2,821 matches
-
de parodii cu care autorul a debutat (În genul... tinerilor, apărut sub pseudonim în 1934, reeditat în 1996), confirmată sporadic de articole de comentarii lingvistice și stilistice, se manifestă într-una din predicile din Dăruind, vei dobîndi tocmai printr-o pledoarie pentru modernizare, împotriva tradiției monotone, încremenite, a limbajului bisericesc exclusiv arhaic, hieratic, adesea prea puțin orientat spre comunicarea cu ascultătorii. Libertățile de asociere a registrelor sînt însă mult mai firești și practicate de mai multă lume în stilul epistolar, în
Echilibru stilistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16843_a_18168]
-
s-au izbit și au clamat necunoașterea întregului patrimoniu de muzică de cult ortodoxă, scris în limbile latină, elină medievală, slavonă și română, care să permită investigații comparatiste cu reverberații în întreaga cultură română și europeană. Așa cum subliniam într-o pledoarie găzduită cu generozitate și cu vădit interes de revista Muzica<footnote Vasile, Vasile Necesitatea alcătuirii catalogului manuscriselor muzicale bizantine realizate de români - comunicare la Simpozionul internațional de Muzică bizantină, Sibiu, august 2007, publicată în: Muzica, București, Serie nouă, Anul XIX
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
să fie privite cu ochi buni atitudinile contrare, acelea care se dovediseră perdante, de la "neutralitatea" lui Slavici la filogermanismul lui P.P. Carp, de la respingerea de către Aurel C. Popovici și Slavici însuși a "balcanismului" de dincoace de munți și pînă la pledoaria, izvorîtă din antirusism, a lui C. Stere pentru alianța cu Pu-terile Centrale. Ceea ce este inacceptabil este însă portretul răutăcios pe care Călinescu i-l compune omului Slavici, acela care a trebuit să moară ca să fie izbăvită opera. Goga nu gîndise
Nedreptățitul Slavici by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14053_a_15378]
-
nici pastișă, nici replică, nici parodiere și nici supunere involuntară față de un model preexistent, ci o modalitate, pe jumătate ludică și polemică, pe jumătate implicată și gravă, de a regîndi forma plastică din perspective multiple, în general validate, ca o pledoarie asupra unității fundamentale a gestului artistic, asupra înaltei lui congruențe, dincolo de polimorfismul expresiei, de particularitățile limbajului și de stilistica imediată. În această perspectivă, dar fără a oferi posibilitatea unor acroșări ideologice în sensul unui postmodernism asumat, Vasile Tolan intră în
Materia și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13963_a_15288]
-
Regele Mihai se întâlnește cu Președintele Constantinescu, Guvernul și Patriarhul Teoctist. Regele Mihai își asumă o misiune oficială, de susținător al României pentru intrarea în NATO. Face turul a șapte capitale europene, întâlninu-se cu fiecare dintre șefii de stat, ținând pledoarii în folosul României” - cf. Lumea Regelui, ed. cit, p. 317). Condițiile se referă la acceptarea Majestății Voastre că această semnătură cu abdicarea a fost valabilă. La asta se referă ei? Nu, nu la asta. Ei vor ca eu să recunosc
Regele Mihai: „Pentru România, eu personal găsesc că tot monarhia este sistemul cel mai adecvat...“ () [Corola-journal/Journalistic/5183_a_6508]
-
cuțit, care demonstrează misoginismului său latent: , Atunci să nu mai pierdem vorba degeaba: mă duc să vorbesc cu arîndașul, și de la Sf. Gheorghe cîrciuma de la Moara cu noroc e a noastră". Este limpede că bărbatul nu a ascultat nimic din pledoaria soacrei sale pentru că, în societatea machistă al cărei tipic reprezentant este, rolul femeii se reduce la a face treburile casei și copii. Ea nu trebuie să-și dea cu părerea în legătură cu deciziile privind viitorul familiei. Și acesta este doar începutul
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
ar fi trebuit amplasate cu fața spre Rîpă și cu spatele spre privitori (spre stradă, spre sat, spre oameni)? Credem că nimeni nu s-ar fi hazardat să-i indice lui Ladea în ce poziție să-și amplaseze lucrările. Toate pledoariile care au părut că apără un principiu sacru și care, în mod inexplicabil, par să fi avut cîștig de cauză nu sunt nimic mai mult decît niște "exagerațiuni", cum ar fi spus un ilustru înaintaș. (Marele, autenticul nostru talent național
Puncte de vedere - Lucian Blaga și o biată sală de Sport... by Lidia Lazu () [Corola-journal/Imaginative/10352_a_11677]
-
prefață la Estetica, dar că ulterior el a renunțat la publicarea lui, socotind că punctul său de vedere se va impune de la sine. Poate fi aceasta un artificiu retoric; oricum Proiectul... a fost publicat în 1938. Textul este, înainte de toate, pledoarie în favoarea demersului urmat de Tudor Vianu în Estetica. După cum Vianu va sublinia în prefața la Arta prozatorilor români că critica literară nu este o artă grefată pe o altă artă, scopul ei nefiind, ca atare, mijlocirea emoției, ci cunoașterea, el
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
la Monica și Irinel Columbeanu dorindu-mi să fi inventat eu cuplul acesta într-o proză. Voi continua să citesc reviste de paparazzi și dacă tot trăim într-o vreme în care normalitatea, firescul și echilibrul au nevoie de o pledoarie în sine, îmi doresc să apară într-o zi o revistă de paparazzi plină de alți reprezentanți ai luxului, cei care își permit luxul de a fi demni, așa cum este cuvântul pronunțat în limba română: DEMN adj. 1. vrednic de
România ca marcă by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Journalistic/8303_a_9628]
-
Rona Hartner, provocat de Corneliu Vadim Tudor. Tot acest realizator a amorsat un scandal de presă al carui obiect era, în viziunea unui fost șef al securității, Petre Român, taxat drept agent KGB. Același fost șef din securitate făcea o pledoarie pasionala împotriva lui Mihai Pacepa și împotriva, azi, a trădării de țară în raport cu patriotismul securității lui Ceaușescu. Acest realizator de televiziune, stîrnitor de scandaluri pe care nu a fost în stare să le gestioneze, nici cu probe, nici cu ajutorul propriei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18060_a_19385]
-
cuprinde mai multe forme de comunicare liberă ( între prieteni, între colegi, pe stradă, în accelerat) și controlată ( la examen, la judecătorie, la poliție, la medic), cu situații foarte variate: conversația însoțind ghicitul în cărți, povestirea unui vis, dedicațiile muzicale, o pledoarie, o predică, mesaje pe robot, comentariu sportiv, interviu cu președintele etc. Sistemele de transcriere încearcă să furnizeze informații cît mai utile despre intonație, tempo, intensitatea și durata rostirii; semnalînd marcarea ( pronunțarea rară și apăsată), imitarea altui mesaj, citarea, citirea, rîsul
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
românești", inclusiv a dictatorului ce, din motive de imagine, cocheta cu o "despărțire" de Kremlin? Al cui este "sofismul" pe care dl. Adrian-Paul Iliescu încearcă a-l redirecționa cu stîngăcie? Să continuăm. Avocatul improvizat pe care-l cităm își continuă pledoaria în beneficiul comunismului acuzîndu-i iarăși pe cei cu o perspectivă opusă că n-ar fi decît niște "falsificatori malefici" și, mai grav decît atît, "victimele propriei fobii față de comunism: groaza lor intimă că s-ar putea spune ceva în favoarea regimului
O carte bizară by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7619_a_8944]
-
Articole excelente semnate de Ion Pop, Miheia Mălina Blebea, Mihai Zamfir, Alexandru Călinescu, Ioan Holban, Constantin Ciopraga, Ionel Savitescu, Lucian Vasiliu, Eugen Uricaru, Dan-Bogdan Hanu, Alexandra Titu, Elena Murariu etc. Amintiri, note de jurnal sau eseuri restrânse. Toate constituie o pledoarie neostentativă, naturale și șarmante ca o plimbare pe străzile Parisului sau un e-mail terminându-se cu ...@yahoo.fr. Orașul nostru rural Ultimul număr la revistei Cuvîntul (15 iulie-14 august) ne propune ca temă de dezbatere înfățișarea Bucureștiului și alura urbană
Ochiul Magic by Damian Necula () [Corola-journal/Journalistic/10422_a_11747]
-
coperta a IV-a, de către doi critici din promoții diferite (Nicolae Manolescu și Marius Chivu), exploatează minimalismul până la punctul de rupere. Poezia se realizează, aici, mai mult prin explicații asupra felului în care înțelege autorul lirica, la antipodul oamenilor obișnuiți. Pledoaria pentru cărțile subțiri este făcută în mod direct, și de la bun început, în această carte - întâmplător - subțire: "oamenii sunt convinși/ că în poezii nu se întâmplă nimic/ că ele ar trebui citite/ după moarte/ când e bine să nu mai
Un schimb de priviri by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9941_a_11266]
-
Convins de avantajele metodei fonogramice, George Breazul a deschis campania pentru aprobarea întemeierii Arhivei, cu articole publicate în ziarele și revistele timpului Ideea europeană, Gândirea, Muzica, Junimea literară, Revista Română, Clipa, Cuvântul, Înfrățirea, Cuget Românesc etc. Tratativele sunt dublate de pledoarii în revistele de prestigiu, cum ar fi cea din Ideea europeană, în care inițiatorul publică articolul - program Pentru muzica populară, extins pe trei din cele patru pagini ale revistei<footnote Breazul Georgescu, G(eorge) N. - Pentru muzica populară; în: Ideea
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
care să stea la baza unei „arhive fonogramice pe care am înzestra-o cu material muzical strâns din întreaga țară”, având ca modele pe cele care funcționau la acea vreme, la Viena, Berlin, Paris, Budapesta etc. Într-o formă redusă pledoaria va fi republicată în revista Muzica, adresându-se, astfel, altei categorii de interesați de cercetarea folclorului românesc<footnote Georgescu Breazul, G. N. - Culegerea cântecelor populare. O arhivă fonogramică în țara noastră; în: Muzica, Timișoara, An VI, nr. 1, ianuarie 1925
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
multe și aproape complete ale poesiilor populare, dar nu avem măcar una, a muzicei populare”<footnote Perpessicius - Ideea europeană, An VI, nr. 147, de duminică 15 - 22 iunie 1924; în: Cugetul românesc, București, An III, nr. 2 - 4, 1924; footnote> , pledoarie apărută la numai două zile după cea a lui Nichifor Crainic<footnote Crainic, Nichifor - Art. cit., loc cit,; footnote> . Perpessicius nota în același an 1924: „Articolul d-lui (...) Breazul, alături de interesul obștesc pentru muzica românească, cheamă și o inițiativă oficială
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
inspirat a numit-o - și propunerile unor soluții viabile pentru revitalizarea ei: Muzica primelor veacuri ale creștinismului, Muzica bisericească română, Învățământul muzical în Principatele Românești - de la primele începuturi până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, Ion Popescu - Pasărea. Acestora se adaugă pledoariile pentru înființarea Academiei de Muzică Religioasă, cele referitoare la corurile bisericești și la păstrarea tradițiilor milenare ale cântării monodice, dar și soluțiile de întreținere a formațiilor corale bisericești etc. - Timp de aproape o jumătate de secol Breazul a fost ochiul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
zborul înalt și sigur al pedagogiei muzicale românești este curmat brusc și brutal de noua ideologie impusă României după al doilea război mondial”<footnote Vasile, Vasile - Pagini nescrise din istoria pedagogiei și a culturii românești...,, p. 197. footnote> . În pofida unor pledoarii în favoarea reconsiderării sistemul educațional preconizat de Breazul<footnote Vasile, Vasile - Înapoi la Breazul!, în: Tribuna învățământului, București, An II, nr. 4, 4 februarie 1991; footnote> , deoarece reprezintă un model pentru realizarea corespunzătoare a educației muzicale<footnote Vasile, Vasile - George Breazul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
și nu în publicațiile din țară. Reacții au existat totuși și până la urmă, ele tot la USR au condus, cum se va vedea mai departe. Pionier a fost regretabilul Artur Silvestri, fostul meu student, care a publicat în „Luceafărul” o pledoarie în favoarea lui Ion Gheorghe, care merită reamintită pentru desăvârșita ei stupiditate, căci fie și de reacredință e greu să vorbim. Pe scurt, informatorul colonelului de Securitate Ilie Merce susținea, nici mai mult, nici mai puțin, că publicarea în revistă, fiind
Lao Tse și USR by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2371_a_3696]
-
Mihai Butnariu, Realități ascunse, Craiova, Editura „Autograf MJM“, 2011, 194 p. Dacă fiecare carte lasă un gust de bază la lectură, ca o concluzie finală a unei reacții de intelect, atunci volumul lui Mihai Butnariu are aerul încurajator al unei pledoarii senine. Pledoaria se sprijină pe știință și are drept țintă același obscur și afurisit de numen divin, care, de milenii încoace, îi frămîntă pe gînditori cu inexistența lui. De data aceasta, aplombul autorului, inspirat de cîteva din descoperirile științei, slujește
Particula lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5038_a_6363]
-
Realități ascunse, Craiova, Editura „Autograf MJM“, 2011, 194 p. Dacă fiecare carte lasă un gust de bază la lectură, ca o concluzie finală a unei reacții de intelect, atunci volumul lui Mihai Butnariu are aerul încurajator al unei pledoarii senine. Pledoaria se sprijină pe știință și are drept țintă același obscur și afurisit de numen divin, care, de milenii încoace, îi frămîntă pe gînditori cu inexistența lui. De data aceasta, aplombul autorului, inspirat de cîteva din descoperirile științei, slujește unei singure
Particula lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5038_a_6363]
-
are o mină optimistă și relaxată, de om care a intuit. Sintaxa îi curge neted, fără pigment personal, dar e corectă și clară. Autorul e încredințat că schimbarea de paradigmă a omenirii e iminentă, de aceea cartea emană aerul unei pledoarii în favoarea schimbării.
Particula lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5038_a_6363]
-
nu doar trece în revistă comentariile anterioare, începute urît, prin campania din Observatorul cultural, dar explică faptul că acest început i-a obligat pe comentatorii ulteriori să nu-și exprime totdeauna cu sinceritatea necesară punctul de vedere. După rechizitoriu, urmînd pledoaria "preocupărilor" de la Observator le-au dat uneori replica "avocații". În acest fel, întreaga polemică a avut de suferit. Și dl O. Nimigean scrie despre Omul recent. Interesantă este și dezbaterea în jurul problemelor reformei din universitatea românească. Dnii Dumitru Irimia și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
nu fii conformist. Deci nu a reduce umil o distanță, ci a o spori cu insolență" (p. 55; vezi și p. 237). Combinație de eseistică (la limita prozei) și istorie (literară), Dandysmul. O istorie este o carte superbă și o pledoarie indirectă pentru dreptul de a fi diferit de ceilalți. Alteritatea poate irita, poate șoca, poate scandaliza, dar, în mod sigur, ea va produce în final, o fisură în mecanismele anchilozate de gîndire și de comportament. Cel care gîndește alteritatea, sub
Cavalerii dreptului la diferență by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12731_a_14056]