KorAP: Find »[drukola/base=plagă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...71 72 73 ...159 >

3,974 matches

Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

apariția de complicații, determinând uneori decesul pacientului. În timpul operației de by-pass aortocoronarian desfășurată pe cord deschis, sângele, care în mod normal este în contact cu celulele endoteliale, ia contact cu suprafețele de plastic și metal ale aparatului cord-pulmon și cu plaga chirurgicală. Acest contact activează sistemele enzimatice plasmatice și celulele sanguine, diluează și denaturează proteinele plasmatice și introduce în perfuzat o serie de materiale străine. Sunt generate astfel o serie de substanțe vasoactive (84) care afectează permeabilitatea capilară și tonusul vasomotor

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
accesorii obligatorii pentru această categorie de bolnavi; În cazul apariției mediastinitei, pe lângă recunoașterea imediată, se impun debridarea precoce și agresivă a țesuturilor infectate și necrozate și acoperirea zonelor astfel pregătite cu flap-uri musculare vascularizate spre deosebire de atitudinea clasică reprezentată de reexplorarea plăgii, sutura sternală secundară și lavaj mediastinal cu drenaj care și în experiența noastră s-a dovedit puțin eficace; Instituirea precoce a terapiei de epurare extrarenală în cazul disfuncției renale severe postoperatorii și instruirea adecvată a personalului din unitatea de terapie

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
cu apariția infarctului miocardic perioperator. Grefoanele venoase pot fi sediul potențial al unor sângerări importante de la nivelul ramurilor colaterale. Traumatismele, chiar minore, ale peretelui venos pot iniția tromboza graftului ca urmare a modificărilor induse la nivelul intimei. Complicații legate de plăgi și prevenirea acestora Incizia lungă, continuă la nivelul membrului pelvin este metoda standard de descoperire și recoltare a venei safene interne. Aceasta este însă grevată de posibilitatea apariției unor complicații severe precum necroza cutanată sau infecții, cu o morbiditate de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
tunelizează pe fața anterioară a venei cu ajutorul unui foarfece după care se incizează pielea. ̨ n acest mod se previne formarea flap-urilor tegumentare care apoi pierd sursele de vascularizare ceea ce duce la apariția necrozei cutanate; 3. Unii autori recomandă închiderea plăgii după administrarea protaminei susținând că în acest mod se previne formarea hematoamelor. Noi preferăm să închidem plaga imediat după recoltarea venei safene cu efectuarea unei hemostaze meticuloase. Nu am avut hematoame, iar incidența infecțiilor a scăzut semnificativ. Doar la pacienții

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
mod se previne formarea flap-urilor tegumentare care apoi pierd sursele de vascularizare ceea ce duce la apariția necrozei cutanate; 3. Unii autori recomandă închiderea plăgii după administrarea protaminei susținând că în acest mod se previne formarea hematoamelor. Noi preferăm să închidem plaga imediat după recoltarea venei safene cu efectuarea unei hemostaze meticuloase. Nu am avut hematoame, iar incidența infecțiilor a scăzut semnificativ. Doar la pacienții obezi am constatat apariția în unele cazuri a echimozelor; 4. Incizia tegumentului se face cu ajutorul bisturiului sau

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
face cu ajutorul bisturiului sau a foarfecelui, iar disecția țesutului subcutanat numai cu foarfecele. Electrobisturiul va fi folosit doar pentru hemostaza punctiformă. În acest mod se menține viabilitatea tisulară și scade incidența complicațiilor infecțioase; 5. La pacienții obezi, închiderea meticuloasă a plăgii folosind fire resorbabile este foarte importantă. Îndepărtarea țesuturilor devitalizate previne apariția celulitei produsă prin necroza adipoasă. 6. La nivelul gambei, nervul safen și ramurile acestuia încrucișează frecvent vena safenă pe fața ei anterioară. Pentru prevenirea lezării acestor structuri nervoase este

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
safen și ramurile acestuia încrucișează frecvent vena safenă pe fața ei anterioară. Pentru prevenirea lezării acestor structuri nervoase este necesară o disecție meticuloasă în stricta vecinătate a venei, având grijă să nu se secționeze ramurile care o traversează, iar închiderea plăgii se va face cu atenție pentru a nu le prinde în sutură. 7. Pacienții vor fi instruiți pentru efectuarea drenajului postural la nivelul membrului de la care s-a recoltat vena safenă pentru o perioadă de cel puțin trei săptămâni postoperator

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
torsiunea acestuia, disecția a urmărit îndeaproape evitarea traumatismelor de orice fel asupra peretelui vascular, iar fluxul sanguin prin artera mamară după recoltare este adecvat încă de la început. Complicațiile ce pot fi atribuite folosirii AMI în revascularizarea miocardului includ: 1. Infecția plăgii sternale (12), în special când au fost folosite ambele AMI, iar pacienții sunt obezi și/sau diabetici; 2. Incidența crescută a revărsatului pleural și a volumului drenajului toracic în perioada postoperatorie; 3. Disfuncție ventilatorie în cazul în care în timpul recoltării

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
a menține apropiate cele două margini ale unui stern moale și osteoporotic. Dehiscența sternală sterilă apărea de obicei în primele 7-10 zile postoperator. Pacienții acuză dureri și mișcări anormale la nivelul sternului care pot fi observate în timpul tusei. Uneori din plagă se evacuează o cantitate variabilă de lichid care de regulă este steril, dar care va fi recoltat pentru examen bacteriologic. Bolnavii trebuie operați cât mai curând posibil. Se va practica un lavaj abundent al plăgii sternale și a mediastinului cu

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
observate în timpul tusei. Uneori din plagă se evacuează o cantitate variabilă de lichid care de regulă este steril, dar care va fi recoltat pentru examen bacteriologic. Bolnavii trebuie operați cât mai curând posibil. Se va practica un lavaj abundent al plăgii sternale și a mediastinului cu soluții antibiotice deoarece acești bolnavi sunt expuși unui risc crescut de a dezvolta mediastinite. Închiderea sternului se va face folosind tehnica Robicsek (17): se trece un fir de sârmă prin spațiile intercostale de-a lungul

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
sternului în așa fel încât să înconjoare fiecare coastă atât pe fața anterioară, cât și pe cea posterioară și apoi marginile sternului sunt apropiate folosind fire separate de sârmă trecute prin spațiile intercostale lateral de firele longitudinale. Infecții superficiale ale plăgilor Sunt acele infecții care nu depășesc țesutul subcutanat. Apar de obicei după 7-9 zile postoperator și incidența lor este de circa 1% printre bolnavii operați pe cord deschis (18). Se manifestă prin eritem în jurul plăgii și exteriorizarea unei mici cantități

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
firele longitudinale. Infecții superficiale ale plăgilor Sunt acele infecții care nu depășesc țesutul subcutanat. Apar de obicei după 7-9 zile postoperator și incidența lor este de circa 1% printre bolnavii operați pe cord deschis (18). Se manifestă prin eritem în jurul plăgii și exteriorizarea unei mici cantități de lichid purulent. Este necesară incizia limitată a pielii și a țesutului subcutanat pentru evacuarea secrețiilor, lavaj și închiderea per secundam a plăgii. De obicei nu este nevoie de antibiotice. În cazul în care se

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
printre bolnavii operați pe cord deschis (18). Se manifestă prin eritem în jurul plăgii și exteriorizarea unei mici cantități de lichid purulent. Este necesară incizia limitată a pielii și a țesutului subcutanat pentru evacuarea secrețiilor, lavaj și închiderea per secundam a plăgii. De obicei nu este nevoie de antibiotice. În cazul în care se întârzie tratamentul, infecția se poate extinde la straturile profunde complicând evoluția bolnavilor. Infecții profunde ale plăgilor Includ mediastinita acută cu dehiscență sternală și osteomielita sternului. Incidența lor variază

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
a țesutului subcutanat pentru evacuarea secrețiilor, lavaj și închiderea per secundam a plăgii. De obicei nu este nevoie de antibiotice. În cazul în care se întârzie tratamentul, infecția se poate extinde la straturile profunde complicând evoluția bolnavilor. Infecții profunde ale plăgilor Includ mediastinita acută cu dehiscență sternală și osteomielita sternului. Incidența lor variază între 0,4%-5% (18). Factori de risc asociați cu apariția acestor complicații extrem de severe au fost considerați obezitatea, operațiile pe cord deschis în antecedente, folosirea ambelor artere

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
în mod special a celui insulino-dependent (22) a fost asociată cu apariția mediastinitei la un număr important de bolnavi (20). În afară de modificările la nivel microvascular întâlnite la persoanele diabetice, nivelul crescut al glicemiei poate interfera cu procesul de cicatrizare al plăgilor. Din acest motiv, respectarea cu strictețe a unui protocol având drept scop menținerea glicemiei sub 200 mg/dL prin administrarea continuă intravenoasă a insulinei s-a dovedit a reduce semnificativ incidența mediastinitei la bolnavii diabetici (23, 24). Existența în antecedente

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
administrate cu 30 minute înainte de incizie și repetarea dozei dacă intervenția chirurgicală depășește trei ore (39, 42). Nu sunt încă suficiente date care să ateste faptul că asocierea aminoglicozidelor mărește beneficiul profilaxiei antimicrobiene (43). Sursa o constituie contaminarea directă a plăgii, diseminarea pe cale sanguină, extinderea unei infecții superficiale. Stafilococul este germenele cel mai frecvent implicat, dar pot fi întâlnite și alte microorganisme: Pseudomonas, Enterobacter, Serratia, Acinetobacter, Klebsiella, Legionella, Aspergillus fungi. Manifestările clinice includ febra, secreții la nivelul plăgii, instabilitate sternală, durere

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
contaminarea directă a plăgii, diseminarea pe cale sanguină, extinderea unei infecții superficiale. Stafilococul este germenele cel mai frecvent implicat, dar pot fi întâlnite și alte microorganisme: Pseudomonas, Enterobacter, Serratia, Acinetobacter, Klebsiella, Legionella, Aspergillus fungi. Manifestările clinice includ febra, secreții la nivelul plăgii, instabilitate sternală, durere excesivă la nivelul plăgii, leucocitoză și dehiscența sternului. Ele survin de regulă la 2-4 săptămâni postoperator, dar uneori pot apărea și după luni sau ani de zile (44). Tomografia computerizată poate evidenția acumulare de lichid, o colecție

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
extinderea unei infecții superficiale. Stafilococul este germenele cel mai frecvent implicat, dar pot fi întâlnite și alte microorganisme: Pseudomonas, Enterobacter, Serratia, Acinetobacter, Klebsiella, Legionella, Aspergillus fungi. Manifestările clinice includ febra, secreții la nivelul plăgii, instabilitate sternală, durere excesivă la nivelul plăgii, leucocitoză și dehiscența sternului. Ele survin de regulă la 2-4 săptămâni postoperator, dar uneori pot apărea și după luni sau ani de zile (44). Tomografia computerizată poate evidenția acumulare de lichid, o colecție gazoasă sau modificări inflamatorii la nivelul sternului

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
lavaj abundent al mediastinului cu soluții antibiotice, debridarea țesuturilor necrozate sau inflamate, drenaj infra- și suprasternal și spălare continuă a mediastinului și țesuturilor suprasternale cu soluție diluată de povidine-iodine. Altă metodă este folosirea flap-urilor musculare sau a omentului pentru sterilizarea plăgii. Se deschide plaga, se excizează țesuturile necrotice și focarele de osteomielită, se efectuează lavajul mediastinal și se suturează numai tegumentul lăsând să granuleze timp de 4-5 zile. După acest interval se practică sutura sternului care este acoperit prin mobilizarea celor

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
mediastinului cu soluții antibiotice, debridarea țesuturilor necrozate sau inflamate, drenaj infra- și suprasternal și spălare continuă a mediastinului și țesuturilor suprasternale cu soluție diluată de povidine-iodine. Altă metodă este folosirea flap-urilor musculare sau a omentului pentru sterilizarea plăgii. Se deschide plaga, se excizează țesuturile necrotice și focarele de osteomielită, se efectuează lavajul mediastinal și se suturează numai tegumentul lăsând să granuleze timp de 4-5 zile. După acest interval se practică sutura sternului care este acoperit prin mobilizarea celor doi mușchi pectorali

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de osteomielită, se efectuează lavajul mediastinal și se suturează numai tegumentul lăsând să granuleze timp de 4-5 zile. După acest interval se practică sutura sternului care este acoperit prin mobilizarea celor doi mușchi pectorali. Uneori, pentru acoperirea porțiunii inferioare a plăgii se folosește mușchiul drept abdominal sau marele epiploon. Folosirea omentului se asociază cu un disconfort semnificativ și cu ileus temporar. Cele mai frecvente complicații sunt sângerarea de la nivelul flap-ului muscular și dehiscența suturii flap-ului. Mediastinitele implică costuri ridicate și se

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
poate apărea și după trei luni de la intervenția chirurgicală. Poate fi prezentă o ușoară leucocitoză, iar ECG poate evidenția modificări nespecifice de fază terminală. Diagnosticul diferențial se va face cu alte sindroame febrile postoperatorii, incluzând atelectazia, pneumonia, endocardita, infecții ale plăgilor sau ale tractului urinar. Boala este autolimitantă cu o durată medie a perioadei simptomatice de circa o lună. Pacienților li se va recomanda limitarea activităților fizice, analgezice și antiinflamatorii nesteroidiene. La cei cu simptome severe și persistente se va lua

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
formă severă a afecțiunii în care se instalează insuficiența respiratorie acută care impune o intervenție terapeutică imediată. Se inserează steril un tub de drenaj toracic în spațiul II intercostal pe linia medioclaviculară care se montează la aspirație activă. De obicei, plaga pulmonară se închide spontan după expansionarea plămânului și alipirea lui la peretele toracic. Rareori este necesară montarea mai multor tuburi de dren sau rezolvarea chirurgicală a leziunilor pulmonare, cel mai adesea pe cale toracoscopică (187, 188). Hemotoraxul Revărsatele lichidiene pleurale hemoragice

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Sunt necesare măsuri adecvate pentru profilaxia ulcerelor de stres, leziunilor de decubit și atrofiilor musculare. Dacă suportul ventilator este necesar pentru o durată mai mare de două săptămâni atunci trebuie efectuată traheostomia care are un risc mic de contaminare a plăgii sternale (195). Gazele respiratorii trebuie încălzite și umidificate, iar ventilatorul și tubulatura sterilizate sau schimbate cu regularitate. Complicații infecțioase pulmonare În jur de 4% din bolnavii operați pentru boala cardiacă ischemică au evoluția postoperatorie marcată de apariția unor complicații infecțioase

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Aceasta este cauzată de unii factori dependenți de pacient, de actul chirurgical, de monitorizare, de terapia instituită. Factorii dependenți de pacient includ vârsta, diabetul zaharat, malnutriția, obezitatea, severitatea afecțiunilor cardiopulmonare. Barierele naturale de apărare fizice și fiziologice sunt afectate de plăgile chirurgicale, plasarea sondei de intubație orotraheală, a sondei nazogastrice, urinare, a cateterelor arteriale și venoase. Bolnavii neresponsivi sunt predispuși la dezvoltarea unor leziuni trofice de decubit (escare) în condițiile unei îngrijiri (nursing) inadecvate. Pe lângă actul chirurgical ce reprezintă un factor

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]