6,632 matches
-
abandonată acea lume, dat fiind că și Pr. Paolo Bonnici în februarie precedent lăsase Moldova pentru Constantinopol, după 10 ani trăiți cu demnitate în această Misiune. În toamnă, cei doi preoți maeștri în teologie Petricca și Frascella din Constantinopol, cereau permisiunea să se întoarcă în Italia pentru a putea pleca într-o altă Misiune pentru că, în Orient, din cauza războaielor și a schimbării continue a domnitorilor, izbândeau prea puțin; și pentru a istorisi în viu grai situația Misiunii noastre. Cu toate acestea
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
respectau posturile după obiceiul valah, potrivit vechiului calendar (iulian). Chestiunea a fost prezentată Sf. Congregații încă din 1626. A fost discutată pentru prima oară în sesiunea acesteia din 28 decembrie, a fost supusă Sf. Oficiu (Sf. Inchiziție) care a dat permisiunea urmării vechiului calendar. Catolicii din Moldova și Valahia s-au bucurat de acest drept până la 1 octombrie 1924, când guvernul român a adoptat noul calendar. Pentru că în decretul de Magister acordat Pr. Gregorio se adăugase condiția, ut in missione illa
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
noiembrie spunând: (...) cum Pr. M.ș Guglielmo Vizani, Superiorul nostru și Vicarul Patriarhal pe 17 octombrie a murit de febră putredă și malignă, care l-a chinuit timp de 11 zile. Cu aproape un an mai înainte, Pr. Vizani ceruse permisiunea să se reîntoarcă în Italia întrucât se apropia de sfârșitul trieniului mandatului său. Adunarea Sf. Congregații din 7 iulie i-a dat permisiunea, numindu-l în locul său ca Vicar Patriarhal de Constantinopol pe Pr. M.ș Francesco M. Gabrielli di
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
care l-a chinuit timp de 11 zile. Cu aproape un an mai înainte, Pr. Vizani ceruse permisiunea să se reîntoarcă în Italia întrucât se apropia de sfârșitul trieniului mandatului său. Adunarea Sf. Congregații din 7 iulie i-a dat permisiunea, numindu-l în locul său ca Vicar Patriarhal de Constantinopol pe Pr. M.ș Francesco M. Gabrielli di Bologna, indicat de către Pr. General ca Provincial de Orient. Se pare că Pr. Gabrielli, din motive necunoscute de noi, nu ar fi acceptat
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
în Moldova nu mai era posibil să facă mare lucru datorită împotrivirii declarate a Episcopului de Bacău și a Vicarului său dominican, Pr. Giacinto Franceschi da Osimo. Însă, Sf. Congregație considerând motivațiile aduse ca fiind neîntemeiate, nu i-a dat permisiunea reîntoarcerii. În Ungaria infestată de erezii a făcut multe convertiri. Ulterior, în calitate de Comisar General al Provinciilor din afara Italiei, a prezidat în 1637 Capitolul Provincial din Moravia. După aceasta a pornit la drum spre a se reîntoarce spre Italia, dar la
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
-i convoace la 6 noiembrie pe toți preoții și călugări care se aflau în Provincie într-un sinod diocezan în orașul Cotnari, în Moldova, la îndemâna fiecăruia fiind situată în centrul diocezei. Pentru această întrunire sau sinod diocezan, ceruse și obținuse permisiunea domnitorului prin mijlocirea medicului curții domnești, dr. Scoccardi. În ziua stabilită s-au adunat la Cotnari cei trei misionari și alți 6 sau 7 preoți diocezani ai Provinciei. Cele discutate și rezoluțiile luate despre observarea Ritului Roman, potrivit prescrierilor Conciliului
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
a doctorului Scoccardi, Pr. Bassetti a întreprins călătoria de reîntoarcere prin Polonia, înștiințând despre aceasta Sf. Congregație a Propagandei, printr-o scrisoare trimisă din Cracovia, la 9 iulie. La Roma a prezentat propunerile făcute în sinodul diocezan și a cerut permisiunea construirii unei școli pentru tineret la Iași cu un profesor maghiar, Pr. Paolo Bellini și un anume Jacomo, un tânăr instruit în limba valahă; a mai cerut și unele înlesniri pentru preoți și cărți de dogmatică, morală, compendii cu rezultatele
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
speram să mă refac cu ajutorul timpului frumos de primăvară; dar, mă simt tot mai rău, continuând fluxul meu de dizenterie din cauza căruia mă consum atât în persoană cât și în bani. Din acest motiv, cerea Sf. Congregații și Pr. General permisiunea de a se reîntoarce în Italia și de a-l lăsa ca Vicar pe Pr. Gregorio de Magistris d’Alatri, părtașul său de misiune. Permisiunea i-a fost acordată. Pr. General l-a propus ca succesor al său și Ministru
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
în persoană cât și în bani. Din acest motiv, cerea Sf. Congregații și Pr. General permisiunea de a se reîntoarce în Italia și de a-l lăsa ca Vicar pe Pr. Gregorio de Magistris d’Alatri, părtașul său de misiune. Permisiunea i-a fost acordată. Pr. General l-a propus ca succesor al său și Ministru Provincial de Orient pe Pr. M.ș Giovanni Battista da Luco, iar Sf. Congregație, în sesiunea din 1 septembrie 1643, l-a numit și împuternicit
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
obținut magisteriul pentru vrednicul său Vicar Pr. Gregorio de Magistris pe care îl lăsase la Pera. 2. Valoarea și moartea Părintelui Falco (1646) Pr. Giovenale Falco da Cuneo care, la începutul lui 1645 a primit doctoratul, a cerut și obținut permisiunea să-și revadă patria pentru o scurtă perioadă de odihnă, după 9 ani de slujire în Valahia, scriind o scrisoare către Pr. Viceprefect prin care îi cerea să fie substitut, în absența sa, de Pr. M.ș Felice Polidoro da
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
Orient și Vicar Patriarhal de Constantinopol de rit latin al Minorilor Conventuali, și al Pr. M. Gregorio da Bari, Comisar și Misionar Apostolic pe aceste meleaguri, al aceluiași Ordin, și a tuturor acestor papiști care se află aici, le dau permisiunea și toate drepturile să-și poată construi o biserică și o mănăstire de rit latin aparținând Ordinului Sf. Francisc, aici la București, în reședința noastră, pentru a-l ruga pe Dumnezeu pentru sănătatea și prosperitatea noastră, dându-le toate autorizațiile
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
răscoalelor anti-otomane din Balcani, și decizia Rusiei de a reglementa relația cu Imperiul Otoman în favoarea sa, au constituit fundalul în care românii s-au mobilizat în sensul dobândirii independenței. La 12 aprilie 1877 Rusia declară război Turciei, obținând în prealabil permisiunea României de a traversa cu armatele sale teritoriul românesc. La 9 mai 1877 Mihail Kogălniceanu, în calitate de Ministru de Externe, proclamă independența României, iar la o zi mai târziu, la 10 mai, Carol declară "Independența absolută a României". Refuzată inițial, participarea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Madrid, Roma și în alte capitale ambasadorii români l-au desconsiderat și l-au ignorat; a cerut persoanei care a acționat "într-un mod impertinent" să părăsească sala unde avea loc întâlnirea. După câtva timp, am solicitat domnului Corneliu Coposu permisiunea de a pleca la ambasadă pentru a întâmpina personalitățile suedeze invitate la dineul oferit în cinstea Domniei Sale. M.A.E. aprobase acțiunea organizată de ambasador, cu precizarea că dineul va putea fi oferit dacă domnul Corneliu Coposu își va fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
pentru care ați fost contestat de unii, dar mult stimat, iubit și apreciat de alții. Pentru toate acestea ne declarăm aleși si norocoși că am avut șansa să fim în preajma unei personalități cu cariera și prestigiul dumneavoastră. Am vrea, cu permisiunea acordată, să vă strângem mâna și să vă îmbrățișăm acum și mulți ani de acum înainte, să aveți parte de multă sănătate și forță să străluciți încă mulți ani. LA MULTI ANI !... PE URMELE PROFESORULUI GHEORGHE MUSTAȚĂ Așa cum, fapt subliniat
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
întârziat să le demonstreze evreilor trăind în interiorul granițelor sale că iluziile privind atașamentul lor față de patria renăscută în Israel rămân, ca orice iluzie, himerice. Unii evrei sovietici s-au lăsat, la început, purtați pe aripile iluziei, mergând până la a cere permisiunea de a pleca în Israel pentru a lupta în rândurile armatei evreiești de apărare împotriva invaziilor arabe, în timp ce alte mii de evrei s-au adunat în fata Sinagogii din Moscova să-și manifeste mândria și bucuria cu ocazia vizitei Goldei
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
l-a băgat în apă. Adică fără nimic. Altădată va fi mai bine, filosofează urmașii lui Pericle. De sub pinii pitici și puțin umbroși privești marea prinsă în capcana stîncilor grecești, pline cu vile albe, strălucitoare, care mulțumesc zeului Soare pentru permisiunea de a exista pentru puțin timp în raport cu eternitatea. Este timpul cînd grecii dorm cel mai odihnitor somn al zilei sub răcoarea adusă pînă la pat de blînda briză elenă. Își refac forțele pentru încă o zi de activitate sub dogoarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și Vuk a primit ordin să nu părăsească satul și să fie gata de mobilizare. Aseară însă, i-a venit vestea dureroasă că părinții săi au murit într-un bombardament. Vuk dorea să-i înmormînteze după legile creștine. A primit permisiunea să lipsească trei zile de acasă cu condiția să se prezinte la cel mai apropiat post militar în caz de atac terestru. Vuk n-avea benzină și din acest motiv a plecat cu autobuzul. Marița, cu Vuk jr. în brațe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
au decis să nu-l predea domnului moldovean pe boierul refugiat aici. Ca urmare, Romano a rămas în provincia austriacă sub supravegherea autorităților militare până la finele anului 1779 și începutul celui următor când, nemaifiind revendicat de domnul moldovean, a obținut permisiunea austriecilor de a se deplasa la Constantinopol, spre a-și căuta dreptatea, iar Balș a putut să-și recupereze banii depuși drept cauțiune 90. Duritatea mijloacelor prin care domnul Constantin Moruzi a reprimat mișcarea boierească i-a întărit, o dată mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ale sale felul în care a decurs misiunea sa în capitala Moldovei, șicanele ce i s-au făcut de către principele Moruzi și care au dus la eșecul misiunii. Pentru a putea da explicații mai detaliate autorităților imperiale centrale, el solicita permisiunea de a veni la Viena 18. În nota Consiliului Aulic de Război, adresată la începutul anului 1782 cancelarului Kaunitz, fără a se înțelege prea bine substratul chestiunii, se evidenția doar faptul că, datorită caracterului său mândru și bănuitor, boierul bucovinean
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
mai fi trimis în misiune la Iași, ci va fi folosit în Bucovina, la reorganizarea provinciei 19. În răspunsul său, cancelarul Curții și Statului, principele Kaunitz, se declara de acord cu propunerea făcută ca lui Balș să i se refuze permisiunea de a veni la Viena, ca și cu trimiterea unei misiuni militare la Iași20. Ca urmare, Consiliul Aulic de Război îi comunica boierului bucovinean că nu era momentul oportun pentru a veni în capitala imperiului și că necesitățile acelui timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cu milostivire de către înaltele locuri, ca neputând noi a ne statornici cu pravilele ce vedem că se așază în Bucovina, ni se dă voie să ieșim din țara împăratului, cu voința și prin știrea cinstitei administrații"101. Ca urmare, cereau permisiunea de a emigra împreună cu toți călugării, cu obiectele prețioase și veșmintele bisericești, împreună cu tot avutul lor mobil, fixând ca dată a emigrării ziua de 10 mai calendar vechi 102. Această opoziție a călugărilor față de măsurile de deposedare a mănăstirilor de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
puteri. Maria era prietena din tinerețe a bunicii și dăduse naștere unui băiat cam în aceeași perioadă cu mama. Era o femeie corpolentă, curată și extrem de cinstită ce pentru nimic în lume n-ar fi luat ceva fără a cere permisiunea. Bunica venise, conform unei practici ușor păgâne, cu idea de a suge la pieptul opulent al Mariei, doar doar s-ar mai rupe ceva din lanțul de deochi. Așa s-a și întâmplat, după câteva reprize de supt, m-am
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
răspunsurile sale erau adesea lecții de viață. Tata obișnuia să-mi spună adesea, așa ca o formulă de alint, Marina, alimentându-mi o stare de bună dispoziție și confort psihic. Niciodată nu intra în camera mea fără a-și cere permisiunea, se așeza de regulă într-un fotoliu ce aducea mai degrabă a jilț, moștenit de la bunica Floarea și începea să sudeze dialogul cu mine, așa cum numai tata știa s-o facă: - Marina, tată, îmi poți acorda câteva minute? - Sigur, tăticu
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
să nu facă antrenament fiindcă e... constipat!; 10.XII Pârcălab și Uțu rămân să închidă barul "Melody" la orele 3 și jumătate. A fost și Eftimie cu ei (...) și-au luat noi și ferme... angajamente: 11.XII Eftimie îmi cere permisiunea să întârzie în oraș, cu soția, pînă la ora 11. Îi admit chiar până la 12. La 3 dimineața, fără soție, dar cu două gagici, era la barul "Melody". David i-a ținut companie; 22.XII la ora 7, adunare pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
film artistic în care rolurile principale au fost strălucit interpretate de Anthony Quinn și Virna Lisi. În 1991, prin intermediul lui Aristide Buhoiu (care intenționa o ediție destinată românilor din America și deja tratase cu autorul) i-am solicitat dlui Gheorghiu permisiunea de a tipări cartea în România, la Editura FFPress. Am primit, repede, răspuns favorabil, urmat de un pachet conținând manuscrisul. În același an 1991, o editură bucureșteană publică "Ora 25", utilizând, cum se precizează în prefață ",atât manuscrisul original, cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]