82,518 matches
-
în realitate peste 900), dintre care 507 “subiecți” spitalizați și tratați astfel: 360 contuzionați în urma loviturilor, 55 tăiați, 16 împușcați, 76 cu fracturi ale membrelor și coastelor. Localizarea vătămărilor corporale: 293 lovituri la cap și gât, 180 la mâini și picioare, 80 la torace și abdomen, etc. Deși au fost declarate ucise numai 7 persoane, în Dosarul Mineriadei Nr. 75P98, 76 și 77, scrie că “există un rest de 60 sau 100 de morti care nu au putut fi identificați la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
spiritul de gașca. Împrumuturile FMI Fac ce fac cu șansele și iar pierdem transele Capii-și trag foloasele Iar țara ponoasele! Unui prezentator de la Antenă X Unde capul nu-l ducea Mâinile-și bălăngănea Atuncea, privitorul Își bagă-n TV piciorul. Obiceiul Pământului Un țăran și-a luat o vacă Doi vitei că ea să-i facă La muls, cum umplea ulciorul, Îl răsturna cu piciorul Cu capul, cu mâna, cu piciorul Fotbalistul ideal Cu mintea... analizează Cu mâna... semnalizează și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
X Unde capul nu-l ducea Mâinile-și bălăngănea Atuncea, privitorul Își bagă-n TV piciorul. Obiceiul Pământului Un țăran și-a luat o vacă Doi vitei că ea să-i facă La muls, cum umplea ulciorul, Îl răsturna cu piciorul Cu capul, cu mâna, cu piciorul Fotbalistul ideal Cu mintea... analizează Cu mâna... semnalizează și cu piciorul... marchează Iar echipa avansează! Portarul ghinionist Cu picioru-a scos-o afară Mingea a dat în nou navală Cu mâna a apărat iară și-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Mâinile-și bălăngănea Atuncea, privitorul Își bagă-n TV piciorul. Obiceiul Pământului Un țăran și-a luat o vacă Doi vitei că ea să-i facă La muls, cum umplea ulciorul, Îl răsturna cu piciorul Cu capul, cu mâna, cu piciorul Fotbalistul ideal Cu mintea... analizează Cu mâna... semnalizează și cu piciorul... marchează Iar echipa avansează! Portarul ghinionist Cu picioru-a scos-o afară Mingea a dat în nou navală Cu mâna a apărat iară și-a intrat cu capu-n bară
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Pământului Un țăran și-a luat o vacă Doi vitei că ea să-i facă La muls, cum umplea ulciorul, Îl răsturna cu piciorul Cu capul, cu mâna, cu piciorul Fotbalistul ideal Cu mintea... analizează Cu mâna... semnalizează și cu piciorul... marchează Iar echipa avansează! Portarul ghinionist Cu picioru-a scos-o afară Mingea a dat în nou navală Cu mâna a apărat iară și-a intrat cu capu-n bară Medicul politician Pe un bolnav vindecat Când a fost bine tratat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Buzoiești... Era o dimineață caldă de iunie. Sculați de dimineață ca să plecăm cu vacile la păscut, am văzut pe drumul prăfos care venea de la gară un punct mic care se apropia. Am știut că este tata și am alergat cu picioarele goale să-l întâmpin. Valer alerga și el în urmă mea. A fost un miracol! Tata a căzut în genunchi și ne-a îmbrățișat; toți plângeam. Erau lacrimi de mare bucurie. Ne-am regăsit. A doua zi am plecat la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
niște ochiuri. Mi-am pus manuscrisele în hol. Am dat s-aprind aragazul. Nu mai funcționa. Știam că vecinul are o butelie. Bat la ușă. Nu-mi răspunde. O fi plecat? Insist. Degeaba. Bat cu pumnii ba chiar și cu picioarele în ușă subțire. Zgomotele hăulesc în tot blocul, în liniștea ce s-a lăsat pe nesimțite de jur împrejur. Nedumerit abandonez ușa vecinului și ies din nou în balcon. Orașul e pustiu. Doar fumul incendiilor e mai consistent. Nici un călător
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
trupul firav într-o zvâcnire scurtă. Ochii iscodiră drumul ascuns de coroanele verzi ale copacilor. Preț de câteva clipe, păru bărbatul falnic de odinioară privind pașii femeii tinere care-i caută calea prin ascunzișurile răcoroase ale umbrarelor. Căzu apoi cu picioarele pe pământ, doar mâinile nu-și conteniră răstignirea pe mângâierea blândă a lemnului. O ceață verzuie lăptoasa porni a se ridică din vale, ca un val uriaș cu mai multe trepte asemeni fântânilor arteziene, pe care bătrânul nu le văzuse
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
copilăria și să ne trezim din amnezia în care ne-a cufundat starea de maturitate! Când începe să ne privească în ochi, ne spune cum a aparut conștiința! Când se agață de pătuț și îl găsim pentru prima dată în picioare, mirat de nouă perspectivă ce i se arată și cu un zâmbet larg pe față, ne topim de fericire în fața acestui miracol - Iată Omul! Felul cum se hrănește ne arată că putem trăi fără să ucidem animalele, iar apariția dinților
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
în tiroidita Hashimoto, cât și în boala Graves. Fața devine rotundă, cu edem periorbitar, buzele devin îngroșate, poate apărea macroglosia și îngroșarea nasului. Apar episoade de flush cu localizare malară, iar transpirația este redusă sau absentă. La nivelul mâinilor și picioarelor, este decelabil un edem ce nu prezintă godeu. Pielea este îngroșată, infiltrată, cu tentă gălbuie (cauzată de carotenemie), rece, uscată, cu livedo la nivelul extremităților. Ihtioza dobândită și/sau eczema asteatotică sunt adesea întâlnite. Părul devine uscat, friabil, ducând la
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92047_a_92542]
-
-i împotrivă [...] ci fugind cu toată puterea de orice prilej care te poate ademeni<footnote Nicodim Aghioritul, Războiul nevăzut, Edit. Bunavestire, Bacău, 1996, p. 55. footnote>. Sfântul Ioan Scărarul amintește și alte nevoințe cum ar fi sacul, cenușa, starea în picioare toată noaptea, mulțumirea cu pâine, limba arsă și cu măsură răcorită, așezarea în coșciuge, ajutorul unui părinte sau al altui frate sârguincios, bătrân cu cugetul<footnote Sf. Ioan Scărarul, op. cit., p. 236. footnote>. Acestea sunt sfaturi date pentru cazurile mai
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Agathon, în Patericulă, p. 28. footnote>. Tratamentul recomandat de Sfântul Ioan Scărarul în lupta de izbăvire, arată gravitatea și tăria acestei patimi: De un real ajutor ne pot fi în acest timp al ispitirii: sacul (de penitență), cenușa, șederea în picioare toată noaptea, îndurarea foamei, limba arsă și neudată cu puțină apă, sălășluirea în mormânt și mai înainte de toate, smerenia inimii, în plus, dacă e posibil, ajutorul unui tată sau frate sârguitor și bătrân în judecată. Ar fi un lucru prea
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Când le zămislesc, eu și dau naștere căderilor; acestea, născându-se, produc din nou moartea prin deznădejde. Dacă ai cunoscut limpede atât adânca mea slăbiciune cât și a ta mi-ai legat mâinile. Dacă îți vei tortura gâtlejul, îmi legi picioarele ca să nu umblu prea departe. Dacă te vei înjuga cu ascultarea, ai ieșit de sub jugul meu. Dacă îți vei agonisi smerenia, mi-ai tăiat capul<footnote Ibidem, p. 248. footnote>. Un alt remediu ar fi, în viziunea Părinților neptici, păzirea
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
1916 tot la Brebu, când în ziua Sf. Marii, seara, auzim clopotele mănăstirii trăgând cu mare vuiet. Credeam că s-a fi aprins undeva vreo casă, însă focul iscat era mai grav, sunau clopotele mobilizarea generală! Tot satul era în picioare și vizitatorii asemenea. Nimeni nu se mai gândea la culcare. Într-adevăr știrea veni mai târziu că armata română a trecut granița și ar fi ajuns pe neașteptate la Brașov. Trenurile de persoane fură suspendate, iar noi toți nevoiți a
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
directorul Popovici-Bayrenth, care ar fi fost în acel moment gata de a iscăli orice în acest sens (lucru inexplicabil până azi)! Totuși se găsiră voci pline de indignare la adresaacestui individ răuvoitor. Dimitrie Dinicu, violoncelistul de seamă se ridică în picioare apărându-mă cu cuvintele: „unui executant de talia d-șoarei Cionca nu i se poate cere să stea cu mâinile încrucișatedoi ani de zile sau trei, și să numai cânte în public. Aceasta nu înseamnă că a pactizat cu inamicul, dacă
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
decît ei, se felicită că i-au asimilat pe moldoveni și pe olteni, dar fără a uita să se diferențieze disprețuitor de ei și, în sfîrșit, au o părere infectă despre regățeni. Aceștia din urmă îi iau pe ardeleni peste picior, deoarece ar fi înceți la minte și îi privesc pe moldoveni ca pe niște invadatori enervanți. În sfîrșit, moldovenii fac haz la ei acasă de tot ceea ce li se pune în spate, fiind singurii care au o atitudine fundamental pozitivă
Oala sub presiune by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10004_a_11329]
-
un as, prepararea piftiei de cocoș bătrân continuă cu toată precizia gastronomică: ,Așadar, odată toaleta preliminară făcută, pui cocoșul la fiert. Apa trebuie să depășească cu două-trei laturi de mână carnea din oală și nu strică (dacă ai) și un picior de vițel, partea de jos). Sărezi, spumuiești bine zeama. Pui în oală două cepe întregi curățate de coajă, nici un alt fel de zarzavat. Când se desprinde carnea de pe oase și zama devine cleioasă, scoți oala de la foc, strecori și pui
Păstorel recomandă: piftie de cocoș bătrân by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10015_a_11340]
-
O călătorie deloc monotonă. Un fel de prolog al spectacolului, discret, tainic, pe care aveam să-l decodez mai tîrziu. Urcînd o scară de lemn, la etaj se află sala. Studio. Intimă, echilibrată, cu aproximativ o sută de locuri. La picioarele spectatorilor, jos, ca într-o groapă, scena propriu-zisă. Și lumea lui Winnie. La care privesc, de unde stau cocoțată, cu emoție. Și cea mai frumoasă, complexă și sugestivă scenografie pe care am văzut-o pentru această piesă a lui Beckett. O
Șoaptele măștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10023_a_11348]
-
întruna. Nu știu cine sînt. home alone 30 Notă: acest poem a fost scris online pe chatul hyperliteraturii, despre care cîțiva zăpăciți spuseseră că e un ,blog sinistru" Janush: home alone 30... Janush: O să-mi facă o vizită cineva cu picioare lungi? Janush: M-am îndrăgostit de Andreea Marin Janush: pentru că are picioare extrem de lungi Janush: îi scriu în fiecare zi o scrisoare Janush: la care nu aștept nici un răspuns Janush: blog sinistru, home alone 30: o să-mi facă o vizită
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Journalistic/10019_a_11344]
-
fost scris online pe chatul hyperliteraturii, despre care cîțiva zăpăciți spuseseră că e un ,blog sinistru" Janush: home alone 30... Janush: O să-mi facă o vizită cineva cu picioare lungi? Janush: M-am îndrăgostit de Andreea Marin Janush: pentru că are picioare extrem de lungi Janush: îi scriu în fiecare zi o scrisoare Janush: la care nu aștept nici un răspuns Janush: blog sinistru, home alone 30: o să-mi facă o vizită Janush: cineva cu picioare foarte lungi? * Catalina Vieru: ai nevoie de ajutor
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Journalistic/10019_a_11344]
-
am îndrăgostit de Andreea Marin Janush: pentru că are picioare extrem de lungi Janush: îi scriu în fiecare zi o scrisoare Janush: la care nu aștept nici un răspuns Janush: blog sinistru, home alone 30: o să-mi facă o vizită Janush: cineva cu picioare foarte lungi? * Catalina Vieru: ai nevoie de ajutor* Janush: nu-ți doresc să faci vreodată 30, dacă nu e inevitabil... Janush: Am nevoie de un Camion cu ajutoare Janush: de o Agenție de Fotomodele și de un Janush: elicopter Janush
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Journalistic/10019_a_11344]
-
30, dacă nu e inevitabil... Janush: Am nevoie de un Camion cu ajutoare Janush: de o Agenție de Fotomodele și de un Janush: elicopter Janush: îmi cheltui ultima tinerețe scriindu-i Andreei Marin Janush: scrisori de dragoste mai lungi decît picioarele ei Janush: în care nu spun absolut nimic despre mine Janush: Am 30 de ani Janush: și tot ce știu eu despre viață Janush: nu corespunde cu ce știe lumea Janush: Ce înțeleg eu e unic Janush: Ce îmi doresc
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Journalistic/10019_a_11344]
-
mine Janush: Am 30 de ani Janush: și tot ce știu eu despre viață Janush: nu corespunde cu ce știe lumea Janush: Ce înțeleg eu e unic Janush: Ce îmi doresc e unic și irepetabil Janush: Azi o femeie cu picioare excesiv de lungi Janush: ieri o călătorie în junglă. Janush: Un porche albastru care să nu polueze Janush: cu sistem imunitar inclus Janush: & o scrisoare de răspuns Janush: în care să mi se spună precis Janush: tot ce nu știu eu
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Journalistic/10019_a_11344]
-
Aflați în provincie, departe de centrul vital al politicii, ei simt nevoia irepresibilă de a accesa acest centru, de a comunica universului întîmplările meschine ale bietului colț de lume. Un șut în fund, o lovitură de baston trebuie expuse la picioarele tronului regal. Cînd președintele țării, alt politician de vază sau președintele Uniunii Scriitorilor ajung în provincie, membrii comunității de acolo țin să îi atingă cu mîna, ca pe moaște. Dacă nu e posibil acest contact fizic minimal, el trebuie suplinit
Scrisori, depeșe, telegrame by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10038_a_11363]
-
istoria s-a văzut rescrisă în comunism nu doar de către istorici, ci și de către scriitori, ultimii exploatînd fără mari scrupule vectorul emoțional al publicului, depunînd ofranda strădaniilor lor fie și indirect omagiale (prin idealizarea precursorilor ,independenței și demnității naționale") la picioarele cîrmaciului din actualitate, hipercelebrat. în paginile Podului de gheață întîlnim un alt soi de mistificare. Reputat pentru apetitul său față de marile mituri ale omenirii pe care le îngurgitează la repezeală și pe care nu se arată capabil a le asimila
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]