2,058 matches
-
Oboga Int. Oboiului Str. Odgonului Drm. Osiei Int. Panificației Str. Parafinei Str. Partiturii Bl. D. Păcii*(D) - nr. 81 - 179 Bl. D. Păcii*(D) - nr. 188 - 662 Str. Pădurarilor Str. Părăluțelor Int. Păuliș Str. Performanței Ale. Petrăchești Str. Petuniei Str. Piscul Crăsani Int. Pitulicii Int. Porumbelului Str. Preciziei Str. Prosperității Int. Roșcovei*(D) Str. Roșia Montană - nr. 21 - 41 Drm. Roții Str. Schiorilor Int. Schitu Golești Str. Sfeclei Int. Sold. Gheorghe Ursache Str. Spartachiadei Str. Spilcuței Str. Strămoșilor fără nr. 5
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
unic din HOTĂRÂREA nr. 686 din 4 septembrie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 16 septembrie 2013. Județul Alba: Abrud, Arieșeni, Baia de Arieș, Poarta Raiului (Șureanu), Zlatna Județul Argeș: Cumpăna, Iezer-Portăreasa (Albeștii de Muscel), zona Leaota, Moliviș, Piscul Negru, Valea Caprei, Valea Dâmboviței (Pecineagu) Județul Bacău: Slănic-Moldova, Ghimeș, Palanca, Agăș, Asău, Brusturoasa Județul Bihor: Padiș, Stâna de Vale, Nucet Județul Bistrița-Năsăud: Colibița, Leșu, Tihuța, Țibleș (Fiad), Valea Vinului Județul Brașov: zona Bran-Moeciu, Fundata, Poiana Brașov, zona Predeal-Râșnov-Zărnești, zona
LEGE nr. 526 din 11 decembrie 2003 (*actualizată*) pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare a turismului «Schi în România»**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259532_a_260861]
-
ramuri de stejar, totul de argint; 2) pe argint, o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 3) pe albastru, o acvilă de aur, cu ciocul și ghearele roșii, care își ia zborul de pe un munte verde cu trei piscuri. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ȘI DEVOTAMENT). În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond purpuriu: * INSPECTORATUL
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263932_a_265261]
-
și nr. top. 475 (din conversie CF 1709)"; - la poziția nr. 87, coloana "Denumirea bunului" va avea următorul cuprins: "Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă cu Centrul de Plasament Mediaș", iar coloana "Elemente de identificare" va avea următorul cuprins: "Mediaș, Str. Piscului nr. 8, construcții și teren, CF nr. 102094 (12616) Mediaș nr. top. 2304/3/2/1 - suprafața de 6622 mp și CF nr. 102098 (12616) Mediaș nr. top. 2307/2 - grădină cu suprafața de 2809 mp"; - la poziția nr. 88
HOTĂRÂRE nr. 884 din 14 noiembrie 2013 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 978/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Sibiu, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Sibiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258607_a_259936]
-
se află 5 inele de aur întrepătrunse, așezate 3 și două. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Vasul de ceramică amintește de una dintre ocupațiile și tradițiile locuitorilor din satul Piscul, sat component al localității Ciolpani, olăritul. Biserica simbolizează lăcașul de cult Mănăstirea Țigănești, ctitorită în sec. XVIII. Stejarul reprezintă pădurea Snagov, aflată pe teritoriul localității. Cercurile de aur fac referire la baza olimpică de antrenament. Coroana murală cu un turn
HOTĂRÂRE nr. 1.125 din 18 decembrie 2013 privind aprobarea stemei comunei Ciolpani, judeţul Ilfov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257829_a_259158]
-
S.A. LEU 291. AGROCELACTIS - S.A. RAST 292. AGROFRUCT - S.A. MOȚĂȚEI 293. AGROINDUSTRIALA - S.A. DĂBULENI 294. AGROINDUSTRIALA - S.A. BRABOVA 295. AGROINDUSTRIALA - S.A. CRAIOVA 296. AGROINDUSTRIALA - S.A. DUNARENI 297. AGROINDUSTRIALA - S.A. GIUBEGA 298. AGROINDUSTRIALA - S.A. MĂCEȘU DE JOS 299. AGROINDUSTRIALA SAVINI - S.A. PISCUL SADOVEI 300. AGROINDUSTRIALA SERVICE - S.A. CRAIOVA 301. AGROPROD - S.A. GOEȘTI 302. AGROZOOTEHNICA - S.A. PLOPSOR 303. AGROZOOTEHNICA - S.A. ROBĂNEȘTI 304. AVICOLA - S.A. CRAIOVA 305. CERVINA - S.A. SEGARCEA 306. EXPOM - S.A. VARVOR 307. HORTICOLA - S.A. DĂBULENI 308. HORTICOLA - S.A. BOURENI 309. HORTICOLA
LEGE nr. 268 din 28 mai 2001 (*actualizată*) privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259881_a_261210]
-
ramuri de stejar, totul de argint; 2) pe argint, o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 3) pe albastru, o acvilă de aur, cu ciocul și ghearele roșii, care își ia zborul de pe un munte verde cu trei piscuri. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ȘI DEVOTAMENT). În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond purpuriu: * INSPECTORATUL
ORDIN nr. 86 din 31 iulie 2015 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263829_a_265158]
-
ramuri de stejar, totul de argint; 2) pe argint, o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 3) pe albastru, o acvilă de aur, cu ciocul și ghearele roșii, care își ia zborul de pe un munte verde cu trei piscuri. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ȘI DEVOTAMENT). În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond purpuriu: * INSPECTORATUL
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008(*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279323_a_280652]
-
S.A. LEU 291. AGROCELACTIS - S.A. RAST 292. AGROFRUCT - S.A. MOȚĂȚEI 293. AGROINDUSTRIALA - S.A. DĂBULENI 294. AGROINDUSTRIALA - S.A. BRABOVA 295. AGROINDUSTRIALA - S.A. CRAIOVA 296. AGROINDUSTRIALA - S.A. DUNARENI 297. AGROINDUSTRIALA - S.A. GIUBEGA 298. AGROINDUSTRIALA - S.A. MĂCEȘU DE JOS 299. AGROINDUSTRIALA SAVINI - S.A. PISCUL SADOVEI 300. AGROINDUSTRIALA SERVICE - S.A. CRAIOVA 301. AGROPROD - S.A. GOEȘTI 302. AGROZOOTEHNICA - S.A. PLOPSOR 303. AGROZOOTEHNICA - S.A. ROBĂNEȘTI 304. AVICOLA - S.A. CRAIOVA 305. CERVINA - S.A. SEGARCEA 306. EXPOM - S.A. VARVOR 307. HORTICOLA - S.A. DĂBULENI 308. HORTICOLA - S.A. BOURENI 309. HORTICOLA
LEGE nr. 268 din 28 mai 2001 (*actualizată*) privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277255_a_278584]
-
ramuri de stejar, totul de argint; 2) pe argint, o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 3) pe albastru, o acvilă de aur, cu ciocul și ghearele roșii, care își ia zborul de pe un munte verde cu trei piscuri. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ȘI DEVOTAMENT). În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond purpuriu: * INSPECTORATUL
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
ramuri de stejar, totul de argint; 2) pe argint, o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 3) pe albastru, o acvilă de aur, cu ciocul și ghearele roșii, care își ia zborul de pe un munte verde cu trei piscuri. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ȘI DEVOTAMENT). În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond purpuriu: * INSPECTORATUL
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008(*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268817_a_270146]
-
pentru a evalua expunerea culturilor și a ecosistemelor naturale la concentrații de ozon la scară regională, precum și expunerea populației A se evita locațiile în care se produce o formare de condiții inverse la nivelul solului, intensificată de factorii locali, precum și piscurile munților înalți; Siturile costiere cu cicluri diurne de vânt cu caracter local nu sunt recomandate. (a) De asemenea, dacă este posibil, punctele de eșantionare ar trebui să fie reprezentative pentru locațiile similare care nu se află în imediata lor vecinătate
jrc5590as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90760_a_91547]
-
să-l știi, privește-l în statui Și-ascultă-i cântul care-n valuri se adună Sfâșietor ca o chemare-a nimănui. Așează-n gând pe versul lui o floare. în toiul nopții De ce, Golgotă, m-ai adus la tine? Ce deznădejde piscul tău emană! Nepăsătoare, aspră, suverană, Tristețea lumii-ai pus să mă domine. Visam s-ajung la stelele din mine, Dar aripile-avântului sunt rană. Poemul meu, naiv ca o icoană, Doar vieții vii am vrut să i se-nchine. Infernul vieții
Poezie by Nicolae Ungurean () [Corola-website/Imaginative/7109_a_8434]
-
litere ruginite: totul în viață e o problemă de timp așa e. mereu ne ajunge din urmă trecutul în impactul lui cu ziua de mâine, altminteri oare de ce ți-am simți lipsa atât de mult? - cum printre gratii, unul vede piscul înzăpezit cerul de un albastru lihnit Vedem mereu, ce suntem aidoma acelor vremuri de coșmar și durere în care erau ei închiși. nu noi și m-am ridicat, pornind mai departe în lumina atenuată de-apusul geruit E LESNE SĂ
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-website/Imaginative/7150_a_8475]
-
a-mi pune,-n timp ce dreapta lui mă va cuprinde. - Voi, fiice ale Ierusalimului, jurămu-ne, dacă ferice ne vrem, să nu trezim din somn iubirea, până nu vrea ea. - O, glasu-acelui ce mi-i domn, se-aude răsunând din pisc în pisc. E-asemeni ciutei, el, sau se asemuie cu fătul cerboaicei trăitoare-n pisc de munte,-n munții Baithel. În preajma casei noastre,-i el, iată-l pândind, de dindărătul zăbrelelor ferestrei noastre. Iar el îmi glăsuie și-mi zice
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
pune,-n timp ce dreapta lui mă va cuprinde. - Voi, fiice ale Ierusalimului, jurămu-ne, dacă ferice ne vrem, să nu trezim din somn iubirea, până nu vrea ea. - O, glasu-acelui ce mi-i domn, se-aude răsunând din pisc în pisc. E-asemeni ciutei, el, sau se asemuie cu fătul cerboaicei trăitoare-n pisc de munte,-n munții Baithel. În preajma casei noastre,-i el, iată-l pândind, de dindărătul zăbrelelor ferestrei noastre. Iar el îmi glăsuie și-mi zice: "Ridică-te
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
jurămu-ne, dacă ferice ne vrem, să nu trezim din somn iubirea, până nu vrea ea. - O, glasu-acelui ce mi-i domn, se-aude răsunând din pisc în pisc. E-asemeni ciutei, el, sau se asemuie cu fătul cerboaicei trăitoare-n pisc de munte,-n munții Baithel. În preajma casei noastre,-i el, iată-l pândind, de dindărătul zăbrelelor ferestrei noastre. Iar el îmi glăsuie și-mi zice: "Ridică-te și vino, tu iubita mea, frumoasa mea, columba mea, - căci vremea nu mai
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
că nume personal. În unele lucrări s-au menționat formele de limba greacă Proilaba, de limbă slavă că Proilava, de limba turcă, ca Ibraila și alte forme că Brilaga sau Braylaum. Vechii istorici atribuie numelui o origine indo-europeană, (bhreg) însemnând pisc vertical cu referire clară asupra poziției geografice a orașului, mai precis asupra mâlului înalt, adică a piscului sau versantului vertical ce sare în ochi privit din amonte, adică de călătorul ce vine din Galați pe Dunăre, de aici și celălalt
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
că Proilava, de limba turcă, ca Ibraila și alte forme că Brilaga sau Braylaum. Vechii istorici atribuie numelui o origine indo-europeană, (bhreg) însemnând pisc vertical cu referire clară asupra poziției geografice a orașului, mai precis asupra mâlului înalt, adică a piscului sau versantului vertical ce sare în ochi privit din amonte, adică de călătorul ce vine din Galați pe Dunăre, de aici și celălalt nume existent de "Piscul Brăilei", acordat orașului în trecut. Un studiu al originilor Brăilei arată că regiunea
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
clară asupra poziției geografice a orașului, mai precis asupra mâlului înalt, adică a piscului sau versantului vertical ce sare în ochi privit din amonte, adică de călătorul ce vine din Galați pe Dunăre, de aici și celălalt nume existent de "Piscul Brăilei", acordat orașului în trecut. Un studiu al originilor Brăilei arată că regiunea a fost locuită din vremuri imemoriale. Există numeroase vestigii arheologice dovedind prezenta omului neolitic (Boian-Giulești) 5000 i.Hr., la Brailița (vârful Cațagaței), viața a continuat în epoca bronzului
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
brăilene, în momentul de față clădirea fiind proprietate privată. Momentan Portul Brăila nu mai transporta persoane, doar marfă. În perioada modernă (după 1829), orașul s-a extins treptat spre nord, vest și sud, incluzând cartiere dezvoltate inițial în afara hotarelor sale: Pisc (cartierul lipovenilor; până în 1940 a existat aici și un cartier german numit "Jakobsonstal"). Actual în Brăila există 35 cartiere (sunt incluse subcartierele/minicartierele). INFORMARE: satele scrise cu caractere înclinate ar putea deveni cartiere în viitor, prin simpla extindere și unire
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
salța brusc deasupra depresiunii se remarcă Dealul Murgau (633m), Dealul Florilor (367m), Dealul Crucii (501m), Piatra Bulzului, Rotundă, Pleașca Mare, Ignis (1307m), Iezurele ș.a. Lanțul munților Gutâi formează o unitate geomorfologica mai aparte, cu roci eruptive, care pun în evidență piscurile Mogosa (1.246m), Gutâi (1.443m) și Creasta Cocosului (1.428m). Această din urmă este o rămășită dintr-un vechi crater vulcanic, cu stânci golașe, dispuse sub formă de fălii verticale că o fortăreața ciudată, cu pereți prăpăstioși, fapt ce
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
numeroaselor mori de pe valea Cricovului Dulce) sau Moara Rateșului, Moara Nouă, Moara Sasului. Din 1661 este cunoscută cu numele actual. Administrativ, comuna Moreni apare în 1864. În 1868, în Moreni, existau cătunele, ca în 1876 să existe și satele Neagra, Piscuri, Pleașa, Râpa, Țuicani. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna rurală Moreni făcea parte din plasa Filipești a județului Prahova, și era compusă din satele Moreni, Tisa, Stavropoleos, Țuicani și Pleașa, cu 1350 de locuitori. În comuna Moreni funcționau două
Moreni () [Corola-website/Science/297001_a_298330]
-
Krakauer și susținătorii săi arată că, nefolosind tuburi de oxigen, Bukreev nu a putut să-și ajute în mod direct clientul la coborâre. Ei susțin că Bukreev a spus că îl însoțește pe clientul său, Martin Adams, dar chiar înainte de piscul sudic, Bukreev și-a dat seama că Adams se descurcă bine cu coborârea și a mărit viteza de coborâre, lăsându-l pe Adams în urmă. Adams spune în "The Climb": „Pentru mine, era un lucru normal, Anatoli mergea în față
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
500 și 825 metri. La sud orașul este străjuit de Dealul Feleac, cu altitudinea maximă de 825 m, în vârful Măgura Sălicei. La est, în continuarea orașului, se întinde Câmpia Someșană, iar la nordul orașului se află dealurile Clujului, cu piscuri ca Vârful Lombului (684 m), Vârful Dealul Melcului (617 m), Techintău (633 m). Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi Dealul Hoia (506 m), Dealul Gârbăului (570 m) ș.a. Odinioară în afara orașului, acum în interior însă
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]