4,234 matches
-
extraordinar exemplu al acestei oscilări fundamentale între un Dumnezeu care-și ascunde fața și un Dumnezeu care se revelează 12. La fel ca Berkovits, alți gânditori tradiționaliști, ca Harold Fisch și Irving Greenberg, refondează doctrina suferinței necesare fără a legitima persecuția. Cel de-al doilea folosește modele extrase din Iov și Plângeri, susținând totodată că, după Auschwitz, afirmarea religioasă centrală este crearea vieții. Și el identifică statul Israel, în ciuda naturii lui seculare, cu o instituție religioasă și o consideră răspunsul suprem
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
la stăpânirea tendințelor de renunțare, memoria genocidului a dinamizat iudaismul și a consolidat fidelitatea față de Israel, o fidelitate care, după Războiul de Șase Zile, a devenit o nouă poruncă orizontul rămânând dominat, pentru supraviețuitori și pentru ceilalți evrei, de spectrul persecuției inevitabile și de dogma împărțirii lumii între victimele evreiești și ceilalți. Ca pentru a le da dreptate celor care atribuiau antisemitismul perenității evreilor și a iudaismului. Era deci posibil să fii evreu în mod pozitiv? Nu spunea deja Spinoza, în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
XIX-lea, că egalitatea între evrei și creștini avea să ducă la disoluția vieții evreiești? În sfârșit, în secolul XX, nu continuau numeroși intelectuali europeni Karl Kautsky, Jean-Paul Sartre, Arnold Toynbee, Max Frisch etc. să susțină ideea că, odată cu încetarea persecuției, evreii vor înceta și ei să existe ca evrei? Ei nu prevăzuseră ce avea să însemne memoria genocidului, noul Sinai care se întâlnește cu noul Ierusalim după Războiul de Șase Zile, nici comuniunea indestructibilă care a rezultat 29. Nimic nu
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
și, prin urmare, un fel de eroi. Reprezentarea hristologică este frecvent reluată de artiști după război, inclusiv de un pictor evreu ca Chagall, care o folosise deja înainte și la care Iisus răstignit este însoțit acum de alte simboluri ale persecuției și genocidului: un sat în flăcări, o mamă și un copil fugind, niște refugiați, un evreu rătăcitor... Unii artiști postbelici, precum Corrado Cagli și Hans Grundig, subliniază similaritățile dintre cadavrele din lagăre și Hristos mort de Holbein. Această reminiscență se
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
întâmpla evreilor în Europa. Pronunțat khurbun în idișccccc, acest cuvânt înseamnă "distrugere", "catastrofă" și era folosit pentru a desemna distrugerea celor două Temple, în special a celui de-al Doilea, în anul 70. În Evul Mediu, el trimite la diverse persecuții și pogromuri. Ajunge în Statele Unite odată cu imigranții, dar rămâne cantonat mai ales în mediile idișofone și necunoscut anglofonilor. Noul masacru din Europa era numit der driter khurbun, adică "a treia distrugere". El crea astfel o continuitate cu catastrofele anterioare, restabilind
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
după ce-și pierduse întreaga familie, devine consilier la direcția de afaceri externe a Departamentului de Război american. El creează neologismul "genocid", de la grecul genos, "rasă", și latinescul caedes, "omor", "masacru", "carnagiu", pentru a numi crimele comise în Europa. Cunoașterea persecuțiilor antievreiești din trecut și a masacrului armean din 1915 îl determină să definească "genocidul" ca "orice plan coordonat metodic de a distruge viața și cultura unui popor și de a amenința unitatea lui biologică și spirituală". Termenul este utilizat intermitent
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Dimensiunea "sacrificială" rămăsese totuși străină versiunii laice susținute de ministru. Proiectul de lege stabilea o legătură indestructibilă între genocid, statul Israel și Ierusalim. Numele ebraic al locului consacrat acestei comemorări este preluat din Isaiahhhhh. În discursul său, Dinur retrasează istoria persecuției și pune accentul pe eroismul victimelor care au înfruntat nazismul. Suntem în anii de construire a identității israeliene, care încă avea nevoie de eroi pentru a se consolida. Dinur îi consideră eroi nu numai pe rebelii din ghetoul Varșoviei, ci
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de justiție, dar mai degrabă utilizarea care i s-a dat în deturnează de la orizontul lui natural. Conștientizarea provocată de genocidul evreiesc putea duce la o responsabilizare universală, ai cărei beneficiari naturali și legitimi ar fi fost toate victimele opresiunilor, persecuțiilor și masacrelor. Or, ideologizarea genocidului și sacralizarea lui au limitat efectul mesajului, fără să împiedice cu nimic banalizarea lui, nici a memoriei lui. Amintirea exterminării este din ce în ce mai mult scoasă în față imediat ce țara se confruntă cu întrebări și dileme grave
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
culoare portocalie (amintind de revoluția portocalie din Ucraina), afișarea unor postere cu mențiunea Judenrein care înfățișau copii cu brațele ridicate și steaua pe piept, inspirate din celebra fotografie a băiatului din ghetoul Varșoviei, atât de frecvent reprodusă ca simbol al persecuției, scrierea numărului din cartea de identitate pe antebraț, care trimitea la cel tatuat de naziști pe antebrațul deținuților din lagărele de concentrare, urcarea cu forța în autobuze, târâți de soldați, s-a folosit totul pentru ca autoritățile care-i expulzau să
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
a acestuia susține că nu este vorba de fișierul din 1940, care ar fi fost distrus în 1948-1949. Vine apoi decretul lui François Mitterrand din 3 februarie 1993, care instituie data de 16 iulie ca zi națională de comemorare a "persecuțiilor rasiste și antisemite sub autoritatea așa-zisului "guvern al statului francez" (1940-1944)". Pentru prima dată sub Republică, o zi națională este instituită prin decret, deci fără a trece prin dezbaterea și votarea ei în parlament. Urmează ridicarea de către stat a
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
guvern al statului francez" (1940-1944)". Pentru prima dată sub Republică, o zi națională este instituită prin decret, deci fără a trece prin dezbaterea și votarea ei în parlament. Urmează ridicarea de către stat a unor stele și monumente care omagiază victimele persecuțiilor și îndeamnă la memorie. O altă dezbatere națională în jurul regimului de la Vichy este provocată de discursul președintelui Jacques Chirac din 16 iulie 1995, la a 53-a aniversare a arestărilor de la Vél' d'Hiv', discurs în care el recunoștea "responsabilitatea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
genocidul spre mine și că-mi însușesc supliciul altora"27. Într-o vale a plângerii se construiește această memorie care contabilizează treptat toate nenorocirile și toate suferințele poporului evreu, rezumate în exterminarea finală, capăt ineluctabil al unei succesiuni neîntrerupte de persecuții și ură. Prin acest pas se intră într-o prezentare teleologică mai apropiată de religie decât de istorie. De vreme ce totul duce la dezastru, nimic nu se poate schimba, iar evreul a fost și va fi întotdeauna o victimă. Într-un
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
forme, direct sau indirect reactivată cu ajutorul unui antisemitism dovedit sau presupus. O carte a lui Simon Wiesenthal, Every Day Remembrance Day. A Chronicle of Jewish Martyrdomyyyyy, rezumă de una singură modul în care ideea unei existențe evreiești fondate exclusiv pe persecuții, masacre și dezastre se poate instala în conștiințele evreiești. Zi de zi, lună de lună, sub formă de calendar sau de almanah, cartea înșiră nenorocirile evreilor începând cu Evul Mediu iar în introducere începând cu Antichitatea. Autorul nu pierde ocazia
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
o protejează de devieri și face din ea moștenirea comună a umanității. Nu există memorie care să nu poată deveni istorie, oricât de tragic și de inefabil ar fi evenimentul la care trimite ea. Dacă iudaitatea nu se reduce la persecuțiile antisemite, nici statutul de negru nu se reduce la sclavie și rasism 6. Această restrângere a orizontului la victimitate înseamnă o colectivitate care neagă pe sine, fie și numai prin negativitatea care îi este soclu. Victimitatea nu este înscrisă în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
1985. Berkovits, Eliezer, God, Man and History: A Jewish Interpretation, Jonathan Davis, New York, 1959. -, Faith after the Holocaust, Ktav, New York, 1973. -, With God in Hell: Judaism in the Ghettos and Deathcamps, Sanhedrin Press, New York, 1979. Bernfeld, Shimon, Cartea lacrimilor. Nenorociri, persecuții și exterminări, Eshkol, Berlin, 1923-1926, 3 vol. (în ebraică). Bernstein, Michael André, Foregone Conclusions. Against Apocalyptic History, University of California Press, Berkeley/Los Angeles/Londra, 1994. -, "Victims-in-Waiting: Backshadowing and the Representation of European Jewry", New Literary History 29 (4), toamna
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
trad. din engleză de Pierre-Emmanuel Dauzat, Gallimard, Paris 2001. Ofer, Dalia, "Tormented Memories", Israel Studies 9 (3), toamna 2004, pp. 137-156. Ophir, Adi, "On Sanctifying the Holocaust: an Anti-Theological Treatise", Tikkun 2 (1), 1987, pp. 61-66. Pagis, Dan, "Elegii despre persecuțiile din 1391 din Spania", Tarbiz 37 (4), iunie 1968, pp. 355-373 (în ebraică). Paoli, Paul-François, Nous ne sommes pas coupables. Assez de repentances, La Table Ronde, Paris, 2006. Papazian, Pierre, "A "Unique Uniqueness"", Midstream 30 (4), aprilie 1984, pp. 14-18
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
113 Creștini, 21, 35, 39, 41-42, 63-64, 66, 68, 70, 77, 80-81, 84-86, 95-96, 99, 119, 169, 174, 176, 191, 194-196, 201 Creștinism, 39-42, 68, 75, 81, 85-86, 99, 101, 104, 119, 195 Cripto-evrei, 81, 99, 108 Cronici ebraice ale persecuțiilor evreiești din timpul Cruciadelor (publicate de Adolf Neubauer și Moritz Stern), 134 Cruciade, 90, 96, 106, 108, 112, 127, 133-134, 136, 138-139, 156, 182 Cruciați, 60, 63-64, 67 Cyrulnik, Boris, 304 Dachau, 194 Daniel, 31-32, 42, 102 Darmesteter, James, 144
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Eichmann la Ierusalim (de Hannah Arendt), 273 Eikh ezkera (poem liturgic), 49 El male Rahamim (rugăciune), 72, 266 Eleazar, 39 Eliezer bar Nathan, 62 Elkana, Yehuda, 226-227 Emmanuel, François, 270 Epistola de consolare (de Maimon ben Iosif), 90 Epistolă despre persecuție (de Moise Maimonide), 90, 92, 104 Esau, 222 Esprit, 235 Estera, 49-50, 97-98 Et ha-kol kol Yaakov nohem (rugăciune de penitență de Kalonymos ben Iuda din Mainz), 57 Europa Centrală, 122, 126, 144 Europa de Est, 74, 88, 118, 137, 142, 145
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
om pios" (pl. hasidim). bbbb În ebraică: ahavat ha-Shem. cccc Iov 5:7. dddd În germană: Verein für Kultur und Wissenschaft der Juden. eeee În germană: Hebräische Berichte über die Judenverfolgungen während der Kreuzzüge. ffff Memorbücher. gggg Contribuție la istoria persecuțiilor asupra lui Israel, publicat în Otsar ha-Sifrut, 1887-1889 (în ebraică). Trebuie adăugat că unii istorici evrei prelungesc, pentru anumite regiuni, Evul Mediu până în secolul al XVIII-lea. hhhh Cartea amintirii. iiii Primul cuvânt al unei rugăciuni care începe astfel: "A
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ebraică). 45 Despre elegii, vezi Wout van Bekkum, "O Seville! Ah Castile!" Spanish-Hebrew Dirges from the Fifteenth Century", în Nicholas de Lange (ed.), Hebrew Scholarship and the Medieval World, Cambridge University Press, Cambridge, 2001, pp. 156-170; Dan Pagis, "Elegii despre persecuțiile din 1391 din Spania", Tarbiz 37 (4), iunie 1968, pp. 355-373 (în ebraică). 46 Y. Yerushalmi, Zakhor, op. cit., p. 75. 47 Joseph Ha-Cohen, La Valée des Pleurs. Chronique des souffrances d'Israël depuis sa dispersion jusqu'à nos jours, ediție
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Berlin, 1865. 66 Id., The Suffering of the Jews during the Middle Ages, trad. din germană de A. Lövy, revăzută și editată de Alexander Kohut, Bloch Publishing Company, New York, 1907, pp. 9 și passim. 67 Shimon Bernfeld, Cartea lacrimilor. Nenorociri, persecuții și exterminări, Eshkol, Berlin, 1923-1926, vol. 1, pp. 5 și 6 (în ebraică). 68 Ibid., vol. 3, p. 5. 69 Ibid., vol. 1, p. 80. 70 Abraham Meir Habermann, Catastrofe în Germania și în Franța de Nord: memorii ale contemporanilor
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
pentru a ușura stabilirea lor la Suceava și în alte orașe ale voievodatului. Așa a fost posibil ca, în Evul Mediu, să prospere o mare comunitate armeană în Moldova. Influența dobândită în timp a făcut din aceasta ținta invidiilor și persecuțiilor unor domnitori. Prigonită de Ștefan Rareș, Ștefan Tomșa și, mai ales, Gheorghe Duca, o parte însemnată a comunității armene a fost nevoită să traverseze Carpații, contribuind enorm la vitalizarea comerțului în Transilvania. Totuși, cel mai important stimul pentru animarea vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
pe câmpul de luptă pe Ioan Vodă cel Viteaz, care și-a pierdut, odată cu bătălia, și propria viață. La rândul lui, Toma Cantacuzino a schimbat tabăra înaintea războiului, îngreunând situația lui Constantin Brâncoveanu. Neîncrederea domnitorilor față de boieri avea să implice persecuții și cruzimi neimaginabile. Alexandru Lăpușneanu și Mircea Ciobanu dădeau mese la care chemau boieri pentru a-i căsăpi mai ușor. Răzbunarea celor din urmă a fost pe măsură, având în vedere lista destul de lungă cu domnitorii pe care i-au
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
decît către vîrf, existînd acum o întreagă generație pentru care "socialismul biruitor," sau "revoluția culturală", nu reprezintă altceva decît istorie. Ei bine, pentru această generație și nu numai, un nou fundament ideologic poate fi cel religios. Este redescoperit confucianismul. În ciuda persecuțiilor multiple, daoismul a subzistat, permițînd chinezilor regăsirea identității culturale autentice, a forței tradițiilor, chiar a rădăcinilor etnice și oferindu-le o cale de ieșire din universul totalitar. Toată propaganda comunistă, îndoctrinarea, persecuțiile, distrugerile par să fi avut un efect invers
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
poate fi cel religios. Este redescoperit confucianismul. În ciuda persecuțiilor multiple, daoismul a subzistat, permițînd chinezilor regăsirea identității culturale autentice, a forței tradițiilor, chiar a rădăcinilor etnice și oferindu-le o cale de ieșire din universul totalitar. Toată propaganda comunistă, îndoctrinarea, persecuțiile, distrugerile par să fi avut un efect invers celui scontat. Ceva ascuns cu atâta strictețe nu poate avea, nu-i așa?, decît o mare valoare. Într-adevăr, daoismul este cel care a permis elaborarea teoriilor politice ce au dus la
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]