5,213 matches
-
cinci secole, până la Marea Baltică. Pentru realizarea scopului propus el absolutizează valoarea unei demarcații medievale în Balcani numite după autorul ei: linia Jireček. Această denumire a apărut pentru a marca limita nordică a influenței culturale grecești intervenite la câteva secole după ce peninsula balcanică fusese supusă procesului de romanizare, anume în epoca medievală când romanitatea orientală era o realitate nu doar în Balcani, ci și în centrul și estul Europei. După divizarea imperiului între Roma și Constantinopol a urmat pătrunderea în administrația imperiului
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Roma și Constantinopol a urmat pătrunderea în administrația imperiului de răsărit a limbii și culturii grecești, fapt care a atras după sine înlocuirea treptată, în relațiile oficiale, a limbii latine cu greaca medievală, mai cu seamă în partea sud-estică a peninsulei. Acestei schimbări de suprastructură i s-a sustras, cel puțin sub raport cultural și confesional, nord-vestul peninsulei, mai cu seamă țărmul Mării Adriatice cu insulele adiacente, zonă numită Dalmația. Despre această zonă, la care se atașează teritoriul continental spre Dunăre
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
care a atras după sine înlocuirea treptată, în relațiile oficiale, a limbii latine cu greaca medievală, mai cu seamă în partea sud-estică a peninsulei. Acestei schimbări de suprastructură i s-a sustras, cel puțin sub raport cultural și confesional, nord-vestul peninsulei, mai cu seamă țărmul Mării Adriatice cu insulele adiacente, zonă numită Dalmația. Despre această zonă, la care se atașează teritoriul continental spre Dunăre și Balcani numit Moesia Superior, istoricul C. Jireček a scris lucrarea Die Romanen in Städten Dalmatiens während
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Pentru precizarea zonei în care s-ar fi format poporul român Philippide găsește sprijin tot la Jireček care, pe lângă linia care îi poartă numele, a arătat în Geschichte der Serben (Istoria sârbilor) că „în veacul de mijloc au existat în peninsula balcanică două limbi romanice: limba română, a romanilor de la Dunăre, și limba dalmată ale cărei resturi s-au păstrat în insula Veglia” (I, 830). Așa se face că, după aprecierea lui Philippide, în toată literatura, străină și românească, C. Jireček
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
slavi ori venețieni. Limba dalmată a încetat de a exista cu moartea ultimului om care o învățase ca limbă maternă, Tuóne Udáina, mort la 10 iunie 1898. El era un popor format dintr-un substrat etnic unitar, neamurile illyropannone din peninsula balcanică. Poporul român și limba românească trăiesc încă cu vigoare. Poporul român e format dintr-un substrat foarte amestecat, unde însă tonul unitar a fost dat de neamuri thrace. El astăzi nu mai trăiește pe locurile lui de baștină decât
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ieșean este o construcție speculativă în care romanitatea orientală, ca și întreaga istorie a sud-estului european, este contrafăcută și amputată pentru a face loc grecizării. În acest sens el afirmă că atunci „când au luat în stăpânire romanii neamurile din peninsula balcanică, mare parte din ele erau grecizate” (I, 280). Principalul argument în susținerea acestei afirmații este Macedonia, ținut și stat balcanic din nordul Tesaliei, nord-estul Epirului și estul Iliriei, despre care Philippide afirmă, în contextul delimitării zonelor de influență greacă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Thraciei este chiar numai ea o probă puternică pentru grecizarea acestei provincii” (I, 281). De fapt întreaga zonă pe care Philippide o prezintă ca grecizată, era în antichitate tracă, sau traco-iliră dacă luăm în considerație faptul că tracii din vestul peninsulei se numeau iliri. După romanizare această zonă, ca întreg spațiul est-european, și-a schimbat treptat, prin evoluții zonale, configurația etnolingvistică. În miezul evului mediu, pe spațiul din Balcani avut aici în vedere se conturaseră deja, în întrepătrundere cu romanitatea orientală
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
care nu are nimic comun cu cercetarea științifică a istoriei. Dar iată și motivația lui Philippide privind identificarea patriei primitive a albanezilor: „Numai panonii purtau haine din bucăți de tipul preistoric Kličevac. Și tot așa și astăzi numai albanezii în peninsula balcanică poartă haine din bucăți de același tip” (II, 801). Pentru grecizarea peninsulei balcanice în proporțiile arătate mai sus Philippide afirmă că „proba cea mai puternică o dau inscripțiile, de orice fel ar fi ele, dedicatorii pe altare, onorifice pe
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
motivația lui Philippide privind identificarea patriei primitive a albanezilor: „Numai panonii purtau haine din bucăți de tipul preistoric Kličevac. Și tot așa și astăzi numai albanezii în peninsula balcanică poartă haine din bucăți de același tip” (II, 801). Pentru grecizarea peninsulei balcanice în proporțiile arătate mai sus Philippide afirmă că „proba cea mai puternică o dau inscripțiile, de orice fel ar fi ele, dedicatorii pe altare, onorifice pe statui ori pe monumente funerarii, pietre miliare, acte publice sau private” (I, 10
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
unde s-a redactat un document în limba greacă „trebuie să fi aparținut exclusiv ori în majoritate acelei limbi” (I, 10). Și mai departe: „Dacă romanii, cei mai mândri stăpânitori, au permis ca o piatră miliară (adică kilometrică) oarecare din peninsula balcanică, piatră oficială prin excelență, să poarte o inscripție grecească, de pildă από Λυχνιδος, apoi poți fi sigur că locuitorii de prin ținutul acela trebuie să fi știut grecește.” (Ib.). Astfel, prin confuzii voite și salturi logice, Philippide trage concluzia
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ad hoc, Philippide elimină romanitatea orientală din Epir, Iliria, Tesalia, Macedonia, Tracia, din Balcani până aproape de Dunăre, din Sciția Minor (Dobrogea), de pe litoralul nord-vestic al Mării Negre, sfătuindu-i pe cercetători să o caute dincolo de spațiul grecizat, în partea nordvestică a peninsulei și anume în Moesia Superior. Trimiterea la Moesia Superior ca bază geografică a romanității orientale se corelează cu baza etnică autohtonă a acestei zone unde, cum am văzut mai sus, poporul român se delimita de poporul dalmat din vest, de la
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ar fi exercitat „o influență atât de puternică asupra populației băștinașe, încât chiar o parte, măcar cât de mică, din aceasta învățase limba gotă. În tot cazul, continuă autorul, este probat că cuvinte gote au pătruns în limba latină din peninsula balcanică” (I, 348 urm.). Convins de acest lucru, autorul consideră „curioasă prevenirea (câteodată din motive patriotice, altă dată din motive pur intelectuale) contra vreunor eventuale elemente gotice ori vechi germane din limba română, cu care au pășit învățații până astăzi
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
situații, pentru l, care în română ar fi de trei feluri, sunt discutate 14 situații etc. Din prezentarea materialului fonetic Philippide trage concluzii fundamentale asupra istoriei poporului român: „Până în a doua jumătate a secolului VI poporul român a trăit în peninsula balcanică în cea mai mare conformitate etnică și în cea mai strânsă legătură politică și geografică. În a doua jumătate a secolului VI s-au despărțit însă, dacoromânii împreună cu istroromânii de o parte, de macedoromâni de altă parte... Tulpina românească
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Cauza nu poate fi decât aceea că la sfârșitul secolului VI a încetat ultima rezistență a statului roman (domnia lui Mauricius, 582-602) contra puhoiului slav, care la începutul secolului VII, după ce și mai dinainte se revărsase în mase mari în peninsula balcanică, a cotropit cu desăvârșire tot teritoriul romanizat, în special pe cel românesc, din peninsulă. Iar migrația românilor în direcțiile în care ea a avut loc n-a putut fi atrasă decât de un gol... Cel mai vădit gol a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a statului roman (domnia lui Mauricius, 582-602) contra puhoiului slav, care la începutul secolului VII, după ce și mai dinainte se revărsase în mase mari în peninsula balcanică, a cotropit cu desăvârșire tot teritoriul romanizat, în special pe cel românesc, din peninsulă. Iar migrația românilor în direcțiile în care ea a avut loc n-a putut fi atrasă decât de un gol... Cel mai vădit gol a fost acel ocupat de dacoromâni. Slavii părăseau încă de mult țările de de-a stânga
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
loc n-a putut fi atrasă decât de un gol... Cel mai vădit gol a fost acel ocupat de dacoromâni. Slavii părăseau încă de mult țările de de-a stânga Dunării și tot în mai mare număr se stabileau în peninsulă, unde i ademenea farmecul bogățiilor din orașele ei, dar când zăgazul la moartea lui Mauricius a fost complet sfărâmat, ei s-au prăvălit peste Dunăre în mase enorme. Dacoromânii erau de altfel deprinși cu dânșii, deprinși nu numai în teritoriile
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
existat migrații românești chiar înainte de secolul VI... Teritoriul acesta vast, peste care s-au lățit dacoromânii, fusese și cel mai de demult și mai complect golit de slavi, căci este cel mai îndepărtat de ținta finală a năvălirii slave, de peninsula balcanică... Schimbul complect al celor două teritorii de la un neam la altul a avut loc de abia la începutul secolului XIII” (II, 404 urm.). Luând ca bază dacoromâna, Philippide prezintă în trei capitole (p. 407 555) celelalte dialecte ale limbii
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
să vorbească de „învățăturile trase din istoria formelor limbii române pentru originea românilor”. Prin aceasta el ajunge din nou la încheierea că fonetica, formele și cuvintele limbii române indică „locul de obârșie al poporului român” care este „teritoriul romanizat din peninsula balcanică”. Cea mai mare greutate în rotunjirea, cum necum, a concepției sale o reprezintă pentru Philippide limba albaneză, principala piedică a limitării spațiului romanizat în favoarea grecizării. Urmărind un scop anume, el modifică istoria evoluțiilor etnolingvistice din Balcani. Mai întâi el
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
autohton în limba albaneză, iar nu latinesc” (II, 763). Revolta lui Philippide împotriva latinității limbii albaneze decurge din credința lui că „în cea mai mare parte neamurile care ocupau în vechime actualul teritoriu albanez se aflau pe teritoriul grecizat al peninsulei balcanice”. Iar dacă lucrurile stau așa „cum se face atunci că albanejii au fost supuși numai romanizării, iar grecizării de fel? De grecizarea antică nu se pomenește în limba albaneză. Chiar dacă se vor fi găsind în limba albaneză câteva cuvinte
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
dintre limbile albaneză și thracă... Dacă nu sânt nici thraci, nici illyiri, nu pot fi altceva decât panoni. Poate chiar portul lor, îmbrăcămintea lor ni-i arată ca panoni...” (II, 799 urm.). Fermă în opera lui Philippide rămâne doar grecizarea peninsulei balcanice. Am văzut mai sus că el se îndoiește de faptul că cineva va putea identifica vreodată baza fiziologică și psihologică care a determinat constituirea limbii române. Ajuns la cercetarea dialectelor, el constată contradicția între spațiul foarte mare pe care
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
trec vandalii și longobarzii, se așează herulii și mai ales gepizii, care stăpânesc mai mult de o sută de ani o parte a Ardealului și Olteniei. Gepizii, ca și ostrogoții înaintea lor, au trecut și Dunărea, stabilindu-se în nordul Peninsulei Balcanice” (p. 269). În pofida contactului cu atâtea neamuri, considerate germanice, nici strămoșii autohtoni ai românilor și nici latinii > românii nu au lăsat în limba română urme lexicale certe. Pornind de la ideea că „n-ar fi nici o mirare dacă conviețuirea strămoșilor
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Părerea că ele, continuă Pușcariu, ar fi relicte din graiul ungurilor preexistenți românilor la sud și est de Carpați și romanizați mai pe urmă e cu totul neîntemeiată și izvorăște din tendința de a-i arăta pe români veniți din Peninsula Balcanică după așezarea ungurilor în țara noastră” (p. 310). În încheierea pulverizării bazei traco-latine, din care au evoluat limbile indoeuropene din jumătatea de est a Europei, vine seria de cuvinte pe care etimologia tradițională le raportează la contactele românilor cu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
elemente latine și a dat naștere unei vorbiri mixte care pare să se fi păstrat în albaneza din zilele noastre. Dar în afară de aceste regiuni, unde împrejurările nu erau favorabile dezvoltării elementului latin (este vorba în primul rând de Grecia), romanizarea Peninsulei Balcanice nu era împiedicată de nici un obstacol serios și se putea desfășura în liniște. În Iliria, populația latină a reușit să înlocuiască în mai multe regiuni vechiul element autohton și să răspândească aici un grai romanic. Într-o parte a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Panoniei, în Moesia și în Dacia, civilizația romană ajunsese de asemenea să se impună celei mai mari părți a populației” (p. 18); „Printre cauzele generale care au dus la dispariția progresivă a elementului autohton în cea mai mare parte a Peninsulei Balcanice, trebuie pusă în primul rând inferioritatea în care se găseau băștinașii față de romani. Strălucirea unei civilizații noi și mai avansate trebuie să fi impresionat profund pe locuitorii acestor țări, obișnuiți cu o viață primitivă” (p. 20); „Faptele examinate ne-
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
să fi impresionat profund pe locuitorii acestor țări, obișnuiți cu o viață primitivă” (p. 20); „Faptele examinate ne-au permis să cunoaștem împrejurările cele mai însemnate care au dus la dispariția elementului autohton în țările dunărene. În câteva regiuni ale Peninsulei Balcanice, contopirea romanilor cu băștinașii s-a făcut mai repede; în altele, ea a întâlnit obstacole mai serioase. Proporția în care elementul autohton a intrat în constituția populației romanice și în special a poporului român care s-a născut din
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]