactică și Pedagogică, București. Mugny, G.; Oberle, D.; Beauvois, J.L. (1995), Relations humaines, groupes et influence sociale, Presses Universitaires de Grenoble, Grenoble. Mullins, L.J. (1993), Management and Organizational Behavior, Pitman Publishing, Londra. Myers, D.G. (1990), Social psychology, McGraw-Hill
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
J.; Gibson, H. (1990), Teaching Strategies - a Guide to Better Instruction, D.C. Heath and Company, Lexington. Osgood, C.E. (1968), Method and Theory in Experimental Psychology, Oxford University Press, New York. Pânișoară, I.O. (1996), „Societatea contemporană în implicarea individului”, Revista de pedagogie, nr. 7-12. Pânișoară, I.-O. (1997), Schimbarea suporturilor educaționale - caricatura educațională, Editura „Constantin Brâncuși”, Târgu-Jiu. Palmade, G. (1975), Metodele pedagogice, Editura Didactică și Pedagogică, București. Pânișoară, G., Pânișoară I-O. (2005a), Managementul resurselor umane, ediția a II-a, Editura Polirom
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
resurselor umane, ediția a II-a, Editura Polirom, Iași. Pânișoară, G., Pânișoară, I-O. (2005b), Motivarea eficientă, Editura Polirom, Iași. Pânișoară, I-O, Negreț-Dobridor, I. (2005), știința învățării - de la teorie la practică, Editura Polirom, Iași Păun E, Potolea D. (2002), Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Editura Polirom, Iași. Păun, E. (1999), școala - abordare sociopedagogică, Editura Polirom, Iași. Peirce, C. (1990), Semnificație și acțiune, Editura Humanitas, București. Péretti, A. De; Legrand, J.-A.; Boniface, J. (2001), Tehnici de comunicare, Editura Polirom
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Sternberg, R.J. (coord.) (2005), Manual de creativitate, Editura Polirom, Iași. Stitt, A.J. (1998), Alternative Dispute Resolution for Organization, John Wiley & Sons Canada, LTD, Toronto Stoica-Constantin, A.; Neculau, A. (coord.) (1998), Psihosociologia rezolvării conflictului, Editura Polirom, Iași. șoitu, L. (1997), Pedagogia comunicării, Editura Didactică și Pedagogică, București. Tabachiu, A.; Moraru, I. (1997), Tratat de psihologie managerială, Editura Didactică și Pedagogică, București. Tichy, N.M.; DeVanna, M.A. (1986), The Transformational Leader, John Wiley & Sons, New York. Toma, S. (1983), Autoeducația: sens și devenire
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să se întoarcă în țară, unde își reia preocupările didactice. După 1916 îndeplinește câteva funcții pasagere în diferite localități, până ce, în 1921, este numit conferențiar de filosofia dreptului la Academia de Drept din Oradea, unde va deține și catedra de pedagogie la Școala Normală și va preda filosofia la Academia Teologică. Contribuie la apariția, apoi la conducerea revistei „Cele trei Crișuri”, în care publică diverse articole și studii, ca și în „Gând românesc” sau în „Transilvania”, iar din 1934, devenit profesor
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
D. D. Roșca, acuzați de „orientare idealistă”. Își va câștiga existența lucrând ca profesor suplinitor la Școala Medie din Baia de Arieș (1950) și la mai multe licee din Cluj (1950-1955). În 1955 devine secretar de redacție la „Revista de pedagogie” din București, iar în 1956 e redactor și cronicar dramatic la revista „Teatru”. Vine al doilea prag dramatic din viața acestui om care nu vrea să își plieze coloana vertebrală după cum i-o cer vremurile noi. Ca un efect al
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
se intercalau,/se suprapuneau inegale,/mai scurte,/mai lungi,/mai repezi,/mai rare,/pe tonuri diverse,/cristaline sau grave...”); croitorul posedă un degetar miraculos care coase singur; pălărierul cu o ureche retezată de o schijă se țicnește; savantul entomolog aplică pedagogia propriilor săi copii ignoranți, obligându-i cu sadism să savureze insectele pe care nu le (re)cunosc; un mitoman se închipuie Regele Soare; învățătorul necromant „peripatetiza cu Aristot din Stagira/ sau flecărea cu Erasm Rotterdamus,/iar o dată pe an, /într-
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
Mihai (25.XII.1927, Galați - 13.IX.2005, București), gazetar și prozator. Este fiul Paulei (n. Schwarzwald) și al lui Heinrich Freiberg, meșteșugar. Urmează liceul la București, susținând examenul de bacalaureat în 1946. Se înscrie la Facultatea de Psihologie și Pedagogie a Universității bucureștene, pe care o va absolvi în 1951. Redactor, încă din perioada studenției (1948-1951), la revistele pentru copii „Licurici”, „Pionierul”, „Pogonici”, între 1963 și 1967 este angajat la „Gazeta literară” și „Luceafărul”. Ulterior devine liber profesionist. Mai colaborează
STOIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289945_a_291274]
-
multe din omiliile lui Cezar. Studiile lui Morin se pot citi în Revue Bénédictine 13 (1986), 16 (1899), 23 (1906); 27 (1910) etc. De asemenea, P. Riché, Césaire d’Arles, Ed. Ouvrières, Paris, 1958; A. Salvatore, „Uso delle similitudini e pedagogia pastorale nei Sermones di Cesario d’Arles”, în Rivista di Cultura Classica e Medievale nr. 9 (1967), pp. 177-225. 3. Venantius Fortunatus Poezia a fost cultivată și de Venantius Fortunatus, care poate fi socotit, fără îndoială, cel mai mare poet
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
rol important a avut și bogata bibliotecă a episcopatului Seviliei unde, așa cum ne spune chiar Isidor în Versurile despre bibliotecă, se găseau opere sacre și opere profane. Din ele trebuie culese rozele, cum spune el reluînd un vechi motiv al pedagogiei creștine, iar spinii trebuie aruncați și, din moment ce în Etimologii, ultima sa operă, publicată postum, apare aceeași preocupare, e limpede că ea a caracterizat pînă la sfîrșitul vieții atitudinea lui Isidor. b) Operele Această strînsă corelație între cultura sacră și cultura
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
dirijat, în vederea perfecționării dezvoltării fizice, a capacității motrice, în concordanță cu particularitățile de vârstă, de sex, cu cerințele de integrare socială a tinerilor, cu solicitările fizice ale profesiilor și cu menținerea condiției fizice.”. Hubert, R. (1965) citat în Dicționarul de Pedagogie (Schaub, H. și Zenke, K., 2001), spune că educația fizică reprezintă: „activitatea de formare-dezvoltare „corporală” necesară pentru asigurarea și cultivarea valorilor sănătății omului, respectiv „a stării de echilibru și funcționare a organismului. Educația fizică reprezintă activitatea de formare-dezvoltare a personalității
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
joc care va fi aplicată pe plan național la diferite categorii de vârstă și pregătire atât în procesul de antrenament sportiv cât și în cel al educației fizice școlare. Teoria jocului de fotbal studiază legătura cu celelalte științe - biomecanica, fiziologia, pedagogia, psihologia - precum și cu alte ramuri sportive. Ca atare, teoria jocului de fotbal, reprezentând generalizarea activităților practice, determină o îmbogățire a conținutului metodicii, care, la rândul ei, influențează în mod favorabil activitatea practică viitoare. Astfel se poate aprecia că fotbalul are
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
este Constantin Ucuta, prelat ortodox stabilit în Poznan (pe atunci, în Prusia meridională). El scrie și tipărește la Viena, în 1797, un fel de abecedar destinat Romano-Vlahilor, scris cu �slove grecești" dar în aromânește, sub titlul (tradus din grecește) Noua pedagogie sau Abecedar ușor spre a învăța pe copiii tineri carte romano-vlahă. Pentru prima oară, de la Constantin VI Porfirogenetul, împăratul cultivat, se alătură numele �Vlahilor" de romanitate: Aromânii devin Romano-Vlahi! Conștiința originilor romane își face apariția, în cultura Aromânilor, datorită culturii
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
romane (magistratură, armată etc.). În adaosuri personale, insistă asupra elementelor de civilizație, mitologie, credințe și datini românești, pe care le consideră derivate din cele romane. Diregătoriul bunei-creștere spre îndreptarea multor părinți și bun folosul tinerimei române (1830), o lucrare de pedagogie practică având aplicare în școală, familie și societate, adună eclectic idei din etica wolfiană, enciclopediștii francezi și din tradiția „moralnică” românească a vechilor cărți religioase și de înțelepciune. Pledoaria pentru educație și învățământ, încrederea în capacitatea rațiunii omenești și în
BOJINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285799_a_287128]
-
REVISTA NOASTRĂ, publicație apărută la Pitești, lunar, din octombrie 1931 până în iunie 1933, sub direcția Floricăi D. Ionescu. Bine structurată, revista cuprinde, pe lângă articole de pedagogie, istorie și știință, o secțiune intitulată „Literatura”, unde se publică versuri de factură sămănătorista și proza scurtă (mai ales schițe) de aceeasi coloratura. Colaborează cu poezie G. Leurdeanu, Mihai Rădulescu, Petre Popescu-Olt, G. Dumitrașcu, iar cu proza sunt prezente Lucreția
REVISTA NOASTRA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289239_a_290568]