2,018 matches
-
logofătului. Ctitorul poartă o manta verde cu guler din blană de samur, pe cap are o tocă (bonetă) ca și hatmanul Șendrea și Luca Arbore la ctitoriile lor. Biserica are jumătate din statura unui om. În altar sunt întâlnite scene pictate cu măiestrie cum sunt: "Nașterea Domnului", "Întâmpinarea Domnului", "Prinderea lui Iisus", "Vânzarea lui Iuda", "Rugăciunea de pe Muntele Măslinilor", "Spălarea picioarelor", două scene cu "Împărtășirea apostolilor", "Cina cea de taină", "Mormântul lui Iisus", "Învierea prin pogorârea la iad", "Jertfirea lui Isac
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
naos ca la bisericile ortodoxe, ci este așezată deasupra pristolului. La baza altarului principal se găsește un frumos motiv floral sculptat în marmură albă, ce datează din anul 1817. Ca și majoritatea bisericilor armenești, Biserica armenească din Iași nu are pictați decât pereții interiori ai cupolei, aflați în fața altarului. Pe pereții cupolei se află doar două picturi ale unor evangheliști. Pe pereți sunt puse icoane, dar aceștia nu sunt pictați. Biserica a avut multe icoane, dar majoritatea acestora s-au pierdut
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
un artist vizual român. "Puțin timp pierdut în fața display-ului și s-au lipit de tine câteva zeci de MB de informații inutile. Inutile, zic eu, pentru că nu știu ce poți să mai faci cu ele după ce au trecut. După ce le văd pictate e ca si cum le-am dat delete și pot să le șterg, să dispară de pe hard. Fac loc pentru altele care sigur vor trebui șterse prin aceeași metodă. Rămâne în urmă un fel de prinț screen manual. Imaginile sunt niște flash
Florin Ciulache () [Corola-website/Science/317628_a_318957]
-
Ioan Lăpușanu. Iconostasul este împărțit în două registre orizontale: sus este zugrăvită Răstignirea, având de o parte și de alta portretele Prorocilor, în medalioane circulare. În registrul al doilea sunt cele 12 portrete ale Sfinților Apostoli, portrete delimitate de arcade pictate. În mijloc se află Iisus Hristos pe tron. Pe boltă se întâlnesc următoarele teme: Sf.Constantin și Elena, Pogorârea Sf.Duh. Jos, la baza peretului vestic, se află o inscripție parțial păstrată, cu litere chirilice, unde cu greu se pot
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]
-
inscripție parțial păstrată, cu litere chirilice, unde cu greu se pot desluși următoarele: „sau zugrăvit în anu 1861...Gavril, Gavrileanu Ioan, Gavril Iancu...”. Sunt poate numele credincioșilor care au contribuit cu bani la pictarea bisericii. În tinda femeilor pereții sunt pictați: în jurul temei centrale , Fecioara cu Pruncul sunt portretele Mucenițelor. Cele trei uși ale altarului sunt și ele pictate cu temele: Sf.Arhidiacon Ștefan, Bunavestire și Sf.Ioan Zlataust. Există icoane pe lemn valoroase: Mormântul Domnului (sec.XVIII), Sfântul Apostol Ioan
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]
-
semnificativă, probabil la acoperiș: "„1878 7387 de când sau prenoit sfânta biserică cu ... Costandin”". Biserica de lemn și-a păstrat nealterată înfățișarea cu lemnul aparent la exterior, într-o zonă în care multe asemenea biserici au fost cercuite și tencuite, apoi pictate, în intenția de a le aduce mai aproape de statutul celor de zid.
Biserica de lemn din Curteana () [Corola-website/Science/317727_a_319056]
-
trecut, cu cifre chirilice și arabe, anul 1778. Pe cealaltă ușă, Sfântul Vasile, cu inscripția că „s-a făcut în casa fam. Birta Simion și în veci să-i fie pomană lui”. Probabil înainte vreme biserica a avut și pereții pictați, numai că acea pictură s-a distrus cu timpul, rămânând la momentul dat iconostasul, pictat pe pânză maruflată, inferioară sub aspect calitativ celei de pe ușile altarului. Sub tema răstignirii sunt zugrăviți pe aceeași pânză cei 12 apostoli, în mijloc Isus
Biserica de lemn din Hidișelu de Jos () [Corola-website/Science/317862_a_319191]
-
picturile sale care reprezintă personaje și scene din istoria Poloniei. A făcut parte din Grupul de la Munchen. s-a concentrat, în pictură, pe principalele subiecte din istoria Poloniei și pe identificarea surselor de documentare în vederea realizării cu minuțiozitate a imaginilor pictate. El a creat două categorii de picturi istorice. Prima categorie a fost cea îndreptată contra magnaților polonezi a căror lipsă de patriotism a cauzat în opinia sa căderea Poloniei. Această direcție în pictura sa a fost începută prin realizarea picturii
Jan Matejko () [Corola-website/Science/318124_a_319453]
-
a fost un bufon la curtea regelui Sigismund I (1437 - 1548), căruia, Matejko i-a dat alte însușiri artistice. Bufonul este reprezentat ca un simbol al conștiinței națiunii: el stă posomorât într-un scaun aparte de celelalte elemente de mobilier pictate, el prevăzând că evenimentele din timpul războaielor ruso - lituaniene vor avea un sfârșit tragic. În acest grup de picturi se includ și pânzele „"Predica de Piotr Skarga"” (, 1864) și „"Reytan"” din 1866. s-a născut la 24 iunie 1938 în
Jan Matejko () [Corola-website/Science/318124_a_319453]
-
sunt o expresie puternică a atitudinii artistului față de lume. Jan Matejko în toată activitatea sa ulterioară părăsirii tematicii biblice, s-a concentrat pe principalele subiecte din istoria Poloniei și pe identificarea surselor de documentare în vederea realizării cu minuțiozitate a imaginilor pictate. El a creat două categorii de picturi istorice. Prima categorie a fost cea îndreptată contra magnaților polonezi a căror lipsă de patriotism a cauzat în opinia sa căderea Poloniei. Această direcție în pictura sa a fost începută prin realizarea picturii
Jan Matejko () [Corola-website/Science/318124_a_319453]
-
Stanczyk, a fost un bufon la curtea regelui Sigismund I (1437-1548), căruia, Matejko i-a dat alte însușiri artistice. Bufonul este reprezentat ca un simbol al conștiinței națiunii: el stă posomorât într-un scaun aparte de celelalte elemente de mobilier pictate, el prevăzând că evenimentele din timpul războaielor ruso - lituaniene vor avea un sfârșit tragic. În acest grup de picturi se includ și pânzele „"Predica de Piotr Skarga"” (, 1864) și „"Reytan"” din 1866. A doua categorie este dedicată evenimentelor celebre din
Jan Matejko () [Corola-website/Science/318124_a_319453]
-
La 11 iulie 1514 Isabela s-a căsătorit prin procură cu regele Christian al II-lea al Danemarcei. În locul regelui, a stat bunicul ei, împăratul Maximilian. Isabela a rămas în Olanda dar s-a îndrăgostit de soțul ei după portetele pictate și cerea să plece în Danemarca. La un an după nuntă, arhiepiscopul Norvegiei a fost trimis s-o escorteze spre Copenhaga. Căsătoria a fost ratificată la 12 august 1515 (Isabela avea 14 ani). Isabela a fost încoronată regină a Danemarcei
Isabela de Burgundia () [Corola-website/Science/318305_a_319634]
-
până atunci (mulțimea, orașul, strada) și caută echivalentele plastice ale mișcării, luminii și obiectelor. În tabloul ""Dinamismul unui ciclist"" (1913), Boccioni efectuează o sinteză a mișcării bicicletei, prezintă persoana care pedalează și mediul în care se desfășoară acțiunea. În tabloul pictat se remarcă deja valori plastice exclusiv abstracte. Operă de o cromatică neobișnuită, înviorată de multitudinea de pete expresive și strălucitoare, ea este tributară din punct de vedere tehnic stilului pointilist. Tabloul reprezintă afirmația plastică a necesității redării mișcării continue și
Umberto Boccioni () [Corola-website/Science/319195_a_320524]
-
cum ar fi o cruce de lemn sculptată, două cădelnițe și câteva sfeșnice. Biserica mai are are câteva icoane pe lemn, dintre care Înălțarea lui Iisus și Iisus Pantrocator sunt deosebite, dar și altele pe sticlă, alături de o cruce candelabru pictată și ornamentată în relief pe margini, cu vrejuri din viță-de-vie și o alta din fier forjat, afectată de vreme, înscrisă în cerc cu Semilune pe la colțuri, ce a stat cândva în vârful turnului-clopotniță.
Biserica de lemn din Larga () [Corola-website/Science/319299_a_320628]
-
Corpul bisericii în suprafață de 67 mp (L = 15 m, l = 4,60 m), este din lemn și cărămidă, așezat pe o temelie din bolovani de râu fixați cu liant. La exterior sunt tencuiți doar pereții pronaosului care sunt și pictați, iar pe jumătatea pereților naosului și altarului este o funie excizată din lemn. În interior sunt tencuiți și pictați toți pereții. Altarul este poligonal și boltit cu o fereastră mică la est și una la sud. Tâmpla are trei deschideri
Biserica de lemn din Bărbălătești () [Corola-website/Science/319342_a_320671]
-
așezat pe o temelie din bolovani de râu fixați cu liant. La exterior sunt tencuiți doar pereții pronaosului care sunt și pictați, iar pe jumătatea pereților naosului și altarului este o funie excizată din lemn. În interior sunt tencuiți și pictați toți pereții. Altarul este poligonal și boltit cu o fereastră mică la est și una la sud. Tâmpla are trei deschideri pentru acces. Naosul este boltit cu ferestre mici pe pereții de nord și sud, pronaosul este mai mic, prevăzut
Biserica de lemn din Bărbălătești () [Corola-website/Science/319342_a_320671]
-
câteva rânduri și în tot atâtea rânduri au fost executate picturi. Deasupra ușii (de intrare) se păstrează, fragmentar, reprezentarea hramului: Soborul Îngerilor, databilă la mijlocul secolului al XIX-lea. În urma renovării bisericii, efectuată în 1997, la interior a fost retencuită și pictată. La exterior, lucrarea a fost oprită, bârnele rămânând aparente. Și astfel planul pereților, de străveche formă românească, cu altar, decroșat, poligonal (cu cinci laturi) dar și cu pronaos poligonal, a putut fi clar deslușit, în culoarea lemnului. Au fost aduse
Biserica de lemn din Valea Faurului () [Corola-website/Science/319343_a_320672]
-
ultima menționată: "prin evlavia și cheltuiala robului lui Dumnezeu Racoviceanu Apostol, 1838 decembrie 4, Ghermano, ierom(onah)zograf". Foarte valoroase sunt și icoanele din friza prăznicarelor, cu pictură pe ambele fețe, friză delimitată prin chenare, pe motiv floral, sculptate și pictate. Tematica lor este cea tradițională, exemplificând prin "Cina din Mamvri". Pe praznicul Sfinții Apostoli, este următoarea însemnare: "plătită prin osârdia și cheltuiala robului lui Dumnezeu Ioan, 1808 feb. 15 Ștefan zugrav". http://www.valeafaurului.webgarden.ro/
Biserica de lemn din Valea Faurului () [Corola-website/Science/319343_a_320672]
-
dublă bicoloră, având culorile dispuse în așa fel, încât pe fondul general albastru culoarea roșie formează în cele patru colțuri câte un pătrat cu latura de 0,4 m. Pe o față, pe fondul albastru din centrul pânzei, se află pictat capul de bour de aur cu o stea cu opt colțuri între coarne și o coroană princiară deasupra, încadrat de o ghirlandă de măslin, iar pe cealaltă Sf. Gheorghe călare; în pătratele roșii din colțuri se găsesc: pe avers câte
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
naos și pronaos). Subliniem că Gheorghe Socaciu si dascălul Teodor Șuvaina își au numele înscrise în documentele privind mișcarea prilejuită de conscripția militară, ce a grăbit răscoala de la 1784. De la Plăisor, odată cu cărțile, au fost coborâte în vale și piese pictate, ca friza apostolilor (3,10 m / 0.50 m), cu Deisis, pictură pe pînză aplicată pe lemn, de o valoare artistică excepțională, ca și icoanele împărătești, din 1770 (Isus Hristos, Maria cu pruncul), datorate osârdiei monahului Chiril de la Plăișor. Pereții lăcașului
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
ca și icoanele împărătești, din 1770 (Isus Hristos, Maria cu pruncul), datorate osârdiei monahului Chiril de la Plăișor. Pereții lăcașului, de plan deptunghiular, cu absida, decroșată, poligonală cu cinci laturi, au fost tencuiți la interior și nu știm în ce măsură ei păstrează decor pictat, realizat după reconstruirea acesteia. Dintr-o pisanie, aflată sub icoana de hram, s-a mai putut culege știrea că fruntariul a fost zugrăvit, în vremea împăratului Franciscus, cu cheltuiala lui Suci si Dăian, de Petru Erei. Benzi roșii și albe
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
de altfel și în mod tipic la majoritatea reprezentanților curentelor care au format Art Nouveau-ul, a întrunit însușirile „artistului orchestră” prin abordarea pe lângă pictură a afișului, a ilustrației de carte, a costumului, a decorului de teatru, a frescei, a ceramicii pictate și chiar a sculpturii. Din cauza vieții scurte pe care a avut-o, activitatea sa în unele dintre domeniile artistice anterior enumerate s-a redus uneori doar la proiecte. El a fost foarte preocupat de relația dintre artă și industrie, acest
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
altfel și în mod tipic la majoritatea reprezentanților curentelor ce formează Art Nouveau-ul, Apcar Baltazar a întrunit însușirile „artistului orchestră” prin abordarea pe lângă pictură a afișului, a ilustrației de carte, a costumului, a decorului de teatru, a frescei, a ceramicii pictate și chiar a sculpturii. Din cauza vieții scurte pe care a avut-o, activitatea sa în unele dintre domeniile artistice anterior enumerate s-a redus uneori doar la proiecte. El a fost foarte preocupat de relația dintre artă și industrie, acest
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
ipostazele ei: sub zăpadă (vezi " Pe uliță" cunoscut și ca ""), sub soare (vezi "La soare") sau sub imperiala dominație a naturii (vezi ""). Atmosfera mahalalelor a fost binecunoscută de către Apcar Baltazar, care s-a și născut în acest univers geografic. Scenele pictate sunt luate din mahalaua Silvestrului, unde s-a născut, iar personajele îi erau probabil vecine sau rude. Lucrările nu prezinta vreo critică socială sau morală atent gândită, cel mult se poate observa o critică la nivel estetic și nu a
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
ghicește prin ușa întredeschisă. Singura prezență notabilă la moartea lui Lumânărică este salcia pletoasă care se apleacă spre acesta. Pentru a sublinia dramatismul evenimentului, Apcar Baltazar a reușit să pună în contrast tristețea morții cu planul din stânga, îndepărtat, al lucrării pictată viu, colorat și luminos, motiv care dă un aer primăvăratec compoziției. După cum se poate observa, tematica aleasă nu este una de critică socială cum s-a mai spus în trecut. Similar cu "Balada morții" a lui George Topârceanu, pictorul "cugetă
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]